1,627 matches
-
Tasso), dar și cu piese de teatru (Bacalaureata, Femeia cu ochii verzi); Constantin A. I. Ghica și Mihail Negru figurează cu numeroase tălmăciri, ultimul manifestând preferință pentru Oscar Wilde. Unora dintre aceștia le vor fi aparținând și traducerile romanelor publicate în foileton: Barbarossa de Paul Heyse, Nopțile albe de F.M. Dostoievski (1922), Mamă și amantă de Louis Ulbach (1923-1924). Mai rar sunt inserate scrieri ale unor autori consacrați, precum Al. Macedonski, Al. T. Stamatiad, Iuliu I. Roșca, Al. Obedenaru, Th. D. Speranția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
din ce în ce mai "amare". Artistul este cel ce bîjbîie mereu cu un pas înaintea celorlalți și, în cazul de față, îndrăznește chiar să facă filme într-o țară cu doar 35 de cinematografe pentru un public ce-i fascinant mai curînd de foiletonul "Telejustiției". Măcar pentru acest curaj vecin cu inconștiența ori nebunia, dincolo de orice eventual reproș ori neajuns ce-l veți remarca, poate, în timpul vizionării ce va urma, mă declar solidar de ceea ce Visarion a reușit, și-i exprim sincera mea admirație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
le petrecea prin galerii de artă și prin muzee. Apoi trecea la cursele de cai, după care la religie și la politică. Era un Proteus și tot atît de puțin reușite îi erau transformările. Într-o zi, descoperind un roman foileton, în care eroina semăna izbitor cu prietena sa, Wilde se pasionă în urmărirea similitudinii. Povestea literară se termina deplorabil, eroina fugind cu un bărbat inferior ei, atît ca situație socială cît și ca intelect. Pe cînd se afla la Veneția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Societatea Scriitorilor Români. Nimeni și nimic nu l-ar putea abate pe P. din convingerile lui „țărăniste”. Chemarea lui e aceea de luminător. Înființează la Vaslui, împreună cu Mihai Pastia și Ioan Adam, cele dintâi biblioteci sătești, ține conferințe, scrie foiletoane trase apoi în broșură. Oferă sfaturi și îndemnuri, la acestea cuvenindu-se să ia aminte și învățătorii, și preoții, care nu sunt deloc un model de conduită. Despre foloasele cărții P., în demersurile căruia se observă o pronunțată înclinație didactică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
, cotidian apărut la Cluj din 2 martie 1921 până în 20 aprilie 1922. Publicație care promovează politica guvernamentală, G.A. nu ignoră literatura, chiar dacă multe texte sunt reproduse. Ziarul conține un foileton semnat, între alții, de Gib I. Mihăescu. Sunt inserate versuri de Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, O. Carp, Alice Călugăru, proza fiind ilustrată de I. A Bassarabescu, Lia Hârsu, Ioan Adam. Sunt republicate texte de M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
fost Mihai Avramescu, Mihail Condali, Cornel Bălică, Simion Drăguță, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Cornel Mata, Mărioara Stojanović, Ioan Flora, Eugenia Ciobanu Bălteanu, Simeon Lăzăreanu. În cadrul acestei rubrici au apărut poezii, schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora, Florica Ștefan, Ion Bălan, Mihai Avramescu, Aurel Trifu, Ion Marcoviceanu, Cornel Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
criticum el combate exagerările etimologiste ale lui A. T. Laurian și tot el alcătuiește note bibliografice, comentează stilul gazetelor din București, se ocupă de cele mai vechi poezii satirice românești, scrie un studiu asupra spătarului Nicolae Milescu, compune versuri. Un foileton excelent, intitulat Scene din pasagiu, în care sunt surprinse elemente caracteristice ale boemei bucureștene, pare să fie scris alternativ de Hasdeu, de I. C. Fundescu și Șt. Vellescu. În S. a apărut pentru prima dată poezia Viața la țară a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta genului: secvențe etnografice (nunta, botezul) și folclorice (legenda Meșterului Manole, miracolul icoanei făcătoare de minuni), aventură complicată, amintind romanul de mistere, scene erotice, momente de exaltare eroică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
