1,627 matches
-
Arafat’ta Bir Çocuk" ("Un copil în Purgatoriu"), a fost tradusă în diverse limbi și pe baza lui s-au turnat filme la televiziuni din Suedia și Germania. Romanul "Engeregin Gözundeki Kamașma" ("Clipirea din ochii viperei") publicat sub formă de foileton în ziarul Milliyet a câștigat "Premiul pentru Literatură Balcanică". Cartea, care a fost tradusă în numeroase limbi a intrat în lista best-seller-urilor din Spania, Grecia, Coreea de Sud și a fost primită cu laude în publicistica mondială. Atât primul său roman "Engereğin
Ömer Zülfü Livaneli () [Corola-website/Science/330936_a_332265]
-
Tănase Scatiu este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay într-un
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay într-un singur volum intitulat "Istoria Comăneștenilor", acesta fiind primul ciclu romanesc din literatura
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ai secolului al XIX-lea, pe parcursul a aproape două luni de iarnă mohorâtă, din postul Crăciunului și până în luna ianuarie a anului următor. Duiliu Zamfirescu a scris în perioada 1892-1893 un roman intitulat " Viața la țară", publicat sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea continuării acțiunii nu s-a pierdut, iar, în perioada cât "Viața la țară" a fost publicat în foileton, Zamfirescu l-a anunțat iarăși pe critic într-o scrisoare din 14/26 septembrie 1894 că se gândește să scrie o continuare intitulată "Viața la oraș".<ref name="Bucuța 12/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
name="Bucuța 1/1936 100">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12 din 1895 și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
este un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
literare" și în volum în 1898 de către Editura Storck & Müller din București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
București. "" este primul roman din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde patru volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay într-un
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
volume: "Tănase Scatiu" (publicat în foileton în 1895-1896 și în volum în 1907), "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902 și în volum în 1908) și "Anna" (publicat în foileton în 1906 și 1910 și în volum în 1911). Primele trei romane au fost publicate în anul 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay într-un singur volum intitulat "Istoria Comăneștenilor", acesta fiind primul ciclu romanesc din literatura
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
11/1935 307">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, p. 307.</ref> "Viața la țară" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895 (nr. 3-8 din 1894 și 1-5 din 1895) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1898 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Storck & Müller din București, după cum a fost marea dorință
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
este un roman SF scris de Felix Aderca și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada 29 septembrie - 15 decembrie 1932 în revista "Realitatea ilustrată" și în volum în 1936 de către Editura Vremea din București. Romanul a purtat succesiv următoarele titluri: "X-O. Romanul viitorului" (1932), "Orașele înecate" (1936) și "" (titlul dorit de autor
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
s-a închis în camera sa de lucru, izolându-se de oameni și de zgomotele străzii, și a transcris pe hârtie profeția unui viitor îndepărtat, când civilizația umană se apropie de dispariție. Scrierea a fost publicată inițial sub formă de foileton în perioada 29 septembrie - 15 decembrie 1932 în 12 numere săptămânale (nr. 296-307) ale revistei "Realitatea ilustrată", sub titlul ambiguu "X-O. Romanul viitorului". Apariția romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
toate romanele pe care le provoci trebue să se petreacă'n viitor, pentru ca cititorul să găsească într'adevăr ceva substanțial, necopiat și nefalsificat, o profeție (oricât de vagă) dar care să se ivească dintr'un germen original”". Titlul dat romanului foileton "X-O. Romanul viitorului" provine de la inițialele numelor personajelor principale (Xavier și Olivia), care își asumă în final rolurile de Adam și Eva, evadând cu o rachetă de pe planeta înghețată pentru a coloniza o altă planetă unde să pună bazele
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
