36,010 matches
-
că un dictator nu are nimic în plus față de un rege?" "- Desigur, Maiestate, un dictator n-are nimic în plus față de un rege", răspunde slugarnic Monoclul negru." Pe aceeași linie, capitolul XVI din Memorii, povestind fericita împrejurare a primirii premiului Fundațiilor regale, poartă titlul: "Poetul încununat de rege". Capitolul XVII - "Mutilarea României, căderea regelui, măceluri și cutremure de pământ" - cu ploaia sa de evenimente este doar de două ori mai voluminos decât precedentul. Bineînțeles, memorialistul este îndrituit să refere la sine
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
semnificativ - și alarmant - îl constituie post-scriptum-ul adăugat la un extraordinar comentariu pe marginea studiului Raporturile României cu Republica Moldova, elaborat de Gabriel Andreescu, Valentin Stan și Renate Weber, sub egida Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, articole, eseuri, cronici literare, București, Editura Fundației Culturale Române, 1999. 304 pag.
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
dreapta sau spre stânga, după plac." Cavalerul spațial este o poveste cuceritoare, pe care o pot citi și copiii, și maturii, dar pe care numai copiii, cu nevinovăția lor, o merită. Stelian Țurlea, Cavalerul spațial (aventuri cu Daniel), București, Ed. Fundației PRO, 1999 (ilustrațiile incluse în carte aparțin arhitectului Victor Crețulescu). 128 pag.
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
în continuare de Liceul "George Enescu" din București, ediția din acest an a evidențiat un talent violonistic cu totul special, anume tânărul Ilian Gârneț, de nici 17 ani, elev al Liceului de Muzică din Chișinău. Cu câteva săptămâni în urmă, Fundația Culturală Română i-a conferit, de asemenea, Premiul pentru "Afirmare de Excepție", pentru cel mai notabil debut artistic al anului 1999, în spațiul cultural-artistic basarabean. Mulți dintre tinerii a căror evoluție am evocat-o în rândurile anterioare se află deja
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba, unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimii zece ani, arta religioasă și spiritualistă, în sens larg, a fost curățită de
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
cealaltă față, aș spune că Maiorescu știa destule despre disponibilitățile amoroase ale fostei sale amante, Mite Kremnitz. Lucrurile sînt, așadar, destul de încurcate cu începuturile devenirii lui Tzigara-Samurcaș, care a fost, totuși după temeinice studii în Germania, din 1900 director al Fundației Universitare Regele Carol I, în 1912 profesor suplinitor la catedra de istoria artei la universitatea bucureșteană, director al Muzeului de Artă Națională din 1906, neizbutind să se titularizeze profesor la București, ci, în 1926, la Cernăuți. Piatra de temelie a
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la universitate. A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele Carol I (viitoarea B.C.U.) și, apoi tocmai în 1906, cu sprijinul suveranului, a devenit profesor. A făcut o carieră strălucită în învățămînt și în știința românească (evident a fost și academician, chiar o vreme, președintele acestui cel mai
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Și în notița redacției, și ea reprodusă, - de ce? - se precizează că e vorba numai de una "din scrisorile sale adresate directorului nostru". Unde sînt celelalte scrisori trimise de Caragiale? În volumul de corespondență al ediției Caragiale volumul VII - de la Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură, sînt publicate cinci scrisori și o telegramă semnate de ilustrul scriitor. De ce nu s-a apelat la acest volum, reproducîndu-se aici toate scrisorile scriitorului către profesorul Rădulescu-Motru? Și, din nou, nici aici n-am siguranța că se
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
scriitorii și cu muzicienii deopotrivă. La Academia Germană mai ales mă întâlnesc cu scriitori și critici. Îmi plac mult scriitorii, muzicienii, în general artiștii liber-profesioniști. M.P.M.: Ce relații ai cu România și cum au început ele? I.C.: Sunt vicepreședintele unei fundații elvețiene angajată pentru contacte culturale în Europa de Est (Budapesta și București). De fapt contactele cu România au început prin Wissenschaftskolleg zu Berlin. Rezultatul acestor contacte a fost înființarea Colegiului "Noua Europă" din București. Era un model de animație internă. De ce să
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
dăruit cu pasiune: "n-a fost între contemporanii lui nici unul care să se fi pătruns deopotrivă cu el de ideea națională română; n-am cunoscut om stăpânit ca dânsul de gândul unității naționale". Grațian Jucan, M. Eminescu și Ardealul, Editura Fundației Culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 1998.
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor Regale" și, parțial, la "Lumea". Prizonier, captiv într-o plasa perfida, tacticos manipulat, se refugia într-o voioșie factice, mecanică, de împrumut, mim îndurerat al încă unei crunte ratări de destin în spațiul culturii române, ultragiate de samavolniciile comunismului. Blaga
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Vlad Zografi, o apariție interesantă în peisajul dramaturgic, revelata într-un mod paradoxal tot de acest Concurs. De fiecare dată, piesa cîștigătoare este tipărită de Editură UNITEXT, adusă deci la cunoștința publicului. Concursul, Premiul și tipărirea cărții sînt finanțate de Fundația Principesa Margareta a României, implicată serios și ea în stimularea și promovarea dramaturgiei românești. Cîteva din textele premiate și-au urmat drumul firesc, pînă la capăt, adică pînă pe scenă, cîțiva dintre autori bucurîndu-se și de colaborarea cu regizori valoroși
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
Flonta, de o atentă analiza. Dl. Mircea Flonta a publicat o carte de filosofie care se citește cu mult interes. De aceea, tocmai, o recomand călduros. Mircea Flonta, Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească. Editură Fundației Culturale Române, 1998.
