26,912 matches
-
într-o uitare, Dorința de-a trăi și de a simți frumos. Chiar ploile cu stropii lor cei mari, Ce se topesc pe iarba cea blajină, Se pare că-s mai reci și tot mai rar, Mai udă tineri cu fruntea cristalină. Tăcerea dintre suflete e tot mai mare, Deși mai umblă mulți îmbrățișați... Iubirea lor nu cântă serenade, Cu ochi senini de dor înlăcrimați. Cuvinte mari se mai rostesc în lume. Și se vorbește mult de dragoste, cu zel. Însă
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
atunci întreaga muncă. Iar stelele-s prea reci și prea distante Și eu nu pot decât să presupun că Ascultă vreun îndemn sau vreo poruncă, De a ne face clipe deprimante. Din brațele cu mâinile-ncleștate Și din sudoarea limpede a frunții, Un monument începe să se-arate, Mult mai semeț și mai înalt ca munții, Pentru acei cu suflete curate, Chiar dacă sunt prea mult bătrâni, cărunții. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ARCAȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ARCAŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382164_a_383493]
-
Săruta-ți-aș gura-n zori, Tu, iubire infinită, C-un buchet de rouă-n flori, Dragoste nețărmurită. Săruta-ți-aș în zori ochii, Dragul meu, iubirea mea, Și să te-nvelesc cu mine, Dragoste de catifea. Să-ți sărut fruntea cu dorul Înverzit de iarba crudă, Palma vremii te mângâie, Dragoste neîntreruptă. Pe obraz sărut de ploaie Să îți curg și să te-alint Cu aripi de frunze verzi, Dragoste, glas de argint. Săruta-ți-aș ființa toată Cu buze
SĂRUTUL MEU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382178_a_383507]
-
Înainte de toate, eliberează capul acvilei de sub adăpost și netemătoare o țintește cu privirea, îi sărută creștetul, rostind o rugă. Pe loc îi e dat un răspuns, căci Akhnu își împlântă în ochii prietenei sale rubiniul uităturii, apropiindu-și ciocul de fruntea fetei... De pretutindeni se-aude tumult. Călăreții în piei de animale, l-adăpost de viscolul dezlănțuit, iau în goană șerpuitoarele poteci, dau ghes la zbor acvilelor prin scurte și meșteșugite îndemnuri. Păsările amarnic strigă, planează țintit către prada simțită, văzută
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Cerul pe ochi îmi picură mir în zori. Ascultă-mi gândul ce trece cu aripile-n frunze Lasă-mi sufletul... să-ți vorbească, Pe portativul vieții dansul unei muze În cuvinte nerostite să-ți zâmbească. In fiecare zi sărută-mi fruntea cu petale Trubadur hoinar în verde frac Dizolvă-mi noaptea rece cu soare În parfum de lămâiță și flori de liliac. Valentina Geambașu 17.04.2016, Foto internet Referință Bibliografică: ÎN FIRCARE ZI / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN FIRCARE ZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382186_a_383515]
-
în ultimii doi ani și iată acum a sosit ceasul să facem același lucru și cu Părintele Arhimandrit Ioan Iovan - care va rămâne în amintirea și în conștiința noastră cu multe învățături și fapte minunate, printre care, la loc de frunte stă aceea că a încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
naște anotimp, Care să curețe, în timp, Înmuguriri pe ram bătrân Ale sonetelor ce-ngân. Nu poate fi nici primăvară, Nici toamnă, iarna și nici vară, Care să-ngroape, dezgropând Ce-a mai rămas din crud cuvânt. Pecete pun pe fruntea lor: Sunt inamici iubirilor, Se țin de mâini în vrăjmașii, Reverberând nimicnicii. 8 august 2016, Constantă Sursă foto: #Woman #Portrait - #Stella #Im #Hultberg #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Ars Muriendi / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARS MURIENDI de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382228_a_383557]
-
fraged îmi pari că uit de durere și te strâng și mai tare în brațe, eu să te înving eu să te devor definitiv. Tu îmi mângâi părul și gândurile ce mi le ascund sub faldurile firelor răvășite, îmi săruți fruntea și mă las cucerită definitiv, învinsă de zgomotul neputinței din șoaptele cu care mă alinți. O muzică fără cuvinte îmi străbate firul atingerii atunci , nu mă mai întreb și nu mai vrau nimic să câștig, învinge tu totul, eu vreau
MELODIILE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382230_a_383559]
-
