3,085 matches
-
implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul educativ specific, școlar, include: 51 arhitectura școlară și spațiul diacent; mobilier și aranjament vizual; material didactic și mijloace de învățământ; conținuturi specifice (manuale, culegeri, bibliografii); factori umani (persoane, grupuri); relații
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
vizual; material didactic și mijloace de învățământ; conținuturi specifice (manuale, culegeri, bibliografii); factori umani (persoane, grupuri); relații interpersonale și intergrupale. Mediul educativ instituționalizat poate fi folosit ca mediator, deoarece cadrul didactic: îl poate controla organizatoric; îi poate adecva intențiilor sale formative (provocarea transformărilor comportamentale la elevi); poate să-i cunoască și să-i controleze conductibilitatea (capacitatea de a conduce mediatic influențele educative între factorii educativi activi). Conceptul de mediere: impune trasmiterea indirectă a influențelor educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați într-un circuit al naționalizării continue, un proces distribuit pe întregul curs al vieții. Autoritățile statului român au montat un dispozitiv instituțional menit să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unul dintre țelurile supreme ale educației în RSR era stabilit ca fiind "formarea concepției lor materialist-dialectice despre natură și societate" (art. 1). Familia însăși este chemată la "colaborarea strînsă în pregătirea tineretului". Regimul își asigura astfel un deceniu de cvasi-monopol formativ asupra copiilor. Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu se poate dezvolta serios în exemplarele speciei umane altfel decât prin efectul inegalității între oameni" în ansamblul numit societate civilă 157. Și este tocmai acest al doilea mod al sociabilității, negativ prin manifestări imediate dar pozitiv prin repercusiunile lui formative profesionale și morale (nu doar duce la perfecționarea aptitudinilor într-un domeniu sau altul ci și îndârjește caracterul), cel care conține germenul evoluției subiectului și a speciei. Rezistență, insistă autorul, "trezește toate facultățile omului"158. Cu cât mai stăruitoare este
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
umanismul medical care desăvârșește personalitatea viitorului medic. Legat de aceste aspecte și punctând secvențial etapele procesului instructiv educativ autorii constată că studentul trebuie să parcurgă anumite etape În pregătirea lui, că participarea lui trebuie să fie una activă, că rolul formativ al Învățământului medical trebuie asociat obligatoriu rolului instructiv al educatiei medicale și că locul central Îl ocupă În egală măsură latura academică prin prelegerea universitară medicală, Îmbinată cu latura practică a pregătirii medicale. Citându-l pe Petru Brînzei, autorii fac
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Împlinește În raport cu sine și cu societatea. Dacă aspirațiile individuale se regăsesc În contextul social În care dizabilul viețuiește, imaginea de sine a acestuia este una pozitivă cu creșterea capacității de integrare socială, ceea ce până la urmă Înseamnă atingerea scopului educativ și formativ. Sub acest aspect capitolul al IV-lea intitulat „Studiu asupra situației concrete din teritoriu (județul Vaslui)” ne introduce În atmosfera practică a ceea ce Înseamnă dezvoltarea creativității și aplicarea ei la copilul cu dizabilități, indiferent de natura lor, dar aplicat la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
obsesie proastă"253. În timpul devenirii oarbe (eterna reîntoarcere), Noica nu putea distinge devenirea întru ființă: "Trebuie să ieșim din problema timpului și să facem din spațiu un zeu, unul bun, nu destrămător ca zeul Cronos; pentru că spațiul e bildend, e formativ". E pricina pentru care Noica lăuda pe Einstein fiindcă a transformat timpul într-o "anexă" a spațiului, ca a patra dimensiune a acestuia. Dar există riscul ca "umilind" timpul, să ne întoarcem la o viziune eleată. Și atunci ne reîntoarcem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și 9 septembrie 1944, cu subtitlul „Almae Matri Napocensi Sacrum”, ca „organ al Universității «Regele Ferdinand I» din Cluj-Sibiu”. Director: Iuliu Hațieganu; redactor: Dimitrie Todoranu. Articolul-program, La început de an universitar, semnat de director, arată că revista va fi „informativă, formativă și educativă”, urmărind să contribuie „la formarea unui stil de viață înaltă, spirituală”. Partea educativă e asigurată de intervențiile unor profesori: Victor Papilian (Întoarcere la „Deșteaptă-te, române”), D. D. Roșca (Spiritul mediteraneean), Victor Jinga ( Misiunea așezămintelor de învățământ superior
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
la alta), cu același termen pot fi denumite realități diferite, tot așa cum denumiri diferite pot disimula analogii de concepție și de praxis. Astfel, în limba franceză, este folosită sintagma education des adultes, alteori formation des adultes (pentru a accentua caracterul formativ, pragmatic al educației adulților, mai ales cu referire la formarea profesională; similar însă cu termenul german Erwachsenenbildung sau cu cel englez adult education, același termen, într-o țară fostă colonie, slab dezvoltată, poate însemna formarea deprinderilor de bază la adulții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de evaluare a acesteia, pentru ca certificatele obținute să ateste niveluri comparabile, minimale de pregătire. Calitatea pregătirii presupune derularea calitativă a procesului de formare, ceea ce necesită ca măsură complementară formarea formatorilor, pentru