2,593 matches
-
zona în care au luat naștere franceza și provensala și cea în care s-a format retoromana. Sub presiunea dialectelor italiene din sud și a celor germanice de tip bavarez din nord, însăși unitatea retoromanei este însă compromisă, printr-o fragmentare accentuată și prin lipsa unor posibilități unificatoare. Una dintre ramurile goților, vizigoții, după o ședere, începînd cu secolul al III-lea, în teritoriul fostei Dacii și în vecinătatea lui balcanică, au fost alungați de huni la sfîrșitul secolului al IV
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
90 Vezi Otto Jespersen, op. cit., p. 208. 91 Vezi Eugen Coșeriu, Tipologia limbilor romanice, în culegerea Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p. 119-144. 92 Romanistul Walter von Wartburg (Aufgliederung...) crede chiar că factorul principal care a dus la fragmentarea latinei și la apariția unor limbi romanice diferite se datorează cuantumului diferit al elementului germanic de adstrat în provinciile vechiului Imperiu Roman. 93 Para una semántica diacrónica estructural, în Eugenio Coseriu, Princi-pios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1986, p.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1961), „Clima și microclimatele din zona satului Dumești Iași” (1961),”Microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi” (1962), „Clima și microclimatele din Depresiunea Onești Cașin” (1963) ș.a., în care, pune un accent deosebit pe rolul factorilor geografici locali (variația altitudinii, fragmentarea reliefului, orientarea văilor și interfluviilor, gradul de înclinare a versanților și poziția acestora față de razele solare, gradul de acoperire cu vegetație, structura suprafeței clădite, în cazul așezărilor omeneștiă în generarea de particularități climatice pe areale restrânse, ca și pe analiza
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la întâlnirea veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea: Dimitrie Cantemir. I se recunoaște lui Dimitrie Cantemir meritul de a fi arhetipul culturii românești, cea a sintezei dintre Orient și Occident. Dacă Occidentul a abandonat modelul uman renascentist în favoarea fragmentării specializate a științelor, odată cu filosofia lui Descartes și cu revoluția newtoniană din fizică, Dimitrie Cantemir a salvat modelul Renașterii în concordanță cu o constantă specifică poporului român, moștenitor al spiritualității creștine bizantine, dar și al latinității occidentale. Această situație are
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deplină colaborare între puterea executivă și cea legislativă. Gândirea inițială, statuată de contribuția lui Locke și, mai ales, a lui Montesquieu subliniază faptul că exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale este imposibil în condițiile imixtiunii puterii politice. De aceea este necesară fragmentarea acesteia în trei puteri distincte, cea legislativă, cea executivă și judecătorească. Ideea separației puterilor nu e nouă, dar pentru prima dată devine o condiție necesară a politicului 1. În fapt, Montesquieu vorbește mai degrabă despre combinarea judicioasă a puterilor decât
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
proceseze o varietate uluitoare de imagini și idei. La fel cu mutantul portretizat de David Bowie în cartea Omul care a căzut pe pămînt, noii supuși postmoderni, se spune, vor trebui să învețe să coabiteze și să proceseze o imensă fragmentare și proliferare de noi imagini, informații și tehnologii. În aceeași perioadă, economiștii au început să susțină că omenirea intră într-o nouă eră post-fordistă, în care regimul marcat de acumulare, producția și consumul în serie, economia dirijată de stat și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în noile teorii postmoderne ca rupturi generale doar de noile tehnologii, fără efortul luptei revoluționare, reluînd astfel, ca urmare, vechiul discurs al determinismului tehnologic. Mai mult decît atît, unele discursuri postmoderniste poartă pecetea înfrîngerii după deceniul șase. Opiniile postmoderniste cu privire la fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sînt, în bună parte, efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor. Nihilismul postmodern enunță experiența înfrîngerii, a dezamăgirii, a disperării cu privire la eșecul mișcărilor din anii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
revoluționare, reluînd astfel, ca urmare, vechiul discurs al determinismului tehnologic. Mai mult decît atît, unele discursuri postmoderniste poartă pecetea înfrîngerii după deceniul șase. Opiniile postmoderniste cu privire la fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sînt, în bună parte, efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor. Nihilismul postmodern enunță experiența înfrîngerii, a dezamăgirii, a disperării cu privire la eșecul mișcărilor din anii '60 de a transforma într-un mod mai radical viața culturală și socială. Există
