7,001 matches
-
în excursia lor de ieri, dar Cristi nici nu se așteptase la așa ceva. Îi spusese s-o facă numai ca să scape de gura lui. Ori poate, cine știe, se punea Vasilică pe treabă și aducea lista? Stătea rezemat de mașină, fumând absent. Privirea îi rătăcea dincolo de drum pe versantul muntelui. Dacă în spatele său, panta cobora abrupt spre vale, de partea cealaltă coasta era mult mai lină. Dincolo de arboretul de pe marginea drumului forestier pădurea se întindea întunecată. Printre molizii de un verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
porni dar un zâmbet larg îi lumină fața când îi auzi torsul regulat. Întoarse în loc și porni în viteză spre oraș. Din când în când privea în oglinda retrovizoare de parcă voia să se asigure că nu-l urmărea nimeni. 12 Fuma așezat în fotoliul de sub pergola din grădinița din spa tele casei. Întors de pe munte nici nu mai urcase în camera sa. Își lăsase mașina în fața porții și venise direct acolo. Încerca să își pună puțină ordine în gânduri, să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de poliție să aducă apa pe care o ceruse și apoi să părăsească încăperea. Se asigură că ușa era închisă după care își aprinse o țigară din care trase cu sete. Profit de vizita ta, se justifică el zâmbind, pot fuma și eu în liniște fără să mă dăscălească nimeni. Toată lumea va crede că mirosul de tutun e din cauza ta. No, ce faci? Aprinde-ți și tu o țigară ca să fie mai plauzibil! Cristi se conformă după care sorbi o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fiica dumneavoastră. Gata, hai să ne oprim aici! Nici nu știi ce greu mi-a venit să te chem ca să purtăm discuția aceasta. Într-adevăr, Pop părea stingherit. Se foia pe scaun negăsin du-și locul. Pe tot parcursul discuției fumase țigară de la țigară și își umpluse de două ori ceașca de cafea. No, hai! Ia, să uităm de lucrurile astea și să revenim la oile noastre! declară el. Ai ceva să-mi spui despre cazul nostru? Nu. Nu? Nimic ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
buni. Erau nedespărțiți, ziua lucrau cot la cot în apa rece a pâraielor de munte iar după muncă se luau unul cu celălalt la treburile din jurul taberei. Strugurel se apropie de focul care stătea să se stingă, cu gând să fumeze împreună, ba poate chiar să mai schimbe o vorbă, două. În vatra improvizată din bolovani de râu, lemnele mistuite de flăcări se transformaseră într-un morman de cenușă, doar câțiva cărbuni mai licăreau dedesubt. Strugurel își roti privirile de jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
La început timid, apoi din ce în ce mai repede, flăcările începură să cuprindă lemnele, trosnind ușor. Se lăsă pe vine și întinse mâna după o crenguță aprinsă pe care o ridică din vatră. Îi duse capătul încins la gură să își aprindă țigara. Fuma în tăcere privind la flăcările ce jucau peste lemnele cu care alimentase el focul. Cu dosul palmei își șterse o lacrimă din colțul ochiului. I se rupea inima și îi era un dor sfâșietor de Rândunel, fecioru-său care se pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și acesta încă nu se întorsese. Se ridică în picioare privind spre marginea luminișului în care era ridicată tabăra. Deși luna ieșise de după munți și lumina destul de puternic, privirea nu putea străbate în întunericul de sub copaci. Se hotărî să mai fumeze o țigară înainte să se ducă la cortul lui Burcilă. Îl știa pe acesta destul de rebel și nu era mare lucru ca el să fi renunțat la pază și să se fi strecurat în așternuturi. După ce trăgea un pui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la criminal nu e o treabă simplă de loc. Trebuie să cercetezi o mulțime de lucruri pentru ca apoi să pui cap la cap detaliile și să tragi o concluzie. Numai în filme, polițistul se uită la locul faptei și, după ce fumează o țigară, a și aflat cine e autorul faptei. Bine, rosti Ileana, ce facem mai departe? Îmi pare rău dacă te-am dezamăgit, ridică inspectorul din umeri, dar îți atrag atenția că tu ai insistat să vii cu mine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
chibrituri. Vrei și tu? întrebă el, fără să-l privească pe inspector, în timp ce stingea flacăra scuturând puternic bățul de chibrit. Mulțumesc, tușesc la fel de bine de la ale mele, glumi Cristian scoțându-și din buzunar pachetul de țigări. În locul tău n-aș fuma din alea, rosti Calistrat absent, miros altfel decât ale mele și vâlva o să simtă diferența. Cristi, care nu apucase să-și aprindă țigara se opri brusc. Rămăsese cu bricheta aprinsă și gestul dus la jumătate, privindu-l nedumerit pe bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