își asumă în final rolurile de Adam și Eva, evadând cu o rachetă de pe planeta înghețată pentru a coloniza o altă planetă unde să pună bazele unei noi civilizații umane. Deși a apărut într-o revistă ilustrată foarte citită, romanul foileton a trecut aproape neobservat. Potrivit specialistului în literatură SF Ion Hobana, tema romanului era una originală la data publicării sale. Lucrările de specialitate nu consemnează apariția anterioară într-o revistă SF gen Amazing Stories sau Astounding a unei opere literare
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Poe valorează singură dublul prețului hârtiei”. Ea a fost publicată pentru prima dată în străinătate în numărul din 3 mai 1845 al revistei londoneze "Lloyd's Entertaining Journal". Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub formă de foileton în ziarul "Gazeta de Iassi", anul I, 1867, în nr. 28, 29, 31, 32, 33, 35 și 36, aceasta fiind probabil a doua traducere în limba română a unei scrieri a lui Poe (prima a fost traducerea povestirii „Hruba și
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
Ea a fost inclusă apoi în volumul "Tales of the Grotesque and Arabesque" (1840), fiind publicată mai apoi în mai multe antologii. Prima traducere în limba română a fost realizată de poetul și prozatorul Grigore Haralamb Grandea și publicată în foileton la mijlocul anului 1878, sub titlul „Călătorie în Lună”, în ziarul "Resboiul" din București (nr. 337—347, 26 iunie - 6 iulie 1878). Această traducere a mai apărut cel puțin o dată până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în "Foaia populară" a lui
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
scrie o nouă carte, urmând modelul din primul capitol, în care Stahl descria viața Bucureștilor de la începutul secolului al XX-lea. Prin urmare, debutul literar al lui Stahl a avut loc în 1910 cu "Bucureștii ce se duc", publicat în foileton în revista "Neamul Românesc" a lui Iorga, apoi într-un volum tipărit la Vălenii de Munte. Iorga l-a menționat mai târziu pe Stahl, alături de Ion Agârbiceanu, Romulus Cioflec și Dumitru C. Moruzi, ca pe unul dintre cei mai valoroși
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
The Moon", 1903) și Garrett P. Serviss ("The Moon", 1907), hărțile lunare publicate în revista "Illustration" (nr. 3661, aprilie 1913) și o lunetă cu obiectiv de 75 mm. Romanul "Un român în Lună" a apărut aproape integral sub formă de foileton în cursul anilor 1913 și 1914 în "Ziarul călătoriilor și al științelor populare", fiind intitulat inițial "Un român în Lună — Fantastica călătorie a unui român până la palidul nostru satelit". Apariția sa în paginile revistei a fost precedată de un anunț
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
în "Ramuri", nr. 5—6, 1—15 martie 1914; „Un român în Lună (partea a III-a)”, în "Ziarul călătoriilor...", nr. 48, 7 oct. 1914 — nr. 54, 18 noi. 1914. Ultimul capitol al romanului (Fatalitate) nu a mai apărut în foileton deoarece romanul fusese deja publicat în volum și se afla în librării la mijlocul lunii noiembrie. Prima publicare în volum a avut loc în anul 1914, romanul fiind tipărit pe cheltuiala autorului de către Institutul de Arte Grafice „Tipografia Românească” din București
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Economică” cu o serie de articole de contabilitate; el a asumat funcția de director al publicației în 1906-1907. Ion I. Lapedatu a publicat 18 carți de specialitate; 2 monografii; 298 studii, informații, analize economice generale și rapoarte; 20 articole și foiletoane; 13 intervenții pe probleme economice, sociale și politice. Ion I. Lapedatu a fost ales membru de onoare al Academiei Române pe 25 mai 1936; calitatea i-a fost retrasă în august 1948 ca urmare a epurării instituției, fiind repus în drepturi
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
romane din toate timpurile. Carl Van Doren a scris că "Ben-Hur" a fost, alături de "Coliba unchiului Tom", prima carte de ficțiune citită de mulți cetățeni americani. Intenția inițială lui Wallace era să scrie o poveste a magilor biblici ca un foileton de revistă, așa cum a început în 1873, dar și-a schimbat planul prin 1874. "Ben-Hur" începe cu povestea magilor, dar restul romanului leagă povestea lui Cristos de aventurile personajului fictiv al lui Wallace, Iuda Ben Hur. Citând-o ca sursă
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]