1,800 matches
-
privirii atît ziua, cît și noaptea: „Cad din cer mărgăritare/ Pe orașul adormit...// Plopii, umbre solitare/ în văzduhul neclintit,/ Visători ca amorezii/ Stau de veghe la fereastră,/ Și pe marmura zăpezii/ Culcă umbra lor albastră” 7). Pe lîngă înălțime, impresionează freamătul lor, asimilat adesea cu o muzică (de altfel, într-un basm, din lemn de plop se face un flaut): „Dar a-nceput un plop/ Să cînte, și toți plopii/ Cîntau duios în vînt,/ Și m-am trezit dodată/ Că plîng
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din partea grupului advers”. (,,Tulburările de Duminica trecută”, în ,,Bacăul”, 15, nr. 752, 2 martie 1936, p. 1). „Tu ai murit...” 1. Textul a fost publicat în ,,Cele trei Crișuri”, nr. 7, 1924, p. 104-107. 2. V. „O epocă nouă”, în ,,Freamătul”, nr. 4-5, 1912, p. 98-100. 3. Ibidem. „Și vremi, vremi au trecut” 1) 1. „Verset divagat”, în Opere, p. 308. 2. Vezi „Mesajul Regal” din 3 aprilie 1900, în „Monitorul Oficial”, nr. 3, 4/17 aprilie 1900, p. 97. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
timp, induce obsesii și-l istovește pe cel asaltat de ea. Obligatorie pentru ce-l ce rîvnește la sfințenie, solitudinea e indezirabilă, periculoasă pentru poeți, care, fie și numai din cînd în cînd, simt impulsul de a se apropia de freamătul mulțimilor. -,,Serenadă’’ (Poetizează luna) e doar un exercițiu literar sau e un poem cu adresă? Sînt în ea cîteva acorduri mandoliniste, care o fac să pară dintr-o perioadă mai veche decît momentul publicării. Cînd îi citești pe contemporanii lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ne odihnim și ne hrănim” etc.; pădurea prezintă o maximă importanță pentru turism, privită nu doar prin tipul de ioni pe care Îi crează, aspect de mare importanță În balneologie, sau prin estetica peisajului, dar și prin aromele plantelor, prin freamătul ușor al frunzelor, prin protecția pe care o crează Împotriva zgomotelor, deci Într-un anumit fel pădurea garantează și oferă liniștea noastră cea de toate zilele. Pădurea este nu numai rezervorul natural al multor plante, păsări și animale, dar ea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
al operei fiecăruia dintre scriitorii amintiți mai sus, universul operei lor poate fi nuanțat, pentru că o temă fundamentală a operei se impune prin motivele particulare despre care s-a mai vorbit. „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu...” Mihai EMINESCU
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Tristețea... Tristețea... Nu mai știi cum se rostogolește boaba cristalină pe frunza lată de brustur, cum strălucește pe gardurile vechi, pe traversele solide, îmbibate cu păcură, ale liniei ferate, în iarba din șanțuri, în freamătul tufișurilor de oțetari. Ai uitat ghizdurile înverzite de mușchiul îmborbonat al fântânilor familiare. Abia-ți amintești cum se înmuiau filele cărților abandonate noaptea în grădina din dosul casei, într-un șezlong putrezind lent, de ani de zile... Nu mai înțelegi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
un picior, m-am înaripat totuși de frenezia unor prieteni sau cunoscuți, ba chiar a unor oameni pe care i-am văzut prin ziare sau la televizor explodând de fericire. Dar azi-noapte m-am gândit mult la Hadrian, cu un freamăt stâmpărat, cu un fel de melancolie blândă. Oare de ce? Poate pentru că seara am reluat un manuscris la care lucrez și, pe ultima sută de metri, am vrut să strecor povestea unui basorelief cu amazoane și cohorte dionisiace, așa cum l-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei, Natalia Negru, Ion Valerian, Pamfil Șeicaru etc.), fie prin reviste (Freamătul, Tecuci, 1911, transferat la Bârlad, 1912) etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu numai prin prezența lui în urbe, ca medic în Primul Război Mondial, prin publicarea aici a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai părut / Și prea puțin femeie / Ca fericirea ce-am avut / Să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fanfară!/ Copila cu grăbire din valuri iese-afară./ Ah! Unde-i e rochița și unde-al ei noroc?../ Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc/Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă;/Dar grabnic se aude un freamăt de aripă,/ Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând,/ Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
optimism nestăpânit. El începe cu următoarea temă apăsată: După un ritm de cavalcadă al coardelor care crește mereu, apare tema II; ea este cântată de viorile prime și are tot caracter de dans: Neastâmpărul ritmurilor, în care pulsează parcă tot freamătul vieții, melodiile de o neasemuită vigoare, izbucnirile orchestrei, toate laolaltă îndreptățesc pe deplin caracterizarea pe care Richard Wagner a făcut-o în lucrarea sa ,,Arta viitorului” acestei capodopere beethoveniene; Wagner spunea despre Simfonia VII că este ,,o apoteoză a dansului
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
trebuit să fie schimbat. Periculosul cuvânt ,,libertate” a fost înlocuit în textul poetului, datorită constrângerilor cenzurii, cu ,,bucurire”. Nu se poate ca Beethoven să nu fi știut de această schimbare. Partea I a Simfoniei IX-a se deschide cu un freamăt, un tremolo al viorilor secunde și violoncelelor, întărit de corni și apoi de ceilalți suflători. Pe acest freamăt se suprapun, din când în când, sunetele viorilor prime, violelor și contrabașilor. Sclipind câte o clipă asemeni unor raze de lumină, ele