simtă diferența. Cristi, care nu apucase să-și aprindă țigara se opri brusc. Rămăsese cu bricheta aprinsă și gestul dus la jumătate, privindu-l nedumerit pe bătrân. Pe ale mele le cunoaște deja de ani buni, așa că dacă vrei să fumezi, ia o mahorcă de asta de la mine! îi explică moșul. Supus, inspectorul culese o țigară aproape scuturată din pa chetul lui Calistrat și o aprinse. Stăteau amândoi așezați pe buștean, fumând în tăcere. Bătrânul își așezase toiagul de-a curmezișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cunoaște deja de ani buni, așa că dacă vrei să fumezi, ia o mahorcă de asta de la mine! îi explică moșul. Supus, inspectorul culese o țigară aproape scuturată din pa chetul lui Calistrat și o aprinse. Stăteau amândoi așezați pe buștean, fumând în tăcere. Bătrânul își așezase toiagul de-a curmezișul în fața lor, ținându-l rezemat de genunchi. Cu coada ochiului, Toma îl observa, încercând să ghicească ce urma să se întâmple. Îl vedea numai din profil și nu se putu abține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de spusele lui Moș Calistrat fără să-și facă nici o grijă. Gustul iute de tutun prost îi irita mucoasa bucală. Strivi țigara de bușteanul pe care stăteau așezați, ștergându-și firișoarele de tutun care i se lipiseră de buze. Bătrânul fuma mai departe liniștit, suflând fumul albăstrui în sus. Soarele se ascunsese de acum sub linia orizontului, întunericul încă nu se lăsase deplin. În lumina scăzută a amurgului Toma zări o pâclă subțire la gura minei. La început, crezu că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
simțea ca și cum ar fi fost anesteziat și acum se trezea dintr-un somn prelungit. Inspiră adânc aerul rece în piept și își înghiți nodul care i se pusese în gât. Avea un gust amar în gură, la fel ca atunci când fuma țigări proaste. I-ar fi prins bine acum o înghițitură de apă. No, de acum treaba este serioasă, băiete! Știu cum te simți dar ține pentru tine tot ce ai de spus. Deocamdată nu sunt sigur dacă ești un paznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
numai cu căpăstrul pe cap, fără alt harnașament pe ei. Calistrat se scotoci în buzunarul de la piept scoțând pachetul de țigări. No, pe tine nu te mai îmbii pentru că știu că nu-ți plac, spuse el, suflând fumul pe nas, fumează de ale tale dacă vrei. Din moment ce catârii erau acolo, însemna că Fritz nu plecase ori, dacă o făcuse, lăsase comoara pe loc, nu o luase cu el. Mă uitam lung la cele două animale după care l-am privit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o ploaie iminentă. Lumina începuse să scadă și, deși nu se vedea soarele, acesta probabil deja coborâse spre apus. Erau așezați tot pe bușteanul prăvălit din fața peșterii. De mai bine de jumătate de oră, Calistrat nu mai rostise nici un cuvânt. Fuma liniștit suflând pe nări fumul urât mirositor al țigărilor lui proaste. De data aceasta nu-l mai îmbiase pe inspector să se servească din pachetul lui. Lângă el se adunase o grămăjoară de chiștoace stinse, inspectorul numărase deja douăsprezece țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
liniștit suflând pe nări fumul urât mirositor al țigărilor lui proaste. De data aceasta nu-l mai îmbiase pe inspector să se servească din pachetul lui. Lângă el se adunase o grămăjoară de chiștoace stinse, inspectorul numărase deja douăsprezece țigări fumate de bătrân. Toma își ținea tălpile apăsate pe pământ, așteptând febril să simtă tremurul ușor care preceda ieșirea bestiei din bârlog. În fiecare seară va trebui să venim aici? întrebase Cristian la un moment dat. Numai dacă vrem să ținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Două porți mari întrerupeau gardul, una chiar în fața lui și cealaltă înspre drumeagul ce se pierdea în pădure. Un bărbat îmbrăcat într-un combinezon negru și capul acoperit cu un fes de aceeași culoare mergea de-a lungul perime trului, fumând nervos. Odată ajuns în dreptul ultimului camion, omul se opri. Flacăra brichetei licări scurt, cât să vadă inspectorul că acesta nu mai era singur. O altă siluetă, la fel de neagră, apăruse din umbra mașinii și acum cei doi discutau aprins. Nu auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