rămâne periferică, uneori chiar distonantă față de linia oficială, cum se întâmplă în cronicile negative la cărți semnate de Ion Călugăru, Eusebiu Camilar sau Eugen Frunză. Debutul editorial al lui R., produs la patruzeci și șapte de ani, cu volumul de foiletoane Confluențe literare (1966), aplicate unor eșantioane clasice și contemporane, perpetuează condiția de „anonimitate” a figurii spiritului critic din deceniul al șaselea și începutul celui de-al șaptelea. Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj, I, 57-65; Mihai Dragolea, Hărnicia de după ovații, VTRA, 1993, 9; Ștefan Aug. Doinaș, Starea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu, Arca, III, 233-241; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 209-211; Liviu Petrescu, Roman și intertextualitate, ST, 1984, 12; Manea, Contur, 53-56; Titel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
după surse franceze, despre omul politic L.-A. Thiers. „Ecourile de ieri și astăzi”, cu știri din război, sunt, după propria mărturisire a scriitorului, tot ale lui. Damé colaborează cu articolul „de entuziasm”, cu o traducere din franceză dată în foileton, Domnul de Camors de Octave Feuillet, și cu o nuvelă. Ziarul inserează, de asemenea, știri interne, fapte diverse, noutăți economice, acte oficiale, informații de stare civilă, notițe bibliografice. Se publică și un calendar, buletinul meteorologic, lista călătorilor sosiți în București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288363_a_289692]
-
1889, „comedia originală în trei acte” Petecul lui Berechet. Dar B. rămâne în istoria literaturii („de frontieră”) românești prin captivantele sale amintiri grupate sub titlul Bucureștii de altădată, apărute în patru volume între anii 1927-1933, însă publicate mai întâi în foiletonul de sâmbătă al ziarului „Adevărul”, începând din noiembrie 1921 și continuate apoi, din martie 1926, în „Universul”. Ele fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanță, referitoare la viața cotidiană din Bucureștii anilor de război, Capitala sub ocupația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
din noiembrie 1921 și continuate apoi, din martie 1926, în „Universul”. Ele fuseseră precedate de o altă serie de amintiri, fără relevanță, referitoare la viața cotidiană din Bucureștii anilor de război, Capitala sub ocupația dușmanului (1921), inserate inițial tot în foileton, în cotidianul „Românimea”, sub titlul Jurnalul meu sub ocupație (semnate cu pseudonimul Radu Țandără). Bazându-se pe o foarte bună memorie, reîmprospătată și prin foiletarea atentă a colecțiilor unor ziare din epocă („Românul”, „Trompeta Carpaților”, „l’Indépendance roumaine”, „Adevărul” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
1978, 25; Gh. Grigurcu, „Între Ulysse și Don Quijote”, F, 1978, 11; C. Trandafir, „Între Ulysse și Don Quijote”, VR, 1978, 12; Ion Simuț, Constantin Ciopraga sau Echilibrul interpretării, ST, 1981, 10; Fănuș Băileșteanu, Critică și fascinație, RL, 1983, 3; Al. Dobrescu, Foiletonul și eseul, CL, 1985, 1; Gabriel Țepelea, Cărți și destine, RL, 1985, 12; Simion Bărbulescu, Profiluri literare contemporane, București, 1987, 187-206; Florin Manolescu, Despre Eminescu, LCF, 1992, 6; Dan Mănucă, Constantin Ciopraga - 80. Sensul vieții, CL, 1996, 5; Mihai Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
optima expresie de respingere și nimicire a vechilor și noilor "dușmani ai poporului" "burghezo-moșierimea", chiaburii și "imperialiștii" prin utilizarea imperativă a invectivei, apostrofei, polemicii incisive. Ca urmare, au fost recomandate forme și specii literare precum pamfletul în versuri sau proză, foiletonul, fabula, caricatura, fotomontajul, schița, comedia satirică. Și parodiei i s-au marcat granițe: istoria națională, politica prezentului sau valorile de patrimoniu precum poezia lui Eminescu erau domenii în care parodistul nu putea pătrunde fără grave consecințe, orice atingere fiind "un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a invenției ludice de apelative și destine relaționate arbitrar. Realmente concurând cartea de telefon, uriașul registru inventariază umanitatea și o descrie fals prosopografic, prin fișe fanteziste și ironice, variind dimensional de la o simplă sintagmă de tip calambur la romane în foileton. Departe de a fi o simplă "năzdrăvănie", această borgesiană "carte de nisip", vizează parodic scrierile erudite de tipul celor imitate satiric de Caragiale în Magnum Mophtologicum, și diverse stiluri și tipologii din literatura serioasă, dar pare a avea o țintă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pavelescu, Gheorghe din Moldova, J. B. Hétrat, Th. D. Speranția, Ludovic Dauș, Corneliu Botez. De asemenea, sunt reproduse multe din poeziile lui M. Eminescu, față de care Bădescu manifesta o prețuire deosebită. În ceea ce privește scrierile în proză, este vorba, adesea, de simple foiletoane ori de nuvele fără valoare. În schimb, există numeroase traduceri, unele sub semnătura lui I. S. Spartali, din scrierile lui Pierre Ronsard, Charles Baudelaire, G. Courteline, Charles Dickens, F. M. Dostoievski, I. S. Turgheniev, Paolo Mantegazza. În special după 1900, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
