1,653 matches
-
Great Neck sau Dix Hills Încerca să vorbească de parcă fusese crescut pe terenurile de joacă și de baschet de la Cabrini Green. — A, deci tu ești cel care l-a angajat pe paznicul ăla fermecător, nu? am Întrebat, iar Elisa mă fulgeră cu o privire dojenitoare. Se pare că Danny nu sesiză nimic rău. —Un homalău ciudat, dar nu contează. Își face treaba. Îi ține la distanță pe ratați - pentru mine asta contează. Mmm. Penelope dădu grav din cap, În semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o ambi?ie insolit? de a construi o sociologie ?tiin?ific? bazat? pe observarea faptelor, dar care conducea spre dogmatism ?i abstrac?ie, �n felul lui Comte ?i Spencer � contra c?rora Pareto n-a �ncetat s? tune ?i s? fulgere [Valade, 1990]. Dar ce se �n?elegea prin observarea faptelor la turnură secolului? Fizică social? paretian? Economist �nainte de a fi sociolog, Pareto nu concepe alt model pentru ?tiin?ele sociale dec�ț cel al ?tiin?elor exacte, pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și mizerie, ambianța devine incertă... Și mirosurile s-au schimbat. O omniprezentă lipsă de curățenie a înlocuit la fel de omniprezentul iz de DDT, care împresura construcțiile și clădirile oficiale. Obișnuiții ordinii tună și fulgeră împotriva unor dezordini de neînțeles, al căror sens le scapă. Unde va duce această nouă vociferare? Nostalgicii ordinii nu sînt obligatoriu nostalgicii ordinii anterioare. Ei navighează la întîmplare, fără speranță, într-o lume care îi depășește. Trecutul apropiat, iarna românească
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
participarea directă a tuturor categoriilor de muncitori, fără deosebire de naționalitate, la administrarea economiei, a vieții sociale, a societății în ansamblul ei". Intelectualii sînt suspectați, iar Occidentul atacat. În august 1978, la ședința aparatului central de partid, Ceaușescu tună și fulgeră: "O serie întreagă de medii reacționare au tendința de a reînvia unele teorii de mult depășite cu privire la locul artelor și culturii în viața socială, negînd responsabilitatea acestora în fața societății și susținînd că acestea se situează deasupra societății. [...] Această poziție exprimă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se amplifică în Timișoara, pe 17 decembrie. Mulțimea capătă curaj și renunță la frică. Securitatea își va acuza provocatorii că ar fi ațîțat la violență. Pe 17 decembrie, în cursul ședinței Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central, Ceaușescu tună și fulgeră împotriva Securității și împotriva armatei care n-au fost în stare să restabilească ordinea. Ministrul Apărării, Milea, își face autocritica. Ceaușescu este convins că adevărata responsabilitate a mișcării cade pe seama unui complot extern: "Toți trebuie să știe că sîntem în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este un virus din spațiul cosmic"). Acompaniamentul muzical amestecă voci de cîntăreți de blues, cu ritmurile de jazz produse de saxofon, percuție, chitară și pian, cu ritmuri rock, toate formînd, în final, un hibrid cu sound pop. Imaginile și cuvintele fulgeră pe ecran, într-un stil multimedia caracteristic lui Anderson, iar ea încheie piesa emițînd sunete electronice, scrîșnind din dinți sau lovindu-și capul. Într-un anume sens, creația lui Anderson nu este cu adevărat dificilă, ci mai degrabă diferită: ea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Fra' Rocco, șarpele deosebit de precaut, cum eram poreclit, n-a reușit să se abțină. Prezența lui Abraham îl dăduse peste cap pe fra' Rocco drept care sporovăia precum o fată bătrână ce-și povestește din ocaziile de amor ratate. Tommaso îl fulgeră din priviri, dar Abraham nu se descurajă și se luă de alți călugări, sporind tot mai mult doza de răutate față de evreu și implicându-l pe Tommaso: "ce primea visita unui nelegiuit dubios și excomunicat". Ranchiunele adormite, geloziile, invidiile dădură
