3,189 matches
-
câțiva ani petrecuți la Florența, Raffaelo a plecat la Roma (1508) timp în care Michelangelo picta capela Sixtină. Aici, papa Iuliu al II‑lea îi încredințează decorarea câtorva încăperi de la Vatican camere denumite stanze. A realizat astfel o serie de fresce cu mare măiestrie. Ceea ce nu a găsit generația precedentă se vede că a găsit Raffaelo și anume: dispunerea intr‑o manieră perfectă a figurilor în mișcare firească. Un alt aspect care i‑a mărit faima l‑a reprezentat frumusețea pură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
accepte operele și în curând produce un ansamblu de lu‑ crări care reflectau capacitatea uimitoare de a sintetiza ideile și motivele preluate de la acești doi maeștri. Influența maestrului său Vannucci cunos‑ cut și sub numele de Perugino, este elocventă în fresca intitulată Înmânarea cheilor sfântului Petru. Această frescă din capela Sixtină se bazează pe legile perspectivei liniare și reflectă cunoașterea principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ansamblu de lu‑ crări care reflectau capacitatea uimitoare de a sintetiza ideile și motivele preluate de la acești doi maeștri. Influența maestrului său Vannucci cunos‑ cut și sub numele de Perugino, este elocventă în fresca intitulată Înmânarea cheilor sfântului Petru. Această frescă din capela Sixtină se bazează pe legile perspectivei liniare și reflectă cunoașterea principalelor proporții din arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
arta și arhitectura florentină a secolului al XV‑lea. În lucrare se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult din operele lui Leornado, frescele lui Michelan‑ gelo și Raffaelo. În timpul vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare faimă în special în seco‑ lul al XVIII‑lea când i s‑a atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. Caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că în multe dintre lucrările sale lumina nu provine de la o sursă naturală ci mai curând emană de la nou‑născutul Cristos, simbolizând calitatea sa de Lumină a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice. De remarcat este impactul vizual
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
privitoare la diferența dintre contemplarea plafonului și cea a pavimentului. O decorație de plafon este văzută de la distanță și, prin urmare, este percepută în întregime și fără impedimente. Sub un unghi de vedere relativ îngust, privitorul poate surprinde în întregime fresca unui plafon baroc, împreună cu cercul de scene înrudite. Pavimentul, dimpotrivă, este baza multor acțiuni umane, astfel încât, atunci când este folosit pentru decorație, el trebuie să îndeplinească două funcții opuse. Picioarele stau în calea ochilor noștri. Oare nu ar fi ciudat să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dacă nu a unui sinod". Biserica românească pierduse legătura cu izvoarele gândirii patristice la care Nae Ionescu făcea apel în această campanie a cărei semnificație ierarhii nu au înțeles-o deloc, diabolizând-o. O probă a acestei diabolizări este chiar fresca din tinda Bisericii Patriarhiei în care Patriarhul a pus ca Nae Ionescu să fie reprezentat sub formă de diavol. Campania pascală din 1929 privea o altă încălcare canonică, și anume: fixarea Paștilor la o dată ce nu corespundea nici cu canoanele Bisericii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile euharistice în frescele din catacombe (1937); Orientări creștine (1937); Sufletul preotului în luptă cu ispitele (1943); Icoana Maicii Domnului (1944) etc. 14 N. N. Glubokovsky (1863-1937), o figură de prim rang a teologiei ortodoxe, plecat în 1921 de la Petersburg la Universitatea din Belgrad, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în ciuda frecventelor referiri la teoriile clasice și la unii pictori greci cum ar fi Apelles și în ciuda unor vechi tradiții picturale care probabil că s-au transmis din antichitate trecând prin evul mediu, nu se poate spune că, înainte de descoperirea frescelor de la Pompei și Herculanum, pictura ar fi fost înrâurită de pictura clasică, în schimb, sculptura și arhitectura au fost determinate de modelele clasice și de imitațiile acestora într-o măsură incomparabil mai mare decât celelalte arte, inclusiv literatura. Așadar, teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care Îl strecoară cu atâta siguranță printre semenii săi și numeroase obstacole Întâlnite În drumul său, ce i-ar putea pune În pericol viața sau integritatea corporală. Deși, Încă dinaintea erei noastre, a fost scoasă de sub lava vulcanului Vezuviu o frescă În care este Înfățișată o scenă cu un sărman orb condus de câinele său, ideea folosirii acestor animale În sprijinul nevăzătorilor apare mult mai târziu, În 1780, când savantul orb Joseph Reisinger a Încercat să dreseze câini din rasa lup
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lui Constantin cel Mare Împotriva păgânilor. Cunoscătorul artei bizantine Charles Diehl a considerat construcția de la Horezu ,, cea mai frumoasă din România”. În pridvorul bisericii sunt pictați vătaful zidarilor, Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Caragea. Paraclisul a fost pictat În tehnica frescă de pictorii Marin și Preda, iar biserica mare a fost pictată de Constantin, Andrei, Ioan, Ioachim și Neagoe. Voievodul Brâncoveanu a refăcut din temelie Mănăstirea Mamul, pe locul bisericii ridicată de frații Buzești și Brâncoveni. A consolidat și a adus
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
virtuală. Cu o astfel de mentalitate, literatura română fie ea și absolută și universală în conștiința noastră n-ar mai ieși niciodată în lume. Ar aștepta, în zadar, ca cineva, cândva, s-o descopere, din întâmplare, așa cum s-au descoperit frescele preistorice din peștera Altamira. Oricine vede reflexul și chiar complexul defensiv al autorului cu o înaltă conștiință a valorii proprii, care dintr-un motiv sau altul n-a fost (sau nu s-a preocupat să fie tradus în străinătate) și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
