9,707 matches
-
care a fost supus. Mircea Cărtărescu mi-ar putea răspunde că e mai ușor de dat sfaturi decât de a le pune în practică. Mă număr însă printre cei, tot mai mulți de la o vreme, care ar putea spune ca francezul: Je suis payé pour le savoir. Știu, fiindcă sunt pățit. Nu e cazul să explic de ce. Pe de altă parte, cunoscându-ne noi de mai bine de trei decenii, îmi e destul de clar de ce a reacționat cum a reacționat. Și
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
auspiciile esteticului, bătălie care se anunța anevoioasă și de durată. Se impunea așadar o recitire atentă a operei sale, dintr-o altă perspectivă, care să facă legătura cu studiile de până la 1945, semnate de N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, francezul Jean Boutière, B. Fundoianu, G. T. Kirileanu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Gh. Ungureanu ș. a. Cu o notorietate în ascensiune, Zoe Dumitrescu-Bușulenga avea 42 de ani când i-a apărut această monografie, fiind în plină afirmare și putere creatoare. Nu se
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
scoțându-l astfel de sub anatema „realismului critic” în care se împotmolise fără folos; 3. Realizează o aplicație în interes estetic a celor două modalități de cercetare care au făcut epocă - stilistica și comparatismul, utilizând pentru prima oară pe larg contribuția francezului Jean Boutière4, exemplară deschidere spre universalitate, neglijată până atunci; 4. Pentru prima oară sunt analizate concepte importante aplicate personajelor lui Creangă: grotescul, fabulosul, burlescul, lumea pe dos și mai ales personajul anapoda; aici trebuie identificată contribuția majoră a lucrării; 5
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
rând, să remarcăm și momentul oportun în care Editura Humanitas repune în circulație acest text: asistăm de câțiva ani la o creștere a interesului pentru gândirea lui Lucian Blaga, în spații filosofice de prestigiu, cum sunt cel german și cel francez. Hronicul și cântecul vârstelor reaprinde interesul pentru această personalitate unică a culturii noastre și la nivelul publicului comun, nu numai al celui specializat.
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
a teatrelor militare. Același autor semnează recenzia Cartea franceză- Jacques Chardonne, Chronique privée de l’an 1940, volum caracterizat ca o mărturisire a „... dezorientării produsă de înfrângerea, pe care o simbolizează oarecum în domeniul literelor franceze actuale” și dă verdictul: „Francezul pe care înfrângerea nu l-a învățat nimic e într-adevăr un învins.” Consemnăm că în septembrie 1941, ministrul SUA la București, Mott Günther a cerut o întrevedere la Consiliul de Miniștri al României, cu scopul de a afla dacă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
la care motivația estetică pălește în fața mizei financiare. Pentru genul acesta de public, coperțile, calitatea hîrtiei și ilustrațiile rare întrec conținutul literar propriuzis, preferințele variind după tiparul cultural dominant. Așa se face că americanii cer anticarilor tomuri vechi de știință, francezii doresc broșuri literare și englezii se dau în vînt după volume de lux cu ilustrații inspirate din fauna și flora lumii.
Bibliomanii contemporani () [Corola-journal/Journalistic/3679_a_5004]
-
perle în tezele de la ba- calaureat? Iată câteva culese de o revistă din Franța din te- zele bacului recent: „Platon era celebru îndeosebi pentru banche- tele lui”; „Un octogenar este o figură geometrică cu opt laturi”; „Franța este locuită de francezi și de romi”; „Coreea de Nord este o dictatură cu un președinte plin de cruzime numit King Kong”. Deosebirea constă totuși în faptul că sunt mai puține greșeli de exprimare, de limbă, la francezi decât la români, excepție făcând greșelile de ortografie
Perle () [Corola-journal/Journalistic/3520_a_4845]
-
geometrică cu opt laturi”; „Franța este locuită de francezi și de romi”; „Coreea de Nord este o dictatură cu un președinte plin de cruzime numit King Kong”. Deosebirea constă totuși în faptul că sunt mai puține greșeli de exprimare, de limbă, la francezi decât la români, excepție făcând greșelile de ortografie, materie în care nimeni nu-i întrece pe francezi. Ceea ce arată că aproape tot ce le-a rămas tinerilor francezi din marea cultură a țării lor este cultura limbii. În schimb, cum
Perle () [Corola-journal/Journalistic/3520_a_4845]
-
un președinte plin de cruzime numit King Kong”. Deosebirea constă totuși în faptul că sunt mai puține greșeli de exprimare, de limbă, la francezi decât la români, excepție făcând greșelile de ortografie, materie în care nimeni nu-i întrece pe francezi. Ceea ce arată că aproape tot ce le-a rămas tinerilor francezi din marea cultură a țării lor este cultura limbii. În schimb, cum se vorbește și se scrie la noi... Ca la nimenea!