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în casa acelor domni atât de prietenoși și înțelegători, poate că ar fi luat una din mese și i-ar fi trântit-o în cap acelui nemernic ce cuteza să pună la îndoială relatările sale. Se mărgini doar să-l fulgere cu privirile. Se uită atent la el, după care izbucni într-un hohot zgomotos de râs ce-i trezi din mâhnire pe cei de față: toți simțiseră nerușinarea batjocurii și iritarea călugărului. Tommaso își continuă vorba ca și cum nu s-ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a fost cândva vie. Nu, nu se poate să fie așa, înțeleg, căci pustiul și dezolarea e cât cuprinde, și nici măcar durerea nu mai are vreun înțeles sau motivație; evenimentele se întâmplă așa cum se întâmplă să plouă, dacă plouă, așa cum fulgeră, așa cum se respiră. Durerea e ceva neobișnuit, deja mistuit, și ea o rămășiță al unei civilizații uitate. Dar astea sunt impresiile și considerațiile mele. Am văzut țărani foarte bătrâni, dar care n-aveau mai mult de treizeci de ani, fără
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un salt, "ar pluti în aer". Totul intră în stare de imponderabilitate și ceea ce dă echilibru, consistență, formă, volum și culoare sunt abstracțiunile care vor căpăta relieful lumii concrete: "tăcerea se face de nisip, somnul are mască de sticlă, liniștea fulgeră ca un tigru, visele devin pești zburători." În acest context, de permanentă mișcare, apare ideea că centrul universului poate fi oriunde și, în concluzie, lumea de obiecte se poate raporta la el, poetul demiurg, alephul, cum se va numi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omenirii pentru cucerirea științifică a lumii. Mișcarea, viteza luminii sunt manifestările energetice ale lumii și caracteristica mișcării este viteza. Omul devine "un fulger neîntrerupt" eminescian. în mișcarea cu viteze superioare vitezei luminii, curgerea timpului devine negativă! "Și cum eu însumi fulgeram/ desprins de pământ ca dintr-un nor,/ parcă eram/ și nu eram/ înspre trecut, din viitor,/ înspre ce-a fost din ce va fi,/ un număr descrescând/ cinci,/ patru,/ trei,/ din zece mii, sau poate chiar din mii de mii" ("Îndoirea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
codrii Baisei 56, apoi uitînd de Ileana de la Baisa afirmă că în cimitirul de la Ipotești "se mai află și moș Miron Prisacaru și, poate, cea dintîi iubire a poetului, suava copilă din Ipotești, sau, probabil, Ileana, fiica morarului din Cucorăni, fulgerată de moarte în pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care-l pretinde autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tronu-i de piatră și intră cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt, prin neguri și fulgere, ea se îndreaptă către Arald. Cînd Arald își simte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
schița unei confesiuni amare: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă,/ elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă./ coaja zilei trecute/ caldă, încă păstrând/ forma coatelor.// dar de departe, / de foarte departe venim,/ aerul vibrând/ în jurul mâinii întinse.// iar dincolo, fulgeră, fulgeră// lumina de gheață a singurătății..." (poem despre dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unei confesiuni amare: "într-o parte,/ creierul fumegând.// în cealaltă,/ elitrele aurii/ ale unei seri de iarnă./ coaja zilei trecute/ caldă, încă păstrând/ forma coatelor.// dar de departe, / de foarte departe venim,/ aerul vibrând/ în jurul mâinii întinse.// iar dincolo, fulgeră, fulgeră// lumina de gheață a singurătății..." (poem despre dragoste (II). Calitățile majore ale poeziei de debut scrise de Mariana Codruț (prospețimea și delicatețea imaginilor, acuratețea desenelor care instituie un real modelat după chipul propriei sensibilități poetice, austeritatea expresiei) vor trece și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