aficapabili să conceapă oferte flexibile, situații didactice cu adevărat formative, folosind metode active și o „pedagogie inovativă”. Toate aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii populației și aleprelungirii, în consecință, a duratei vieții active), cât și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desfășurăm în timpul liber având un apreciabil caracter de „regenerator” organic, psihofiziologic și sufletesc. Însă viziunea asupra timpului liber nu se limitează numai la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a creat Consiliul Interguvernamental pentru Educația Adulților, ale lui Mircea Malița, care, folosind experiența sa internațională, a încercat, în 1972, să integreze educația adulților în ansamblul proceselor formative moderne, pe baza conceptului de educație permanentă, același demers întreprinzându-l și Leon Țopa. În cadrul Centrului de Cercetări Socioculturale, G. Văideanu, O. Neamțu, Anghel Manolache, P. Apostol ș.a. au afirmat necesitatea pedagogizării educației adulților. Majoritatea cercetărilor se realizau în cadrul instituțiilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
experimentată de persoană la un anumit moment (probleme familiale, de sănătate, lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei, proiectarea activităților de educație a adulților având astfel un puternic caracter pragmatic-utilitarist. Programele educaționale și de formare pentru adulți se prezintă într-o varietate foarte mare de modalități, durate și formate. Ele variază de la sesiuni cu scop informativ sau formativ (formare a unor abilități) cu durata de o oră sau două până la workshopuri de o zi sau cursuri intensive de câteva zile organizate de universitățisau instituții de formare ori cursuri de mai lungă durată. Multe dintre aceste instituțiioferă o mare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în principal, să surprindem dacă programul a fost eficient și dacă am atins scopurile pe care ni le-am propus. Dacă evaluarea are scopul îmbunătățirii sau schimbării anumitor elemente ori a întregului program în timpul derulării lui, atunci vorbim de evaluare formativă, iar dacă ne referim la aprecierea rezultatele programului, vorbim de evaluare sumativă. O evaluare eficientă oferă informații relevante tuturor agenților implicați, mai mult sau mai puțin direct, într-o activitate de formare: formatorilor, cursanților, instituției ce ofertează cursul respectiv, comunității
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ordine și a reflecta asupra răspunsurilor etc. Nu vom insista asupra diferitelor modalități de a structura itemii (de la teste cu întrebări standardizate până la eseuri etc.), fiind obiectul subcapitolului 4.4. Dorim doar să evocăm o modalitate de a realiza evaluarea formativă la finalul unei ore de curs/seminar/unitate modulară sau chiar la finalul unui curs întreg, evaluare care, prin modul cum sunt formulate întrebările, îl determină pe cursant să (se) evalueze holistic (Moran, 2001, p. 139) și îl predispun la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de curs/seminar/unitate modulară sau chiar la finalul unui curs întreg, evaluare care, prin modul cum sunt formulate întrebările, îl determină pe cursant să (se) evalueze holistic (Moran, 2001, p. 139) și îl predispun la introspecție; important este impactul formativ al acestor întrebări, care nu vizează aspecte reproductive. Scopul acestui exercițiu este de a te ajuta să reflectezi asupra propriei experiențe de învățare. Te rugăm să răspunzi deschis la fiecare întrebare, cât de detaliat sau de succint consideri, cum îți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Maniera în care sunt organizate materialele în portofoliu este de natură să evidențieze progresul, deficiențele, respectiv eforturile cursantului în atingerea anumitor obiective. Din cele prezentate până acum, fiecare document poate fi introdus, virtual, în portofoliu. Aceasta ar dilua însă ideea formativă a metodei. În alcătuirea unui portofoliu trebuie să se decidă, de aceea, ce produse vor fi introduse, cum vor fi stocate, respectiv ce rang de importanță va avea fiecare dintre ele, cum vor primi cursanții feedback. Să vedem, mai detaliat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educarea indivizilor umani pe deplin maturi nu este nicidecum „altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în sfera educației adulților, deși îșimenține menirea fundamentală de a identifica, a estima și cuantifica valorile demersului aferent din zona educației finale, preadulte, devine într-o mai mare măsură necesară pentru a regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ, de ea depinzând hotărâtor, în secvențele ulterioare, și proiectarea, și „predarea”, și învățarea educabililor adulți. Și în educația adulților evaluarea presupune, structural-funcțional, bine-cunoscuțiiparametri, formulabili interogativ, regăsibili și în educația școlară propriu-zisă, precum: 1
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
punerii concrete în practică a programelor de formare aferente, sub toate aspectele; - asistarea promptă și oportună a cursanților în parcurgerea progresivă a programelor de învățare-formare; - identificarea, cuantificarea și compararea valorică a rezultatelor parțiale, dar și finale ale predării-învățării-formării cu obiectivele formative aferente pe o secvență dată și pe ansamblul demersului; - oferirea unor date/informații utile și relevante pentru evaluarea secvenței instructiv-formative ulterioare, ca și pentru o evaluare mai largă, înglobantă. Din rațiuni de spațiu, ne vom limita în cele ce urmează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]