1,673 matches
-
ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere, cel mai elocvent exemplu de narare a programului iconografic specific lăcașurilor de cult ortodoxe cu ajutorul acestor
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
-lea s-a desprins de ai săi. Mai mulți turci îl urmăresc și o luptă inegală se angajează. Ludovic pareaza loviturile, se retrage și sprinten sare într-un copac, zărit la mică distanță. De sus se apără ca într-un foișor. Pe un turc îl atinge cu sabia, alți doi sunt respinși cu picioarele, un al patrlea este oprit cu scutul. Scenă demnă de eroii lui Roland. Sătui să tot încerce să se cațere după îndărătnicul dușman, turcii, nebănuind că au
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani - Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru și si de aici prin pădure pana la lac (aproximativ 40 km) Se mai poate ajunge combinat: Trei foișoare tip observator - din lemn amplasate pe câte un postament- străjuiesc câte un colț al lacului. Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului. Începand din anul 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
Hall of the Last Supper (sala cu Cina cea de taină), franceză: Cenacle) Este „odaia de sus” (anagaion -Luca 22.12,Marc 14,15, sau hyperoon în Fapte 1,13 - , traduse amândouă în latină prin coenaculum de către Sf.Ieronim) din „foișorul”, în care s-a defășurat în ziua numită a Joii Sfinte Cina cea de Taină sau Ultima Cină a lui Iisus Hristos. Încăperea, în forma de pătrat, de dimensiuni relativ reduse (15m x 12 m) este, după tradiție legată și
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
acoperită. În apropierea intrării în curtea bisericii se află un turn clopotniță din lemn, cu etaj. Acesta are un plan octogonal, partea inferioară fiind realizată din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Etajul este deschis, ceea ce dă turnului aspectul unui foișor. Intrarea în turn se face pe o ușă masivă din lemn. În interior se află o scară prin intermediul căreia se realizează accesul la etaj, unde se găsesc clopotele. Construcția are un acoperiș din tablă zincată.
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei) era sculptată vechea stemă a orașului. În partea stângă se află un foișor de tip mușarbieu, închis pe verticala celor două etaje și terminat cu un turnuleț închis. În partea dreaptă iese în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare rămase în arhive întregesc imaginea acestei foarte vechi biserici. Astfel la 1860 se
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare rămase în arhive întregesc imaginea acestei foarte vechi biserici. Astfel la 1860 se poate citi: "„În parohia Nanesciloru la capetulu celu din giosu a satului este
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
estetice, pentru a servi exclusiv accesului sultanului. Astfel, această poartă a fostelor fortificații a devenit una dintre cele mai bine protejate de vitregiile timpului și de acțiunile oamenilor. Mihrabul este decorat cu stalactite aurite, iar mimberul este acoperit de un foișor conic cu colonete fine. Asemănător unor alte moschei imperiale din Istanbul, este cunoscută drept o "külliye", adică un complex cu structuri adiacente pentru servicii culturale și religioase. Complexul avea un spital, o școală primară, băi publice, mausoleu (türbe), două fântâni
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
diacon o vreme și Ion Creangă. Pe terenul cumpărat, dr. Ion Agapi a construit în anul 1930 o clădire, care se remarcă prin originalitate, deoarece a fost construită într-un autentic stil românesc având pe latura de nord-est un turn (foișor). După cum afirma profesorul Alexandru-Dan Todiraș în lucrarea ""Orașul Hîrlău. Ghid turistic"" (Ed. AD Todiraș, Hârlău, 1994), în această casă a poposit deseori scriitorul Mihail Sadoveanu, care călătorea uneori cu George Topârceanu și Demostene Botez, în drumul său spre locurile de
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost în preajma Cetățuiei și s-a făcut o movilă mare care a fost acoperită cu pământ, peste ea fiind așezată o cruce (denumită azi Crucea lui Ferentz) înconjurată de un foișor (cerdac) de piatră. Pe cruce se află o inscripție în slavonă, care istorisește această întâmplare. După înfrângerea lui Ferentz Ernau, domnitorul Mihai Racoviță, tot împreună cu tătarii, i-a urmărit pe austrieci și a trecut în Transilvania, unde trebuia să sprijine
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și decor de rozete, aninate de peretele altarului, îi sporește izul patriarhal. Turnul - clopotniță este înalt și robust, cu foișor în console, mai târziu închis cu scândură, rămânând câte două ferestre pe fiecare latură, închise și cu obloane, iar fleșa înaltă, ascuțită, învelită în prezent cu tablă. Biserica a fost renovată de câteva ori, învelitoarea acoperișului, din șiță cândva, înlocuită
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia, în anul 2007, au fost descoperite zece straturi suprapuse de ,prăștilă”, echivalentul a peste
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol al orașului Suceava, a fost mutată în curtea Colegiului Militar Liceal „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, din ordinul prim-secretarului PCR Emil Bodnăraș. Mai recent a fost construit un foișor din lemn, situat în centrul parcului, în spatele Muzeului de Științele Naturii. În acest loc își desfășoară activitatea o fanfară, în zilele de sărbătoare și la sfârșit de săptămână.