serie. Spre dezolarea spiritelor estete, „manufactura” invadează totul. Prima jumătate a secolului al XIX-lea este perioada de glorie a literaturii industriale, creație a criticii franceze din primele decenii ale secolului, un celebru articol de Saint-Beuve, De la littérature industrielle. Apare foiletonul, presa de mare tiraj, romanul de succes. Mulți scriitori ai epocii deplâng această stare în care a ajuns literatura: Balzac, Nissard, Pușkin. Literatura devine în aceste condiții o marfă care ajunge să fie vândută, negociată, speculată pe „piața literară”. Pentru
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
culte, academice, „oficiale”. Almanahul, calendarul, literatura de colportaj a cărților populare, anonime, de difuzare populară, spontană, necontrolată, sunt genurile clasice, tipice ale acestei literaturi. Dezvoltarea presei are urmări directe și esențiale asupra literaturii de masă. În jurnal ea ocupă spațiul foiletonului. Apare o nouă specie „romanul foileton” conceput special pentru o astfel de apariție cotidiană cerută de un public în continuă creștere. Tendința este de evadare din cultură, ieșirea din intelectual, livresc și didactic. Este o literatură care „distrează”, destinde, încearcă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de colportaj a cărților populare, anonime, de difuzare populară, spontană, necontrolată, sunt genurile clasice, tipice ale acestei literaturi. Dezvoltarea presei are urmări directe și esențiale asupra literaturii de masă. În jurnal ea ocupă spațiul foiletonului. Apare o nouă specie „romanul foileton” conceput special pentru o astfel de apariție cotidiană cerută de un public în continuă creștere. Tendința este de evadare din cultură, ieșirea din intelectual, livresc și didactic. Este o literatură care „distrează”, destinde, încearcă să ocupe în mod plăcut timpul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
trenul, Timișoara, 1986; Asfalt (În adânc), București, 1998; Tancul, București, 2003. Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 164-169; Iorgulescu, Scriitori, 230-232; Sorin Titel, Romanul și oamenii „simpli”, RL, 1982, 25; Alex. Ștefănescu, Șapte personaje în căutarea unei ieșiri, RL, 1983, 50; Dobrescu, Foiletoane, III, 95-101; Eugen Simion, Povestitori, RL, 1986, 49; Cosma, Romanul, I, 197; Ulici, Lit. rom., I, 410-411; C.S. [C. Stănescu], În umbra operei, ALA, 1996, 325; Dan Croitoru, În oraș se întâmplă ceva..., RL, 1999, 12; Dicț. scriit. rom., III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
a găsit remediul decisiv, grefând soiurile tradiționale pe plante americane care rezistau filoxerei. Astfel, în jurul anului 1900, toate podgoriile franceze au trebuit smulse și replantate: un veritabil dezastru economic și social, mai ales în Midi. 127 Apărut prima oară în foileton, în 1913, în Saturday Evening Post, John Barleycorn (John Grăunte de Orz) este un roman autobiografic (tradus în franceză sub titlul de Le cabaret de la dernière chance), în care Jack London povestește calvarul său de alcoolic. Această relatare, care a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a fost premiera comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale. În 1888 și 1889, C. Mille continuă la D. o. Săptămâna literară, foileton pe care îl redactase și la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar și cu altele din ideologia socialistă. Tot el publică versuri, inspirate din realitatea socială, și schițe, dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Alexandru Cazaban, F. Aderca. În paginile revistei, C. Nedelescu-Zlotești inserează romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară, aspecte ale vieții culturale și sociale din toate provinciile românești, de pildă, cele semnate de E. Lovinescu (Ultimul număr al „Sburătorului”, 9-10/1922), Camil Petrescu (Tradiționalism, europeism, 11-13/1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]