34,387 matches
-
Adoptînd o postură modestă (ca si cum ar schimba un veșmînt de gală cu o haină de lucru), se apleacă asupra aspectelor enigmatice ale lumii fenomenale, pîndește miracolul măruntelor ecloziuni vitale: "în casele joase din copilărie, primăvara,/ viermii mătăsii foșneau noap-tea-ntreagă/ în frunzele lucii de dud,/ și noi așteptăm fără somn, auzindu-i/ să se ducă, să se închidă..." (în frunze de dud). înainte de-a semna protocolul acelei "amante fără patimă" care este Ideea, în accepția augusta a lui Doinaș, da glas
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
asupra aspectelor enigmatice ale lumii fenomenale, pîndește miracolul măruntelor ecloziuni vitale: "în casele joase din copilărie, primăvara,/ viermii mătăsii foșneau noap-tea-ntreagă/ în frunzele lucii de dud,/ și noi așteptăm fără somn, auzindu-i/ să se ducă, să se închidă..." (în frunze de dud). înainte de-a semna protocolul acelei "amante fără patimă" care este Ideea, în accepția augusta a lui Doinaș, da glas unor anxietăți, unor dubii de om elementar: "Poate pe gravele suprafețe purtate în neînchipuite culori/ șunt șovăiri de
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
ale/ viermilor de matase" (ibidem). Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz pe frunze./ Jur împrejur, o umedă îmbrățișare./ Acești copaci, îmi pare, au uitat/ de păsările pătrunse-n umbră lor, / i-au părăsit surprinzătoarele/ omizi trecute-n fluturi,/ iar vulpile ca niște focuri subțiri,/ mereu neliniștite, nu le mai înfioară scoarță" (Ceață în
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
școlari numele anotimpurilor se scria cu majuscule - obicei boieresc, dacă nu ploconire la cea mai vorbită limbă a vremii, cea franceză. Dintre toate, cel mai sărbătorit anotimp era primăvara, al renașterii naturii, al unor noi, plăpânde, dar cât de verzi frunze, făgăduind soare și luni întregi de binefăcătoare căldură. în timpuri imemoriale, a ieși din iarnă însemna a supraviețui. De mic, cel mai mult mi-a plăcut Toamna, cel puțin în primele două treimi ale ei - Toamna dimineților cu soare în
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
s-au dezlipit de mult. Încă o dată sensibilitatea, delicatețea și discreția poetei sunt puse în evidență: "fiecare femeie/are ceva de ascuns/ lacrima unui logodnic abandonat/ umbra unui bărbat/ un ideal/ o urnă de pământ/ un ficus/ din care cad frunze și ea le adună/ și căruia-i leagănă crengile cu mâna/ în zilele fără vânt" (p. 114). Versiunea franceză a poemelor, datorată cunoscutului poet Miron Kiropol, readuce în actualitate discuția despre șansele poeziei de a fi tradusă într-o limbă
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
material lemnos cumpărat pentru trebuințe proprii de la unitățile silvice sau unitățile forestiere de exploatare și transport. ... D. De la 500 lei la 1.000 lei: a) culegerea sau recoltarea, fără aprobare legală, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarbă, lucerna, ghinda, jir și alte semințe forestiere, rășina, cetina, muguri, plante medicinale și alte produse accesorii ale pădurii; ... b) parcarea de autovehicule în păduri, grădini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
membri propuși de Hasdeu. Ne gândim numai la câte arhive sunt refuzate astăzi, din lipsă de spații (deși s-au dezafectat atâtea unități militare, spre exemplu), ca să ne întoarcem iar la natură și să ne scriem mai târziu istoria pe frunze de copaci - "foae verde de dașițnai" - ca pe timpul vechilor greci (timeo danaos, ca să zâmbim amar până la capăt). Cercetările istorice ale lui Hasdeu și-au dovedit utilitatea și pentru diplomația română. în 1873 el publicase Istoria critică a românilor din ambele
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Nicolaescu; scenariul de Sergiu Nicolaescu și D.R. Popescu. Traduceri în alte limbi: Vânătoarea regală, Malmo, traducere în suedeză de Ion Miloș; Robespierre și regele, Paris, în traducerea Paulei Pentz, cuprinde piesele: Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip; Ca frunza dudului din rai, volum tradus în limba suedeză de Ion Miloș, 2004, cuprinde piesele: Ca frunza dudului din rai; Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip. Eseuri monografice consacrate operei: Sorin Crișan, Circul lumii la D. R. Popescu, Ed.