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
octombrie). Figurează pe lista monumentelor istorice, . În vechiul sat Vulcez, încorporat actualmente în centrul comunal Vețel, se află o bisericuță scundă, închinată „Cuvioasei Paraschiva”, de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială de argilă, cu amestec de pleavă și tocătură de paie). Edificiul a fost consolidat în anul 1979, prin
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
șase stâlpi patrulateri, din lemn, ornamentați cu crestături tradiționale românești. În partea vestică a bisericii din Mănăstirea, peste pronaos, în secolul al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca întregul edificiu. Cu ocazia lucrărilor de restaurare, pe peretele nordic al absidei și naosului, au fost găsite câteva palide urme de pictură murală, iar în jurul bisericii mai multe morminte vechi. De acest lăcaș
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
este consemnată pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul de cult, acoperit în prezent cu țiglă, se prezintă ca o constructie necompartimentată, cu o absidă semicirculară decroșată (13,5x4,40 m) și un turn simplu (3,90x2,80 m), cu foișor deschis de lemn și un coif amplu, învelit în tablă, sprijinit de doi stâlpi masivi de zidărie. Accesul la interior se face printr-o singură ușă, amplasată pe latura de vest. Edificiul trădeaza cel puțin două etape distincte de construcție
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
cu acel prilej; celălalt clopot a fost turnat „spre mărirea lui Dumnezeu”, în anul 1796. Frapantă la această biserică este planimetria altarului, semicircular la interior și heptagonal în exterior; absida este ușor decroșată față de corpul navei. Clopotnița masivă, cu un foișor închis de lemn și fleșa ascuțită, învelită în șindrilă și prevăzută, pe laturile sale de sud și de nord, cu două intrări; la acoperirea lăcașului propriu-zis s-a utilizat țigla. Peretele de miazănoapte este sprijinit de patru contraforți. Pictura exterioară
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
și uniți prin elegante arcade la partea superioară și o balustradă traforată, la partea inferioară. Un alt element decorativ al construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare dintre spații purtând și o denumire locală, determinată de atribuirea simbolică a
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
de o bisericuță de lemn, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”; dezafectată cultului în anul 1977, aceasta se prezintă astăzi ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat. Era un lăcaș de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată; forma heptagonală a altarului trădează influențe ale arhitecturii ecleziastice (poate chiar prezența unor meșteri constructori) din Banatul învecinat. Accesul la interior se făcea printr-o
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
consolidat prin doi contraforți, pentru ca, ulterior, numărul acestora să crească; în prezent doar pereții altarului sunt flancați de patru piloni masivi, de dimensiuni inegale. Dacă la înălțarea pereților s-a folosit piatra brută, iar la infrastructura bolții navei cărămida, diferit, foișorul deschis al clopotniței este construit din lemn. La mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu restaurarea edificiului, s-a procedat și la reîmpodobirea interioară a bisericii, astfel că urmele vechiului decor pictural au dispărut. Din cauza degradării, și cea de a doua zugrăvire
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
ar consta din compartimentarea pronaosului prin bolți sprijinite pe stâlpi, într-o manieră specifică arhitecturii romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face printr-o încăpere scundă, adosată laturii nordice a lăcașului în 1820. Conținutul și cronologia celor patru faze de construcție ale bisericii din Gurasada, un monument încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]