565,769 matches
-
germenele voinței de putere, în virtutea paradoxului trăit de oricine din noi, a lăsat neatinsă necesitatea activității spirituale dezinteresate, care, lipsită de finalitate, fatală, irațională și irezistibilă, domină, astfel, într-un peisagiu de cenușe" (finalul capitolului XXXV din Memorii II). Mărturisirea fondului psihologic generator al concepției critice e un act de onestitate și o probă a moralității. La originea activității criticului trebuie să situăm gestul simbolic al loialității și al demnității, al acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
astfel era satisfăcut și menținut. Mărturia unui contemporan, Dan Petrașincu, e întru totul revelatoare: "Lovinescu era mulțumit de sine însuși. El refuza tot ceea ce l-ar fi putut tulbura sau clinti din viziunea sa de viață, limpede, latină și, în fond, avea o mare aversiune față de asimetriile moderne". Cu o acută conștiință de sine, Lovinescu ținea să arate că e, fără efort, Lovinescu: identitatea sa e născută din destinul său "natural". Tot ce a scris Lovinescu, de la simplul foileton critic la
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor studenții s-au așezat în genunchi implorandu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
asocieri cu boli dermatologice cu caracter autoimun. In lotul studiat, 7 din 16 pacienți (fig. 2) aveau manifestări cutanate fie datorate efectului metabolic al disfuncției tiroidiene (2 pacienți cu manifestări cutanate de hipotiroidism) fie manifestări asociate a căror legătură cu fondul autoimun poate fi sugerată dar mai greu de dovedit. În grupul analizat, s-au înregistrat următoarele manifestări cutanate prezente în contextul bolii autoimune tiroidiene: tegumente infiltrate, paloare tegumentară, xeroză cutanată, micoze, eczemă (fig. 3). CONCLUZII În lotul studiat, selectat pe
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) Fondul Aurelia Cionca După toate aceste întâmplări care m-au atins adânc, oboseala brațului meu tot persistă, așa că întreg anul care urmează îl petrec acasă, tristă, fără să cânt, nefiindu-mi îngăduită nici o oboseală. A fost un an tragic, însă căruia
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
este din ce în ce mai rar astăzi, când cărțile și autorii lor au devenit mai degrabă pretexte pentru manipulări de tot soiul. 3. Pentru că, deși își numește, cu modestie, demersul, biografie, acesta este mult mai mult decât atât: o monografie temeinică prinsă pe fondul unei istorii zbuciumate, astfel încât cititorul să înțeleagă bine că omul e subt vremi, sau, în termenii lui Eliade, omul e terorizat de istorie sau, cum spune titlul, prizonierul istoriei. (Autorul este istoric, așa că înțelege bine acest prizonierat.) Este morala implicită
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
Simona Vasilache Interbelicul românesc a avut, în multe feluri, preocupare pentru tinerețe. Și mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre războaie s-a umplut cu scrisori, cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Ion Irimescu, Boris Caragea, Hans Mattis-Teutsch, H. Maxy, Jules Perahim, J. Podlipny, H.H.Catargi, Vasile Kazar, Alexandru }ipoia și încă multe altele, astăzi ignorate, dar de o remarcabilă valoare umană și cu o indiscutabilă forță creatoare. În primul rînd, pe fondul tot mai agresivei intervenții oficiale și propagandistice în viața publică, în general, și în cea artistică, în special, este interesant de urmărit evoluția și comportamentul acestor artiști, deja formați, iar unii cu o mare notorietate și cu o operă deja
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
acest rol, din arta cu care știe să-l facă. Pentru că Winnie se face pe scenă, la vedere, sub ochii noștri, creînd senzația că este pentru prima dată cînd faci cunoștință cu personajul lui Beckett. Chiar așa și este, în fond. Pentru că de fiecare dată este altfel atunci cînd harul își vîră coada năstrușnică. Este atîta măsura în cuvîntul rostit, în rotirea ochilor, în paradoxuri, în regret și în expansiuni, în tristeți și în bucurii, în ordine și în haos, încît
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
România literară două scrisori către poet, una trimisă în 1938 de Ștefan Baciu, alta, din 1989, de la criticul Mircea Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce răspuns i s-a dat. Îi mulțumim d-lui Tudor Giurgiuca pentru documentele
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
opinia, foarte răspândită, că rostul criticului este acela de a trăi "sub semnul unei lupte permanente", de a-și "simți" mereu adversarii și de a-i doborî unul după altul: "Critica e dialog, chiar dacă uneori mai corosiv, mai caustic. Dar fondul ei nu poate fi atins de această împărțire în dușmani și amici. Ne mai supărăm unii pe alții, ne mai înțepăm, dar nu cu prejudicierea dialogului. Afară, desigur, de criticii de direcție, de criticii-șefi, a căror militanță nu suferă contrazicerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată atât prin pangermanismul ca structură de fond a personalității și gândirii lui Wagner, cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda, Lohengrin sau Olandezul zburător), unul mitologic (tetralogia Inelul Nibelungilor), un subiect cu tentă realistă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
populației, pentru a plăti datoria externă și prin ordinul de a fi ridicate clădiri faraonice, împovărătoare public, cum e Casa Poporului, un adevărat blestem pentru o țară mică unde nu se găsesc bani pentru sănătate și învățămînt, dar se alocă fonduri pentru întreținera și utilarea acestei monstruozități devenite Palatul Parlamentului. Acest tip de trădare a intereselor țării, care ar fi trebuit să facă obiectul unui proces adecvat intentat lui N. Ceaușescu, n-a interesat pe nimeni după 1990. Astfel că în timp ce