nu mai era adormit și, însoțit de rățoiul cel bătrân, privea în jurul său cu uimire. Era cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Doamne, stăm de vorbă, Cum am mai stat în taină, amândoi. Eu Îți voi spune câte am pe suflet, Tu să mă mângâi de va fi să mă-nconvoi... În seara asta voi vorbi mai mult Și poate lăcrima-voi cu fruntea la pământ... Din lacrimile mele, Doamne, fă o cruce, Și-ascultă-mi, Sfinte , fiece cuvânt! Pe cruce, Tu să pui al meu păcat, Să-l țintuiești acolo cu răbdare, Să-așezi deasupra lui orice oftat, Ce am scăpat cât am trăit sub soare
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit fiind prohodit de un numeros sobor de preoți slujitori, părinți stareți, mulți ucenici și mulțime însemnată de credincioși, în frunte cu Arhipăstorul Episcopiei Giurgiului - Preasfințitul Părinte Dr. Ambrozie Meleacă - care a și omagiat personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN ECOU PLIVEȘTE TĂCEREA Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului pe fruntea cotidianului las visul coroană în fiecare zi îi ridic pleoapele să mă privească atent singur hotărăște dacă-și va trăi adolescența târziu imaterial îi privesc forma alergând departe departe de toate barierele impuse de oglinzile în care vrând nevrând mă
ÎN ECOU PLIVEŞTE TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382290_a_383619]
-
Topirea plumbului apasă greu pe noi, Privirea noastră-ncepe-a adumbri De-atâta gri de plumb, griul de ploi... Octombrie-și cade ploaia... rece sloi . În zare, vârf de munte e în gri . Coroană de oțel duce pe a sa frunte. Roca mângâie brazii-ncepând a aburi, Dantela Geei fiind zeilor punte... Octombrie-și cade ploaia... să-i înfrunte . 13 oct 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: OCTOMBRIE-ȘI CADE PLOAIA... / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1747, Anul V, 13
OCTOMBRIE-ŞI CADE PLOAIA... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382305_a_383634]
-
alb care putea foarte bine să fie zăpada spulberată de vânt. Ștefania își îndreptă sania spre mijlocul lacului, încetinind. Acum, Petrică putea vedea cum norul crește, prinde contur și se transformă într-un uriaș cu un ochi de cărbune în frunte. - Mai repede, țipă la micuța prințesă, vrei să ne prindă? - Taci, te rog! Ba nu e bine că merg repede, ba e rău că merg încet! Ai încredere că știu ce fac. Prin locurile acestea am copilărit eu. Dacă nu
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
îl trase lângă focul care fusese reaprins în sobă și îl așeză cu genunchii pe perna moale, cu ciucuri aurii, pentru a ajunge cu capul în dreptul urechilor lui. În timp ce rostea în șoaptă cuvinte magice, îl atingea cu bagheta iernii pe frunte, pe umeri și în piept, în dreptul inimii. Repetă gesturile de trei ori, după care un fuior de fum gros și negru umplu întreaga căsuță, orbindu-i pe toți cei prezenți. - Să ieșim, hotărî Moș Crăciun. Dacă vraja va fi dezlegată
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
de voievod. Același Kemal-Zade ne spune că în fața neputinței străpungerii liniilor moldovensti, Mihaloglu Ali-Bei, o curajoasă căpetenie otomană a organizat un „buluc” compus din ieniceri de elită „pentru al căror suflet bătălia era o plăcere”, si s-a avântat în fruntea lor asupra moldovenilor. Manevră albanezului turcit pare să reușească pe moment, ienicerii pătrunzând în rândurile moldovenilor. Lupta se transformă într-o încleștare cumplită. Cum orice bătălie are un moment critic, un punct de răscruce în care totul se poate răsturna
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
și sufletele celor somați să-i închine eterne osanale. - Pînă în această seară noțiunea de “eroism” mi-a sunat cam exterioară și golită de sens, dacă nu împopoțonată cu reversul său, atunci cînd n-a mai putut fi dezlipită de fruntea filozofului-cizmar. Abia în această seară am înțeles ce înseamnă eroism, total, sacrificiu de sine necondiționat, în numele unei, poate, iluzorii speranțe. EROII sînt ei, cei din piața înecată de fum și incendiată de flăcările prin care venea, la o fatală întîlnire
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
foarte importantă la pornirea ideii de a face acest proiect a fost din partea președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. În timpul implementării proiectului, din cauză că nu aveam iscusință în demararea procedurilor PRAG un sprijin enorm am primit de la BRCT din Timișoara, în frunte cu directorul executiv, Anca Lolescu și responsabila pentru proiect, Elena Barbu. Totodată, un ajutor mare am avut și de la JTS „Antena“ din Vârșeț, în frunte cu Elizabeta Stanimirov și colegul ei, Petar Grubor. Bineînțeles că greutatea mare am purtat-o