două ramuri groase ce se bifurcau la vreo șapte metri deasupra solului. Și de acolo avea o perspectivă foarte bună asupra obiectivului. Se așeză comod, rezemându-se cu spinarea de tulpina groasă, pregătindu-se de o așteptare lungă. Ar fi fumat o țigară, ca să treacă timpul mai ușor, dar se abținu. Atât jarul încins, dar și mirosul fumului de tutun l-ar fi dat de gol. Căldura zilei se risipise de mult. Cerul fiind senin, se răcorise binișor dar nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
până ce trecea pericolul. Cu un efort supraomenesc, se scutură și păși dincolo de intrare, în lumina zilei. Odată cu căldura soarelui care îl învăluia, dispăru și teama covârșitoare. Începea să-și revină și se mai liniști puțin. Băieții erau în jurul camionului să fumeze o țigară. Se uitau la el nedumeriți, curioși să vadă ce face șeful lor. Boris îi privi nemulțumit de faptul că nu-i respectaseră ordinul, coborând în mașină. Le făcu semn cu mâna să urce la loc. Se întoarse apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
terminat. Capacul era gata și funcționa impecabil. Godunov se declară mulțumit de rezultat. Pentru prima oară, deși era amiază, îngădui lucrătorilor să ia o pauză de odihnă. Nu prea lungă, doar cât să bea o sticlă de bere și să fumeze o țigară. Cu o macara, urma apoi să încarce capcana într-o remorcă dar nu înainte de a o vopsi. Boris ținea morțiș ca lucrul să fie terminat în cele mai mici detalii. Voia să plece din Baia de Sus, imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de exaltări, cînd, conform unei parole prestabilite, erau găzduiți tipi bărboși și fete cu mîini clorotice care, din superbe mantouri de blană, scoteau pistoale deloc feminine. Un astfel de tip bărbos, cu ochi incandescenți, care, după o noapte de veghe, fumînd pe Întuneric, va denunța În iarna lui 1879 un atentat, Întrucît „se Îndoia de oportunitatea punerii unei bombe sub biserica parohială“. Racikovski - care va destăinui că doar În urmă cu două nopți În culcușul său Înnoptase unul dintre atentatorii generalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Întunecate, cu o mînă adîncită În buzunarul jachetei, cealaltă Însoțind trabucul care Îi țesea o pînză de păianjen din fum albastru Împrejurul profilului. Mă urmărea În tăcere, cu chipul ascuns În contralumina felinarelor. Rămase acolo preț de aproape un minut, fumînd cu nepăsare, cu privirea fixată Într-a mea. Apoi, cînd se auziră clopotele catedralei bătînd miezul nopții, figura schiță o ușoară Încuviințare din cap, un salut Înapoia căruia am intuit un zîmbet pe care nu-l puteam vedea. Am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
rece pe frunte și mi s-a tăiat răsuflarea. Citisem o descriere identică a acelei scene În Umbra vîntului. În povestire, protagonistul ieșea În fiecare noapte pe balcon, la miezul nopții, și descoperea cum un străin Îl privea din Întuneric, fumînd cu nepăsare. Chipul lui rămînea Întotdeauna ascuns În beznă și numai ochii se insinuau În noapte, arzînd ca jarul. Străinul rămînea acolo, cu mîna dreaptă vîrÎtă În buzunarul unei jachete negre, pentru ca mai apoi să se Îndepărteze, șchiopătînd. În scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
O adiere de fum albastru ieșea din țigară. Am recunoscut de Îndată costumul negru și mîna aceea ascunsă În buzunarul jachetei. Ochii Îi străluceau ca niște mărgele de sticlă. — Un prieten, zise. Sau asta nădăjduiesc să fiu. O țigară? — Nu fumez. — Bine faci. Din nefericire, n-am nimic altceva să-ți ofer, Daniel. Glasul Îi era nisipos, rănit. TÎrșîia cuvintele și suna stins și Îndepărtat, ca discurile de șaptezeci și opt de turații pe minut pe care le colecționa Barceló. — De unde știți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mi s-a părut că simt mirosul de hîrtie arsă pe care Îl degaja În văzduh, Însă am Înțeles că ceea ce nasul meu detectase era, pur și simplu, tutun. M-a cuprins un atac de panică. În casa aceea nu fuma nimeni, iar pipa lui Barceló, pururi stinsă, era un simplu atrezzo. Am ajuns la sala de muzică și strălucirea unui fulger a aprins volutele de fum ce pluteau prin aer pe ca niște ghirlande din abur. Claviatura pianului alcătuia un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]