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de libertate și a nefericirii existente în societate. Deși discutabil ca text reacționar, The Deer Hunter (Vînătorul de cerbi) conține imagini utopice ale comunității, ale clasei muncitoare, ale solidarității etnice, ale prieteniei între oameni, care oferă o perspectivă critică asupra fragmentării, alienării și a pierderii sensului de comunitate în viața cotidiană a capitalismului contemporan. Imaginile utopice ale extazului produs de droguri și ale nebuniilor făcute în timpul beției provocate de droguri sau alcool, din filmul Platoon oferă imagini ale armoniei rasiale și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
povestea de groază pentru toți posibilii proprietari, dintre care mulți și-au pierdut realmente locuințele în epoca lui Reagan și Bush. Orizontul social al filmului Poltergeist este, așadar, pierderea locuinței și dezmembrarea familiei într-o perioadă de insecuritate economică și fragmentare socială în care mulți oameni și-au pierdut căminele, în care rata divorțului era de 50% și în care păturile mijlocii și superioare ale societății decad. Cîmpul discursiv al acestui film cuprinde atît discursuri în favoarea ideii de familie, cît și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe legături întîmplătoare, pe un du-te-vino fără nici un sens și pe o viziune asupra vieții ca o serie de momente disparate de intensitate euforică, punctate de perioade de banalitate și lipsă de sens. Stilul filmului Slacker utilizează strategia postmodernă a fragmentării și descompunerii unității narative, prezentînd o serie de "felii" de existențe, fără o prea mare legătură unele cu altele, care se deplasează sinuos la suprafața lucrurilor, fără a căuta vreo semnificație mai profundă. Un tînăr acostează o fată la ieșirea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-T, Ice Cube ori Sister Souljah aduc ceva nou unei afirmații adesea coerente și, așa cum am notat, muzica lor este profund intertextuală, ducînd la crearea unei colectivități și a unor coduri distincte ale interpretării rapului, mai curînd decît la o fragmentare postmodernă extremă. De fapt, raperii precum Ice Cube și Ice-T urmăresc adesea în cîntecele lor firul unei povești convenționale (deși Public Enemy operează adesea cu forme mult mai complexe). Totuși, rapul are și anumite trăsături moderne precum abordarea înnoitoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sa de consumator într-o societate de divertisment; o galaxie de stări hiperfibrilate... O ființă traumatizată, produsă în serie." (Kroker și Cook, 1986: 274) Multe dintre teoriile postmoderne dau culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini dintre teoreticienii postmoderni au condus o examinare sistematică și susținută a textelor propriu-zise
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
criminalității, dar și a culturii multirasiale face posibilă expunerea unei bogății de imagini rezonante pe care producătorii au reușit uneori să le transforme într-un spectacol estetic de mare intensitate, extrem de fascinant și seducător. Povestirea destul de sinuoasă reproduce experiențe ale fragmentării, ale unei plictiseli care se instaurează lent, punctată de accente hegemonice. Adesea, imaginea capătă întîietate față de planul narativ, iar percepția vizuală și senzația devin elemente principale, adesea transferînd firul acțiunii și sensurile narative spre planul mai îndepărtat. Fără îndoială, acest
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de vedere al interpretării politice pe care eu o dau textului, serialul trebuie citit ca un text social care vorbește despre anumite aspecte ale societății contemporane. În mod particular, doresc să sugerez faptul că Miami Vice oferă o înțelegere a fragmentării, reconstituirii și fragilității identității în cultura contemporană, dar și a modului în care această identitate este construită prin încorporarea unor poziții ale subiectului oferite spre imitație de către cultura media. Spre deosebire de poziția althusseriană adoptată la un moment dat de revista Screen
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că agențiile de publicitate din capitalismul contemporan nu sînt cîtuși de puțin sigure cu privire la ceea ce va atrage potențialii clienți spre produsele lor sau cu ce imagini se identifică aceștia. Căci, așa cum am demonstrat, una dintre trăsăturile culturii contemporane este tocmai fragmentarea, perisabilitatea și multiplicitatea imaginilor care refuză să se cristalizeze într-o cultură stabilă a imaginii. Ca urmare, publicitatea și industriile culturale se bazează pe strategii moderne și post-moderne și pe teme și o iconografie tradiționale, moderne și postmoderne. Localizarea postmodernului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ținînd de un curent cultural pe cale de apariție și care se află în contrast cu valorile și practicile tradiționale reziduale care încă mai operează și domină în modernismul capitalist, definit ca proiect de hegemonie a capitalului în care bunurile de consum, individualismul, fragmentarea, reificarea și cultura de consum sînt încă constituienți principali ai epocii moderne 13. Pe de altă parte, această coexistență a stilurilor, acest amestec de forme culturale tradiționale, moderne și postmoderne pot fi descrise tocmai ca fiind "postmoderne". Poate că tocmai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