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
în suedeză de Ion Miloș; Robespierre și regele, Paris, în traducerea Paulei Pentz, cuprinde piesele: Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip; Ca frunza dudului din rai, volum tradus în limba suedeză de Ion Miloș, 2004, cuprinde piesele: Ca frunza dudului din rai; Robespierre și regele; Paznicul de la depozitul de nisip. Eseuri monografice consacrate operei: Sorin Crișan, Circul lumii la D. R. Popescu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Mirela Marin, Universul prozei contemporane. I. Antiutopia și utopia valorii, Ed. Viitorul românesc
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
bulbucate, făcute cîrlig. Ci rimele, multe ingenioase, și jumătățile de frază în care la copilărie, plecare, oameni cu care te însoțești, nevoia de ei și, tot atît, de libertate, meditează un poet. De pildă: M-a apucat un dor de frunze, în suflet și peste tot, de nu mai pot. Hai să căutăm una, că e vînt și că e ceață. Care-o găsește primul, o să aibă noroc în viață." Frumoasă, în aceeași bucată, rătăcită cine știe cum într-o poveste pentru copii
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
ar face minuni: pot fi în aceeași clipă în trei stejari și-n cinci aluni goruni. Și dacă s-adună astfel vreo sută de cozi, ca să nu zic o mie, de departe pădurea s-ar vedea și iarna, ca de frunze, tot ruginie." O păcăleală de efect, într-o lume în care cine nu crede, nu-i copil. De fapt, nu poți fugi de-acasă (e vacanță, oricum am fugit toți...). Totul e să nu te lași de mirat.
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
Iliescu, urmărit de draci în costume de mineri și atingându-l, la intervale, cu greble de plantat gladiole, de-l vei zări pe dl. Dan Voiculescu scoțând capul dintr-o carapace de țestoasă din Galapagos și rozând dintr-o uriașă frunză de lipan, să știi că visezi, că ochii ți se zbat în cap, iar la trezire vei fi uitat totul. Câte filme horor nu derulează visul! Mă aflu bunăoară în sala de deliberare a Curții Constipaționale, cu șorț în față
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
și o grădiniță de flori, invadată de crini, chiar sub fereastra camerei noastre vaste; uneori melcii intrau printre gratiile grațios curbate ale geamului deschis înspre drum. Remarcasem un melc enorm, bătrîn probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri, ștampilat de frunzele parfumate de nuc... Fereastra dinspre canton (și dinspre barieră) o înfundam pe timp de iarnă cu un dulap. Pe timp de vară și de toamnă o lăsam să respire, mutînd dulapul îndrăgostit de hainele virtualei Reparate (cea cu trei sîni
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
vrea să fiu și mai exactă ar trebui să spun că adevăratul spațiu al copilăriei erau chiar teii în care mă suiam cu caiete, cărți și pisici și rămâneam ore și ore, închisă ca într-un turn de crengi și frunze, într-o beatitudine a lecturii și a singurătății la care am visat mereu de-a lungul vârstelor următoare, dar a cărei perfecțiune n-am mai reușit niciodată să o ating. Evident că, în aceste condiții, genunchii îmi erau în permanență
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
romanul epistolar al lui Laclos, Legături periculoase. Amanții frenetici de altădată care au fost Valmont și Madame de Merteuil își rememorează aventurile rejucînd scenariul relației lor perverse: pasiunile însă s-au stins, n-au mai rămas decît vorbele, cochilii goale, frunze moarte... Evident că succesul acestei lecturi se datorează profundului sentiment de "reînviere" a memoriei vilariene grație interpreților carismatici. Dar cînd au apărut pe scenă, amîndoi în negru, ea cu un mers șovăielnic, el splendid ca acum patruzeci de ani, cum
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
rămâne pe masă. aș fi putut mușca din coaja rece. Și-apoi să las lămâia până dimineață să se usuce. po’ boy Toba din piept își ține respirația - po’ boy stă sub vie și fumează; vântul prinde câteva smocuri de frunze și le învârte de colo-colo. Agață fumul și-l zvârcolește, ca mai apoi să treacă din trunchi și iar în alt trunchi - asta înseamnă că aerul călduț cuprinde scoarța și, deasupra, oamenii se pot bucura. Îmi vâr mâna și apăs