BRUXELLES: Proiectul Telediag al autorului dr. Ion Sfera, a devenit „un exemplu şi o scânteie” pentru Uniunea Europeană [Corola-blog/BlogPost/93126_a_94418]
-
iscusință în demararea procedurilor PRAG un sprijin enorm am primit de la BRCT din Timișoara, în frunte cu directorul executiv, Anca Lolescu și responsabila pentru proiect, Elena Barbu. Totodată, un ajutor mare am avut și de la JTS „Antena“ din Vârșeț, în frunte cu Elizabeta Stanimirov și colegul ei, Petar Grubor. Bineînțeles că greutatea mare am purtat-o eu, în calitate de coordontar al acestui proiect. Ca autor, a fost greu, dar de-ndată ce s-a implementat și a început să funcționeze sistemul de
BRUXELLES: Proiectul Telediag al autorului dr. Ion Sfera, a devenit „un exemplu şi o scânteie” pentru Uniunea Europeană [Corola-blog/BlogPost/93126_a_94418]
-
naționale din pușcării în 1964, a unor oameni scheletici, câți mai rămăseseră după 14 și 16 ani de detenție... ” Ion Măldărescu: A fost puțin? Păi, nu recunoașteți că această faptă se constituie în ceva extraordinar, că, imediat ce a venit în fruntea țării, Ceaușescu a făcut această reparație umană și politică, în același timp, eliberând „epavele elitei naționale din pușcării în 1964″? În plus, după Holocaustul Roșu comis de cominterniștii alogeni instalați după război, la putere, cu girul regelui, a fost un
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
-l caute în țară străină și să-l aducă acasă. Simbolic, el se alături celorlalți frați, părinților, prin numele scrijelite în piatra crucii albe ridicate mai jos de Mateiaș. A urmat deplasarea la fața locului. Un sobor de preoți, în frunte cu protopopul de Muscel, a oficiat slujba de pomenire și s-a sfințit monumentul. A luat cuvântul D-na arhitect Anca Coșa, care a accentuat continuitatea, prin simbolismul crucii de piatră, dintre trecut, prezent și viitor, într-un loc sacru
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
ne onorează prețuirea sinceră a tuturor oamenilor hăituiți prin munți și prin coclauri, atât de puțini la număr, din păcate, făcând ca un întreg popor, indiferent de felul în care i-a considerat odinioară pe acei fugari, să-și plece fruntea în semn de respect, ridicând-o din nou LA JUDECATA ISTORIEI ! Doamne, ocrotește-I în continuare pe Români, oriunde se află aceștia ! Și apără-I pe cei pe-ale căror oase chinuite noi trebuie să zidim o Țară ! Radu Petrescu-Muscel
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
1983 a ocupat funcția de secretar general adjunct al Federației Române de Canotaj și Yachting (FRCY). Din 1983, timp de trei ani, a revenit la CNEFS că instructor specialitate la Secția Tehnică, după care din 1986 s-a aflat în fruntea FRC. Din 1996 până la retragerea să din activitate, în 2004, a fost secretarul general al Comitetului Olimpic Român. A făcut parte din colectivul tehnic al Echipei României la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: la Munchen, în 1972, ca instructor CNEFS, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93232_a_94524]
-
Domnul,/ Să cânte tot omul...”. Rouă în potirul Domnului, revărsare din gât de vioară, coborând pe pământul nostru-i scris acel Testament al lui Ienăchiță Văcărescu: „Urmașilor mei Văcărești,/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbei românești/ Și-a patriei cinstire!”. Pe fruntea Neamului scrisă, cu majuscule, „limba nefalsificată” - cum scria Adrian Păunescu -, este această „Coloană a Infinitului”, a veșniciei coborând în straie de sărbătoare din „Miorița”, când, de atâtea ori, din moarte înviate erau cuvintele. Ca un vin vechi, ademenitor, sunt versurile
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
și rugăciune al mogoșenenilor și nu numai, biserică ce a fost ctitorită de Brăncoveanu, unde în 2014 au fost aduse în pelerinaj moaștele domnitorului) domnia sa, părintele Claudiu Vrabie pe cheltuielile proprii a strîns la Hram un sobor de preoți în frunte cu actrița Ana Maria Calciu, iar la AGAPA de dupa slujbă au participat la masă circa 120 enoriași. Și azi domnia sa a fost la mare înalțime. Cu concursul dat de Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov prin prof. Coca Codreanu - Inspector General
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]