constant identitatea și contribuie la producerea unor identități mai fluctuante, mai fluide, mai schimbătoare pe scena contemporană. Și totuși, se observă procesul inexorabil de transformare a culturii în obiect de consum. Segmentarea pieței în cadrul numeroaselor campanii publicitate reproduce și intensifică fragmentarea de care vorbeam și destabilizează identitatea pe care noile produse și identificări încearcă să o restabilească. Așadar, capitalul este cel care stăpînește așa-zisa fragmentare postmodernă, și cel care imprimă identitate, schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a culturii în obiect de consum. Segmentarea pieței în cadrul numeroaselor campanii publicitate reproduce și intensifică fragmentarea de care vorbeam și destabilizează identitatea pe care noile produse și identificări încearcă să o restabilească. Așadar, capitalul este cel care stăpînește așa-zisa fragmentare postmodernă, și cel care imprimă identitate, schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o ruptură cu economia politică și cu capitalul, așa cum încearcă Baudrillard și alții să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
progresiste, cît și de regresie. Mai mult decît oricînd, identitățile multiple și instabile par să fie acceptate în mediul cultural contemporan. Identitățile moderne, oricît ar fi fost ele de multiple și supuse schimbării, par să fie mai stabile, în vreme ce schimbarea, fragmentarea, jocul teatral cu identitatea par să fie mai acceptate decît în epoca anterioară, mai consistentă, a modernității. Pe de altă parte, în acest fel crește gradul de libertate a individului de a se juca cu propria identitate și de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unii indivizi, poate fi un lucru bun); dar pe de altă parte, acest lucru poate duce la un mod de viață complet fragmentat, supus capriciilor modei și subtilei îndoctrinări a publicității și culturii populare. Pentru a contracara o asemenea disperare, fragmentare, rupere a identității ar fi de dorit o valorificare a anumitor trăsături care aveau o poziție centrală în identitatea modernă și anume autonomia, raționalitatea, capacitatea de a se dedica unui anumit scop, responsabilitatea și așa mai departe; sau, ar fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestor concepte, așa cum a încercat Habermas să facă în cazul raționalității. În orice caz, identitatea continuă să rămînă o problemă la fel de mare ca și în perioada modernismului, deși a fost din nou problematizată în această orgie actuală a consumatorismului, a fragmentării, a producției de imagini și a transformărilor sociale, politice și culturale care sînt efectele capitalismului de consum. Căutarea identității este într-adevăr mai intensă în prezent decît în orice altă perioadă. A existat chiar și o anume formă de rebeliune
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
America, Europa și Lumea a treia, tendință reală în prezent. Există totuși curente contradictorii care vizează asimilarea, desființarea granițelor rasiale și culturale, omogenizarea societății și culturii confruntate cu o creștere a rasismului, cu sublinierea diferențelor naționale și culturale, cu o fragmentare acută. Dar Gibson și Baudrillard favorizează o viziune implozivă asupra rasei și culturii, nereușind însă să surprindă în mod clar explozia diferențelor și a conflictelor în momentul prezent. În multe privințe, Gibson și mișcarea cyberpunk au o viziune mai exactă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o numească o simulare și care plutește și se transformă în cadrul spațiului hiperteoretic, mereu mai departe de realitate, de suferințele vieții cotidiene. Ficțiunile sale teoretice descompun teoria în fragmente care, consideră el, surprind esența realității și societății contemporane, marcate de fragmentare și dezintegrare. El mai păstrează ceva din credința că teoria, sub orice formă, poate surprinde realitatea. Pariul lui Baudrillard: credința că fragmente de teorie și simulări pot realiza ceea ce înfăptuiseră și celelalte teorii sociale mai coerente și mai raționale; că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astfel trei scenarii aparent distincte în Vest. În America, partidele par să dețină în primul rând un rol simbolic ele își continuă existența fiindcă, aparent, oamenii simt că într-o democrație trebuie să existe partide. Pe continentul Europei există o fragmentare treptată: toată lumea insistă pe propriile opinii sau clivaje; reprezentarea este preferată elaborării politicilor. În Marea Britanie și în unele țări din Commonwealth, ceea ce încă mai ține partidele în viață este vechea satisfacție a luptei între guvern și opoziție. Constituie aceasta o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]