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
frigul, intoxicarea cu aceleași vorbe, cu aceleași imagini, cu aceleași șabloane de gîndire au pătruns adînc, adînc în ființa noastră. Aproape cincizeci de ani. Mi se pare, uneori, că traiul îndelungat în această peșteră a determinat devieri genetice. Firești, în fond, în absența libertății, a luminii, a căldurii. Mă mint mereu cînd îmi spun că nu-mi mai pasă de atîta troglodeală, de atîta minciună, indolență, superficialitate, suficiență. Mă doare. Iar minciuna mea mă ajută, uneori, prea puțin. Ca și însingurarea
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
le cultivă, văzuți de noi. Scriu, deci, despre această carte motivată numai de plăcerea de a o fi citit cu o anume secretă, înțelegătoare adeziune, știind bine că nu voi reuși să spun chiar tot despre numeroasele locuri atractive din fondul ei variat și unitar în același timp despre o Spanie spirituală, Spania Luminiței Marcu. Cheia cărții e o afinitate electivă ce nu are nevoie de explicații, e o relație afectivă cu un ce complementar. Cartea e într-un fel contagioasă
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
ceea ce am scris pînă acum, i-am dat deja contur. Așadar, ariditatea aproape inexpresivă a acestei abstracții nu trebuie să ne sperie, ea încetînd să mai fie atît de obscură dacă păstrăm în minte ce am spus mai înainte. În fond, definiția aceasta ilustrează un singur lucru: manierismul terminologic care făcea furori în vremea idealismului german, un idealism al cărui aer Kierkegaard avea să-l respire cu venerație în primii ani de formare. Iar dacă acum îl pun pe Dumnezeu în locul
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
locali care susțin tinere poete în schimbul farmecelor feminine, sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
limbaj. Prin crevasele acestuia le întrezărim condiția lamentabilă de caricaturi, fantoșe lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul răsucește la o sută optzeci de grade interpretarea. Pe urmele lui Călinescu, care considera teoria maioresciană a formelor fără fond "principial, falsă", el arată că unele dintre personaje ascund, sub gesticulația comună și logosul rizibil, profunzimi surprinzătoare. Problema lor e forma, nu fondul. "Ambalajul" strident, cu mare și bine exploatat potențial comic, îi trădează în alt sens decât acela al
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
o sută optzeci de grade interpretarea. Pe urmele lui Călinescu, care considera teoria maioresciană a formelor fără fond "principial, falsă", el arată că unele dintre personaje ascund, sub gesticulația comună și logosul rizibil, profunzimi surprinzătoare. Problema lor e forma, nu fondul. "Ambalajul" strident, cu mare și bine exploatat potențial comic, îi trădează în alt sens decât acela al expunerii în adevărata lumină. Limbajul nu-i ajută, este mai puțin fixat, dar nu neapărat din vina lor. Epoca postpașoptistă a venit cu
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
o pereche mai... caragialiană decât cea din O scrisoare pierdută. Atât confesiunile amoroase, șoptite la ureche ori expediate ca epistole, vai!, pierdute, cât și cuvântările politice pe teme istorice și de fierbinte actualitate sunt marcate de o exprimare deficitară în raport cu fondul propriu-zis de idei și sentimente. Ridicolul apare la nivelul discursului, nu al conceptului, susține și demonstrează criticul, citind în această cheie memorabilele intervenții publice ale lui Farfuridi și Cațavencu. Primul are de înfruntat "erupția biograficului de ultimă oră în retorica
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
Tache Farfuridi admite schimbarea, chiar în punctele esențiale, cu condiția conservării tendinței, a direcției majore, a trend-ului istoric. Se pare că auditorii, între ei și cei din tabăra adversă, înțeleg foarte bine opinia onorabilului și ignoră formularea hazlie, reținând fondul poziției sale, la care subscriu (Ionescu, Popescu) sau pe care îl dezavuează (Cațavencu)." (pp. 180-181). În schimb, acesta din urmă, port-drapel și port-parleur al modernității, pledează constant pentru înnoire și din motivul că vrea să schimbe statutul de rezervă cu
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
și în consecință echilibrul între Ťa fiť și Ťa aveať". O splendidă mostră de raționalism(?) care nu poate fi întrecută decât de micul fragment de antropologie metafizică datorat aceluiași gânditor (?): "Conștiința ne este de fiecare dată rodul posteriorului, iar în fond profunzimea personalității fiecăruia, la un moment dat, se desprinde exogen-selectiv de bunul personal, devenind un fel de stare a ansamblului socio-patrimonial". Adânci vorbe, strașnic filosof. Mai teluric de felul său, Marian Vanghelie este adeptul unei altfel de beții de cuvinte
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
eternitate, se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul patrimoniu care va alcătui fondurile viitorului Institut de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, un prestigios volum de Colinde<footnote Breazul, G(eorge) - Colinde, culegere întocmită de..., cu desene de Demian, Cartea Satului, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938; footnote> , republicat
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin două importante antologii: Folclor din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]