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
se vor îneca, sau nu - cel mai probabil, o bulă imensă de apă le va ridica deasupra tuturor. Când fiecare om s-așază lent ca la un spectacol de teatru Fojgăiala ușoară și vie a crengilor - la contactul cu geamul, frunzele alunecă; din când în când, mai lasă lipită câte o insectă: plouă. Probabil casa asta își dorește alte ferestre și alte uși. Nu se întâmplă nimic unde bate vântul. Pisik - undeva, fără eforturi, încă nu s-a spus totul: cum
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
din zilele alea în care, dintr-un koi umflat, îți ies fel și fel de certuri. Nu știu, poate sunt nervos! 60 Longwood Ave. O lună roșie se ridică din capătul străziise apropie ca și cum s-ar plimba în interiorul unui telescop. Frunzele se umflă în geamuri. Totul e aproape uman. De aici, de sus, nimeni nu poate dormi. Clădirile se unesc într-o singură umbră și vine așa o răcoare sterilă în partea asta tristă din Boston. Mișcările umede ale oamenilor strălucesc
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
un copac răvășit, cât să se înalțe și puțină iarbă ici-colo - am gândul că ploaia e cea care împarte viața. Acolo jos, unde orașul băltește între aceste coaste, duc o viață frumoasă. Ochii prind amploarea trunchiului și vântul năpădește printre frunze. Cyborg dă restart și natura freamătă sub electricitate. Marte Am mers și eu, și soarele pe o muzică de Lax. Dintr-o mașină neagră, suflul lor deasupra noastră - vâlva și căldura. Întreg orașul era un lac de benzină, lucios ca
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
că altfel veți regreta o viață întreagă! LUMEA ANIMALELOR Iepurașul vine de la școală. Țupa-Țup fluieră nepăsător. El trece prin pădure. Privește în jur uimit de frumusețea locului. Copacii, mângâiați de căldura soarelui își întind crengile obosite și grele de atâtea frunze. Printre ramurile lor adăpostesc păsări care încântă cu trilurile întreaga natură. Văzând frumusețea păsărilor colorate, gingașe, care zburau cu atâta grație, Țupa-Țup se gândea că i-ar fi plăcut să poată zbura alături de ele. I-ar fi plăcut să vadă
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
să îți povestesc: primăvara trecută zburam împreună cu frații și surorile deasupra copacilor, a florilor, Ne-am bucurat de căldura bunului soare, de frumusețea naturii. Dar vremea s-a răcit. Vântul a început să sufle din ce în ce mai tare. Copacii au rămas fără frunze, iar noi nu am mai avut unde să ne adăpostim. Frații mei s-au împrăștiat în diferite locuri căutând adăpost și hrană. Rămas singur, zgribulit de frig, am zburat în căutarea unui adăpost. Obosit, flămând și înfrigurat n-am mai
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
familia care mi-a făcut atâta bine, dar mai ales al fetiței care m-a iubit, m-a ocrotit și mi-a dăruit clipe calde, de neuitat. Am mulțumit bunului Dumnezeu că mai există încă pe lume oameni buni. POVESTEA FRUNZEI Este toamnă. Copacii își schimbă hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
a ocrotit și mi-a dăruit clipe calde, de neuitat. Am mulțumit bunului Dumnezeu că mai există încă pe lume oameni buni. POVESTEA FRUNZEI Este toamnă. Copacii își schimbă hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul. Într-un stejar bătrân dintr-un parc au mai rămas câteva frunze. Un copil se
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
POVESTEA FRUNZEI Este toamnă. Copacii își schimbă hainele lor groase și verzi în haine subțiri în culorile toamnei. Frunzele multicolore cad, unele lin, altele rapid, luate de vânt. Copacii rămân goi și înfrigurați. Pe jos formează un covor gros de frunze care acoperă totul. Într-un stejar bătrân dintr-un parc au mai rămas câteva frunze. Un copil se uită plin de curiozitate la copacul aproape gol. La ce te uiți ? Se auzi o voce subțire venind dinspre copac. Cine a
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]