Perle () [Corola-journal/Journalistic/3520_a_4845]
-
Apostrophes”, a invitat deseori specialiști în materie. Ca și Patapievici în a lui. Cultura vinului e parte integrantă din cultura unei țări, mai ales vorbind de Franța. Iată că Didier Nourrisson, istoric specializat în...dependențe, în addictions , cum le zic francezii, de droguri, de alcool, de tutun, a publicat de curând o carte despre băutori: Crude și coapte. Istoria băutorului . Prima parte a titlului e împrumutată dintr-un titlu faimos al lui Claude Lévi-Strauss. Titlurile sunt, în treacă fie zis, o
Și băutorii au istoria lor () [Corola-journal/Journalistic/3523_a_4848]
-
nou cu studiul mănăstirilor occidentale din Transilvania 7. Lucrez, apoi, la cel de al doilea volum din istoria liturghiilor. Și am venit cam obosit, aci, din țară, din pricina unei gripe grele pe care am făcut-o, astă iarnă, «pe picioare»! Francezii lucrează mult, iute, cu spor și cu mare migală. După atâția ani de petrecere cu ei, tot nu pot să-i urmăresc bine. Alerg mereu. Și când îmi fuge gândul, ca să scape de muncă, îl găsesc în fundul curții bătrâne din fața
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
ciclu pregătit de Kiefer special pentru prima sală a expoziției De l’Allemagne, 1800-1939 de la Luvru, deschisă până în iunie. Expoziția, al cărui titlu amintește de cartea doamnei de Staël din 1810, esențială, alături de replicile lui Heinrich Heine, pentru istoria percepției francezilor asupra Germaniei romantice și nu numai, a stârnit o mare controversă, deși fusese concepută pentru aniversarea a cinzeci de ani de prietenie germanofranceză. Pornind de la romantismul de pe Rin și încheindu-se cu cel de-Al Doilea Război Mondial, înfățișează o
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
ale britanicilor. "Bărbații români au penisurile mai mari decât tine și ei o pot face pe soția ta să râdă din nou, la fel cum obișnuia. Spune nu imigrației în masă", scria pe un panou. Imaginea a fost postată de francezi pe site-ul Rue89. VEZI ȘI: Oficiali francezi: De Ce nu pot intra România și Bulgaria în Schengen
Francezii fac mișto de englezii care se tem de români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35390_a_36715]
-
avion tip executive de primă mână. Adrian Năstase a spus că ar fi o frivolitate să dea atâta pe un avion, când sunt multe alte priorități, iar discuția s-a încheiat Un aparat oficial era, însă, necesar”. O aeronavă dată francezilor pentru modernizarea celeilalte ” Boeing-ul 707 avea o mare problemă, de la 1 aprilie 2003, a precizat Stoicescu. De la acea dată nu mai avea voie să aterizeze pe aeroporturile din majoritatea țărilor, din cauza prevederilor referitoare la zgomotul motoarelor. Se dădea derogare doar
Ce avion se poate cumpăra cu banii pe care îi dă Ponta pentru Air Force One. Când a fost blocată afacerea aeronavelor prezidențiale Airbus by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/35636_a_36961]
-
fericite întâmplări, prietenia lor începe aproape ca un coup de foudre prin intensitatea acelorași idei ce-i frământă și a acelorași aspirații. Fiecare află în celălalt interlocutorul ideal, prietenul care continuă un gând început. Thomas Midwinter este englez, Jacques Rebière - francez, ambii s-au născut în provincie și în familii impregnate de tradiție, fac studii serioase și lucrează în spitale ce oferă acces direct la cercetarea tulburărilor psihice. Sanatoriul englez unde ajunge Thomas, cu număr enorm de pacienți, cu lungile coridoare
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
el, al lui Flaubert și al naturaliștilor. În fine, un prilej de redescoperire îl oferă cei 150 de ani de la nașterea lui Blaise Cendrars (1887-1961), poet, prozator și reporter mereu gata de cea mai exotică aventură (bourlingueur, cum îi spun francezii, cu un cuvânt inventat chiar de el!). Fondator al poeziei moderne, ca și Apollinaire, a început prin a se certa cu acesta, căruia i-a trimis în 1912 un manuscris cu solicitarea publicării, manuscris care i-a fost restituit fără
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
într-un interviu acordat publicației franceze L'Express, că problema romilor nu este corelată cu intrarea României în spațiul Schengen, iar toți cetățenii europeni au dreptul la liberă circulație în interiorul UE, scrie Mediafax. După cum i-am spus deja omologului meu francez, Laurent Fabius, putem înțelege că subiectul romilor este o chestiune sensibilă în dezbaterile politice care au loc în prezent în Franța. În același timp, contrar a ceea ce am citit în presa franceză, țin să subliniez că nu există absolut nicio
Corlățean, pentru presa franceză: Integrarea în Schengen nu are legătură cu romii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34937_a_36262]
-