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Nu se poate ca Beethoven să nu fi știut de această schimbare. Partea I a Simfoniei IX-a se deschide cu un freamăt, un tremolo al viorilor secunde și violoncelelor, întărit de corni și apoi de ceilalți suflători. Pe acest freamăt se suprapun, din când în când, sunetele viorilor prime, violelor și contrabașilor. Sclipind câte o clipă asemeni unor raze de lumină, ele se afundă ca niște săgeți în sonoritățile nebuloase, cu înfățișare neconturată, ale orchestrei. Iată primele măsuri ale Simfoniei
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
amintind de vremurile bune de odinioară. Dar a fost suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular, vesel pentru ca o nouă sărbătoare a bucuriei și recunoștinței, o nouă sărbătoare națională improvizată să se ridice precum un armăsar nărăvaș în muzica acordeoanelor și freamătul zurgălăilor. Acest sfânt plin de viață ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
trecut, iar tradiția serbării lui să dăinuie mereu."53 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole Dionisiile, Bacanalele, Lupercaliile, Saturnaliile, aceste sărbători simbol al reînnoirii dar totodată și prilej al răsturnării perceptelor morale curente, care invadau străzile orașelor antice cu freamătul sarabandelor nebunești și obscene, reprezentau deja încălcări legale și periodice ale ordinii stabilite. Carnavalul este, de asemeni, o "încălcare controlată a ordinii", la care se adaugă un ritual cu măști și personaje deghizate care subliniază caracterul său imoral. Degringolada din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
să se ia la trântă cu „Tatăl“ într-o carte. Personajele lui François Weyergans nu sunt ficțiune, autorul e naratorul, într-o scriere versatilă, ironică, dramatică și surprinzătoare, cum n-am mai citit de mult. Belgianul Weyergans a făcut să freamăte lumea literară franțuzească în 2005, când a câștigat Premiul Goncourt, și nu oricum, ci „detronându-l“ pe Houellebecq. Dacă ați citit deja romanul „incriminat“, Trei zile cu mama (Editura Polirom, 2006), o să vă gândiți că am revelații cam târzii, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
ist vollbracht o emoționantă Viață a fratelui meu Otho, mort la 12 ani (1862). Rinul, colinele, burgurile și pădurile lui, colțurile romantice din parcul palatului Monrepos, "norul care sărută bătrânul arbore", "valul ce dansează pe nisip", vântul care face să freamăte creanga ca o liră de aur au încântat de la început acest tânăr suflet poetic. Ea a avut darul, iar steaua nașterii ei a făcut-o poetă. Această vocație a fost favorizată de două împrejurări. Prințesa avea un temperament năvalnic, neastâmpărat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al XXXII-lea de Reuss, care avea atunci (1888) zece ani. Este o operă de un farmec straniu, puternic, pătrunsă de miresmele pădurilor și briza Carpaților, împrospătată de stropii cascadelor și râurilor. Din paginile acestea emană parfumuri și imagini, auzi freamătul sau vuietul șuvoaielor, foșnetul frunzelor, simți cum se întinde în pacea fortifiantă a singurătății și tăcerii umbra blândă a marilor arbori peste ierburile înalte și înflorite și peste tufele de urzici ascunse. E răcoare și liniște aici. frunze mici plutesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cerul și coroanele copacilor seculari, un cer străveziu, de o culoare neînchipuită, uniformă, un alb albastru profund, încât deodată am simțit o liniște deplină, plutitoare. Ramurile încremeniseră parcă, mișcarea abia perceptibilă a aerului aducea o neclintire a cerului, armonizată de freamătul ușor nestăpânit, de o dorință nebănuită, al frunzelor. Un colț uitat de lume îmi oferea un spectacol divin al universului, un univers simfonic așa cum mi-l doream. Uitasem de tot și de toate, urechile mele nu mai receptau nici un sunet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în fața unor împrejurări grave. Țara a fost, din nou, înșelată, fără rost, în nădejdile și năzuințele ei cele mai firești. Guvernarea de ieri se prelungise ca un abuz, cea de astăzi este o provocare fără seamăn, pe care o întâmpină freamătul de mânie și de revoltă al opiniei publice. Provocare pentru că prelungește peste voința oamenilor de cinste și de convingere, stăpânirea echipei de profitori în paguba avuției publice și în dauna intereaselor statului. Provocare pentru că zădărnicește dorințele de întregire a PNL
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
văd decât această soluție. Această conversație se desfășura în prezența ofițerilor mei și a asistenților comandanților de grup și de escadrile. Atmosfera devenise încărcată. Nu! Nu! Și iar nu! E o nebunie! Tu, Vizanty, ai fost dintotdeauna omul extremelor. Un freamăt a străbătut asistența și o rumoare de ostilitate s-a făcut auzită. Ministrul n-a putut s-o ignore. Atunci d-l Rică Georgescu a intervenit cu o voce calmă și autoritară: Dar, d-le ministru, dumneavoastră ce propuneți? Din
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Domnului de Fontenelle este acela că are inima prea puțin sensibilă. Se spunea despre el, și era adevărat, că n-a râs și n-a plâns niciodată. Este o trăsătură care îl caracterizează îndeajuns pe un om. Era străin de freamătul pasiunilor, al emo țiilor violente, de toate acele porniri impetuoase care îi stăpânesc adesea pe oamenii cei mai mari; dar e la fel de adevărat că inima lui rece și stearpă n-a simțit niciodată vraja frumuseții, impresiile vii și delicioase ale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]