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a transformat pe Caragiale în ^autoritate folclorica^: "Ne apropiem pare-se de momentul originar, cînd întrebarea ^ce-a mai spus Caragiale?^ își recapătă firescul." Liviu Papadima - Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, 196 pagini.
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
Identitate & Alteritate Ioan Stanomir Apariția, sub egida Fundației Culturale Române și Centrului de Studii Românești de la Iași, a primului volum din "Romanian Cultural Studies" reprezintă o premieră și o reînnoire a unei tradiții. O premieră în măsura în care finalitatea proiectului e aceea de a introduce în spațiul autohton "Studiile culturale
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
un papă Finkelstein (avea și restaurant), frecventata de Eftimiu, Vinea, Cocea, Vianu, Al. Rosetti. Dar și de foarte tînărul Emil Cioran. Acesta, încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua citea la Bibliotecă Fundației, iar seara, adastă la Corso, care se află undeva printre clădirile situate peste drum de Palatul Regal, între Ateneu și Bibliotecă Fundațiilor, dărîmate, pentru amenajarea Pieții Palatului, spre sfîrșitul anilor treizeci. Cioran se instala în sala de jos, la o
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
încă din studenție și, apoi, după absolvire, locuia la hotelul Stănescu din apropiere, toată ziua citea la Bibliotecă Fundației, iar seara, adastă la Corso, care se află undeva printre clădirile situate peste drum de Palatul Regal, între Ateneu și Bibliotecă Fundațiilor, dărîmate, pentru amenajarea Pieții Palatului, spre sfîrșitul anilor treizeci. Cioran se instala în sala de jos, la o masă anume rezervată presei, actorilor și scriitorilor sau, de cele mai multe ori, la masa ardelenilor (era, acolo, la Corso, si o astfel de
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
și atins de surditate că invalid de război. În 1934, cînd l-a cunoscut mai îndeaproape memorialistul, publicase marile sale piese de teatru, volumul de versuri, cele două celebre române și altele. În același an ajunge redactor la nou-înfiintata Revista Fundațiilor Regale, unde îi publică două poezii și memorialistului. Era unanim stimat, dar cunoscîndu-i-se orgoliul nemăsurat, prieteni și adversari îi făceau multe farse, care îi înveninau viața, dramaturgul și prozatorul neavînd pic de umor, nutrind despre sine cea mai înaltă opinie
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Rodica Draghincescu Adela Greceanu (Sibiu) a obținut Marele Premiu "Cristian Popescu" la concursul "pus pe roate" de Fundația "Leonora", fiind remarcată , publicată și susținută de celebrul Dan-Silviu Boerescu în "Art Panoramă...". De la acest "Mare Premiu" până la intrarea în subtitlul antologiei lui Marin Mincu, "Poezia română actuala " ("De la Adela Greceanu la Leonid Dimov") vol. I și ÎI, n-a
Ringul poetic by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/18070_a_19395]
-
ucigașii lui Gheorghe Ursu ne sfidează în continuare cu cinismul lor revoltător. (În paranteză fie spus, mi se pare absolut grețos - dar perfect explicabil în logica lucrurilor expuse mai sus - că publiciști și scriitori să accepte premii și distincții ale "Fundației Gheorghe Ursu", fără ca ei să fi mișcat un deget pentru pedepsirea cinicilor ucigași - dar să nu-i uităm pe complici! - ai acestui martir al libertății. În loc să cauționeze idiotizarea populației cu imbecilele seriale sud-americane, n-ar fi rău că străluciții intelectuali
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
prezentat d-nei conferențiar Gabriela Colțescu de către fostul deputat PDSR și fost membru (sau președinte?) al Comisiei de Învățămînt din Cameră, ca răspunzînd de Universitate din partea S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
vezi Chronologie în Europe, no. 411-412/juillet-août 1963, pp. 257 și următoarele, număr consacrat Ungariei, de asemenea, Kubinszky, Janos, A politikay antiszemitizmus Magyarorszagon 1875-1890, Budapesta, 1976. 4. Klaus Heitman, Studii de imagologie româno-germană. Traducere și postfața de Florin Manolescu. Editură Fundației culturale române. București, 1996, pp. 66-67. 5. Vezi și Elisabeta Lasconi, Mara și modernitatea vieneza, în Caiete critice 9-10 (106-107)/1996, pp. 81-91.
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
romanice din anul o mie (1977). 1990, Romă, i se conferă Premiul Internațional "Labirintul de argint" (atribuit anterior scriitorului Jorge Luis Borges, teologului Julien Ries, filosofului Augusto del Noce, istoricului Reynald Secher etc.). 1991 - Premiul Internațional "La Pleyade", acordat de Fundația Adenauer și Parlamentul italian. După evenimentele din 1989, constituie în Italia "Comitetul ProRomânia", organizează transporturi de ajutoare (TIR), publică în două ediții Biblia tradusă de Gală Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
i s-a acordat, de "voievod al culturii", nu ni se pare doar un termen de complezenta, extras dintr-un dicționar de curte. Adevărul este că sub domnia în cauză asistăm la apogeul creației noastre interbelice, susținută masiv de Editură Fundațiilor Regale și de alte monarhice gesturi și inițiative: "Suveranul crede în putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
-mi amintesc acum. Mai bine să trecem din nou canalul înapoi, în tinerețe. Știți ce era gruparea Forum? Ea a fost coagulata în 1931, de Ionel Jianu, după ce Comarnescu se întorsese din America. Ei doi închiriaseră - pe datorie - sala de la Fundația Carol și inițiaseră un ciclu de conferințe, sub genericul Explicația timpului nostru. Prelegerile erau foarte interesante, se puneau față în față, pro și contra, poziții diferite și lumea a prins de veste și a început să vină buluc, sala era
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]