precum parfumuri rare/ Se-aprind ușor cum taina în moscheie,/ Ca jertfa răsărind blând pe altare. // Tăcerea rănii clipa ți-o supune, / Te-nchidă-n rouă și-n blestem curat./ Bruma se-aprinde-n iederă și-apune/ Când lacrimile reci te-au fulgerat. // Pe trupul tău înzăpezit de teamă/ Damnat mă las jertfit de-atâtea ori./ Emoții crude precum umbra-n ramă/ Ne regăsesc în tainicii fiori.// Se-aprinde bruma-n palme și-n orbire/ Pe trupul tău sfios se-ncheagă-un mire
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
precum cutremurele. De pildă, la noi încă se mai crede că "dacă tună din vale va fi secetă, iar de tună din deal vin ploi și vreme rea" (E., 65 ani, Suceava). La fel se întâmpă și cu fulgrerele: Atunci când fulgeră și trăsnește în ceva sau pe cineva este un semn al mâniei lui Dumnezeu..." ( D., 62 ani, Suceava) Divinația meteorologică este deseori confundată cu divinația care are drept scop prognosticarea vremii. 3.1.5. Divinația siderală sau astrologia Este una
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul înălțării privirii și gândului spre imensitatea perenă a bolții cerești. În tradiția marelui stil al descrierii în care contemplatorul se implică, ilustrat de A.I. Odobescu și V. Pârvan, fulgeră sub aparențe marile teme biblice: căderea omului în timp, trecerea, Dumnezeu, irealitatea lumii vizibile, visul. Poetul de factură clasică, stăpân pe sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Ea dezvăluie prin urmare, potențialitățile subiectului gata să înflorească, bogăția interioară care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgera» se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului se nuanțează într-
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pătratul zilei se conjuga. / Pașii lor sunt muzici, imnurile - ruga. / Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare. // Pe slujite vinuri frimitura-i astru / Munțu-n Spirit, lucruri într-un Pod albaștri / Raiuri divulgate! îngerii trimeși / Fulgera Sodomei fructul de măceș". Cu deosebirea că, în acest caz, poetul surprinde momentul în care inspirația poetica capătă contur 76. Mai instructive decât lectură pe care o face sonetului și decât analogiile stabilite cu Apocalipsa Sfanțului Ioan, sunt următoarele observații
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și că peste o jumătate de oră de la această întâmplare poetul a murit.” fără a rezulta clar dacă această afirmație este cuprinsă în textul editat sau îi aparține lui, editorului. Asta îl îndreptățea pe G. Călinescu să tune și să fulgere împotriva practicii filologice și să ceară o fotocopie care, însă, nu se putea face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
două și să le înfigă în cele patru părți ale pământului, căci singure vor face vânt între ele și va fi mai bine. Diavolul a făcut cum l-a învățat și astfel s-a făcut vântul"; Și când tună și fulgeră tot el e pricina. Atunci scapără de mânie asupra soarelui, că-l frige și pune nouri împotriva lui să-l apere, mai ales a amiazăzi, când îl frige tare. Și ploaia tot el o dă. Își aduce c-un ciur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să-ntorci, / Că ieu cu 9 pietri, / Te-oi descânta / Și pe tine-n mare te-oi arunca, / Tu, soare, de la prânz, / Di după prânz, / Di la chindie, / Di după chindie, / Nu mai fulgera, / Nu mai înjunghia, / Lasă pe cutare / Curat și luminat, / Că-i de Dumnezeu lăsat, / Că mama lui cân` l-a năsscut / Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi izbituri, / Ieu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nicio nevoie n-a avut. Tu, soare sec, / Io acu pe tine te-nec. Șî voi izbituri, / Ieu vă ajung cu stropituri. / Ieu ieu 9 pietri din apă / Șî di soare te-oi descânta / Șî de-aicea-ncolo tu n-oi mai fulgera, / Cî pietrili cân` s-o-mpărțâ / Șî la răsărit, / Șî la apus, / Șî cum petrili nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]