germane. Accesul Poliției se face cu transportoare blindate. ,,În Italia, musulmanii au preluat controlul Pieței Veneția din Roma pentru rugăciunile de stradă. La Bologna, musulmanii au amenințat în repretate rânduri că aruncă în aer catedrala San Pietronio care conține o frescă veche de șase secole inspirată din Infernul lui Dante, ce înfățisează un Mohamed torturat de diavolii Infernului" (Aurel Rogojan, art. cit., p. 59). Suedia are cea mai generoasă legislație a imigrării din Europa și suportă în momentul de față consecințele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de orbire, va continua să trăiască în umbrele realității?". Răspunsul lui Platon a fost: "Acest om, supărat pe cei care l-au condus la orbire, va rămâne incapabil să se apropie vreodată de esența realității". În mod alegoric, Rafael în fresca "Școala din Atena" reprezintă cu virtuozitate, prin două gesturi simple ale mâinii, diferența dintre filosofia platonică și cea aristotelică. Platon, ținând în mână cartea Timaios (speculații asupra naturii lumii fizice și ființa umană), îndreaptă degetul spre cer, gest care ilustrează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică, vorbire. Filimon crează scene caracteristice pentru structura eroilor săi. Pronunțatul caracter de frescă socială se datorează influenței balzaciene: „Scene de viață socială" (cap. XV), „Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea" (cap. XVII), „Teatrul în Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în Algir" (cap. XXII). Toate aceste documente de epocă au menirea de a reînvia
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Țara Românească" (cap. XX), „Italiana în Algir" (cap. XXII). Toate aceste documente de epocă au menirea de a reînvia culoarea locală a societății românești din acea epocă: arhitectură, interioare, aspecte cultural-artistice. Pe de altă parte, ele conferă romanului caracterul de frescă și document (epoca sfîrșitului domniilor fanariote și a începutului domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pe care le-a abordat, dar inegal, departe de nivelul capodoperelor sale, Rebreanu este un scriitor de o uimitoare creativitate prin profunzimea concepției. Sa consacrat în proza românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, prin Ion (1920), impunătoare frescă rurală a vieții românești din Transilvania. Salutat cu entuziasm unanim de Eugen Lovinescu până la alți exegenți remarcabili ca Vianu și Călinescu, această creație a dramei setii de pămînt comunică anumite permanențe care depășesc limitele istorice. Atras de o lume a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
o mare artă, ca personaj colectiv, rețin atenția cititorului, întâi Petre Petre, iar dintre cei înstăriți se desprind figurile lui Pravilă, primarul, Luca Talabă sau Lupu Chirițoiu care îndeamnă la liniștirea spiritelor. Grație multitudinii mediilor și categoriilor implicate în această frescă istorică, socială și politică a lui 1907, impresionantă prin tragismul unor destine umane, autorul a găsit formula unui personaj liant. Este vorba de Titu Herdelea prezent încă din Ion care evoluează în stil balzacian în Răscoala și care va face
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
uciderii boierului Iuga, moartea Nadinei și, mai ales, măcelărirea țăranilor de către armată sunt magistrale. Această ultimă parte a romanului este de un dinamism atât de intens, încât, prin contrast, subliniază relaxarea prea evidentă a primei părți. „Romanul e o adevărată frescă, realizată însă nu prin ilustrare panoramică, ci printr-o extraordinară concentrare sugestivă. Mișcare epică, datorită vigoarei și puterii rezumative, dobândește un caracter monumental, pentru că transcrie admirabil viața masei într-un moment al ei dramatic, esențial și definitoriu. Pornind de la răscoalele
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce trimite la aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea păgânilor, reprezentați în locul sau alături de cohorta diavolilor; imaginea morții în frescele religioase populare din secolele XVII-XIX, cu semne ce trimit la statut social, relații locale, contexte etc.). Diferența dintre unitățile funcționale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aspecte sociale, identitare și la programe politice și religioase relevante pentru receptor (prezența unor indicii culturale în figurarea iadului din frescele comandate de Petru Rareș, semne ce duc la identificarea păgânilor, reprezentați în locul sau alături de cohorta diavolilor; imaginea morții în frescele religioase populare din secolele XVII-XIX, cu semne ce trimit la statut social, relații locale, contexte etc.). Diferența dintre unitățile funcționale de bază ale sistemului și supra-unitățile imagistice este dată de amploare, dar și de relevanță și de reprezentativitate. Această primă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oferind un adevărat prototip iconografic pentru viața Fecioarei (preluat curând și în alte țări catolice). Treptat, episoadele biblice vor oglindi tot mai mult realitatea, pentru că ele vor fi plasate în scenografia naturii sau a orașului medieval, reprezentat cu fidelitate în frescă sau pe altare (o mutație decisivă, așadar, în raport cu orientul ortodox). Despărțirea iconologică și iconografică a catolicismului de ortodoxie se produce așadar definitiv în pre-renașterea italiană. În schimb, despărțirea la nivelul imaginarului colectiv era de dată mai veche, pentru că se manifestase
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]