și acum și o să fie la Paris și dacă nu o să intrăm noi în Schengen. Este o minciună. Politicienii francezi de dreapta, de stânga care spun: Nu primim România în Schengen și nu vor mai fi romi', îi mint pe francezi. Așa i-a mințit și Sarkozy și văd că același lucru se întâmplă și astăzi. Deci romii sunt una - și eu sunt dispus să iau măsuri nu contra romilor, ci contra cetățenilor români care încalcă legile din țările respective - dar
Ponta, despre romi și aderarea la Schengen by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35002_a_36327]
-
etapizată în Schengen și, ca urmare a valului de declarații ale altor lideri francezi, a trebuit să-și nuanțeze poziția în declarația publică din fața Adunării Naționale franceze. E pur și simplu presiunea uriașă a alegerilor municipale în fața Partidului Social Democrat francez aflat la putere și care este într-o situație de scădere în popularitate în opinia publică. Așadar, este o chestiune ce ține de bătălia politică internă de la Paris. Este evident că între ceea ce a declarat la București și ceea ce a
Geoană: Schengen-ul, pierdut pe mize geostrategice. Problema Bulgariei by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35022_a_36347]
-
florin, Florin Pupăză " Ce legătură are cu România faptul că ei au alegeri acolo și că partidele de dreapta le atacă pe cele de stânga și că unii și alții îi mint pe francezi că dacă nu intră România în Schengen, romii n-or să mai fie acolo. Eu cred că noi trebuie să fim foarte serioși, ne-am făcut treburile (...) Mai departe oamenii politici sunt ipocriți ca în toate părțile, noi o să ne
Ponta: N-or să mai fie romi la Paris dacă nu intrăm noi în Schengen? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35067_a_36392]
-
ana, Elena Badea Președintele Traian Băsescu, invitat în emisiunea "După 20 de ani", transmisă duminică la Pro TV, a precizat că mesajul său către politicienii francezi, în problematica Schengen, este că "totul are o limită!", apreciind, totodată, că francezii sunt mai deranjați de "furtișagurile" romilor decât de faptul că îi "fură gulerele albe cu miliardele". Aș face un comentariu la adresa politicienilor francezi, este simplu: totul are o limită, nu poți să invoci minoritarea roma care este la Paris pentru
Băsescu, către politicienii francezi: Totul are o limită. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35099_a_36424]
-
pot trimite oameni care să facă în frontieră lucruri ilegale pentru a testa durabilitatea sistemului de protecție a frontierelor UE. Dar nu pot să spună: nu vrem pentru că sunt romi la Paris", a mai declarat președintele, susținând, în continuare, că francezii sunt mult mai deranjați de "furtișaguri", decât de "un tun de bancă". "E mult mai deranjant furtișagul în autobuz sau cerșitul, pentru francezi, decât faptul că-i dă un tun o bancă. Asta-i realitatea. Când îi fură gulerele albe
Băsescu, către politicienii francezi: Totul are o limită. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35099_a_36424]
-
să spună: nu vrem pentru că sunt romi la Paris", a mai declarat președintele, susținând, în continuare, că francezii sunt mult mai deranjați de "furtișaguri", decât de "un tun de bancă". "E mult mai deranjant furtișagul în autobuz sau cerșitul, pentru francezi, decât faptul că-i dă un tun o bancă. Asta-i realitatea. Când îi fură gulerele albe cu miliardele sunt mai puțin deranjați decât de un rom care întinde mânuța", a mai afirmat Traian Băsescu.
Băsescu, către politicienii francezi: Totul are o limită. Vezi motivul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35099_a_36424]
-
celor trimise poeților Lucian Blaga și Petre Păscu. * [București], 23 noiembrie 1954 Stimate domnule Blaga, În decursul ultimului an, ca un mic exercițiu critic, mi-am propus să fac pentru modernismul românesc ceea ce a întreprins Marcel Raymond 2 pentru acel francez, în cunoscutul sau studiu De Baudelaire au surréalisme. Astfel, a luat cu încetul ființă o carte întreaga, prezentând formele de aventură ale lirismului nostru contemporan, de la Macedonski la Urmuz 3. Îmi permit să vă trimit capitolul care va privește, gândindu
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Parisul, unde, vorba lui, „eram considerat antisemitul, fascistul, ticălosul, gunoiul, profetul răului” și și-a căutat un adăpost, în așteptarea armei secrete germane care să întoarcă soarta războiului, în orășelul Sigmaringen, „în compania a 1142 de condamnați la moarte”, toți francezi. A practicat sporadic medicina. A scris. Locuia într-o cameră mică de la hotelul Löwen, mobilată cu un pat și o chiuvetă. Le face unora dintre numeroșii refugiați portrete crude și răutăcioase. Nu sunt scutiți nici germanii. Nu iartă pe nimeni
Refugiatul Céline () [Corola-journal/Journalistic/3591_a_4916]