2,159 matches
-
a fi mai potrivit și mai sigur, în ceea ce privește pocăința, este ca durerea să fie simțită în trup, dar să nu pătrundă până la oase; astfel încât să se provoace durere, dar nu boală. Prin aceasta pare mai potrivit să ne biciuim cu funii mai subțiri, care provoacă durere la suprafață, dar nu din acelea care să provoace înlăuntru vreo boală gravă 1. 87. Prima notă este că pocăințele exterioare se fac pentru a ajunge la trei rezultate: primul, ca îndestulare pentru păcatele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
au crezut în El ucenicii Săi.) 277. DESPRE CUM CRISTOS I-A IZGONIT DIN TEMPLU PE VÂNZĂTORI, SCRIE SFÂNTUL IOAN ÎN 2,13-22. 1. Primul. I-a izgonit afară din templu pe cei care vindeau, cu un bici făcut din funii. 2. A răsturnat tarabele și banii zarafilor bogați care erau în templu. 3. Săracilor, care vindeau porumbei, le-a spus cu blândețe 2: („Luați acestea de aici, și să nu faceți din Casa Mea casă de negoț!”). 278. DESPRE PREDICA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
într-o manieră fluidă, sobră și lipsită de înflorituri, cu acele câteva momente de bravură care sunt impresionante chiar și după standardele actuale : scena reflectorului care-l terorizează pe Bologa noaptea și scena din final, cu camera înregistrând aproape subiectiv funia spânzurătorii și reușind să transmită un sentiment interior profund de neliniște și teamă. Reconstituirea lui Pintilie cu care Pădurea... lui Ciulei formează un fel de diptic canonic pentru istoria filmului românesc este și ea oarecum o ecranizare ; spun oarecum deoarece
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Arhierei, cărturari și farisei propovăduind și În spatele lor diavoli ce-i leagă la ochi cu năframe și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea și ei cu ochii legați de diavoli) ; și alți diavoli, ținându-i pe toți legați cu o funie, Îi târăsc În Iad” <endnote id="(11, p. 156)"/>. În același secol XVIII, Într-o frescă a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Iad” <endnote id="(11, p. 156)"/>. În același secol XVIII, Într-o frescă a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180, planșa 109)"/>. Un motiv iconografic similar este zugrăvit (În anul 1537) În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, din nordul Moldovei. Revenind la Dionisie din Furna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mesia pe care l-am profețit și iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca (secolul al XVIII-lea) a Mănăstirii Rila din Bulgaria apare o abatere de la modelul impus de erminie : grupul de evrei (notat pe frescă „Iudei”) este legat cu funia de câțiva draci și (ca În miniaturile occidentale din Evul Mediu) este tras de aceștia În „Râul de foc” care iese din gura larg căscată a balaurului infernal. Marele profet Moise, care Îi conduce pe „iudei”, nu este supus acestui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sistemul de prindere al cablului de mal trebuie să fie extrem de solid, deoarece pluta se încarcă cu patru-cinci mașini deodată. Cât despre energia care alimentează cablul, este reprezentată de forța apei curgătoare plus un cetățean mușchiulos care trage de o funie direcționând pluta să alunece încet de-a lungul cablului. Ingenios dar destul de multă muncă doar pentru a traversa un râu. Mă întreb cu voce tare dacă un pod nu ar fi o soluție mai simplă și mai durabilă și Cindy
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
trăit noi nu a fost o revoluție, fie ea de catifea sau nu. Ceea ce s-a petrecut, si nu știm de ce, este că marea putere care ne-a subjugat după 1945, ne-a eliberat dintr-o dată. Ea a desfăcut brusc funia pe care ne-o pusese de "gât". ("Magyar Nemzet", 16 martie 1991). Aceste înțelegeri geopolitice, cu caracter istoric, s-au materializat în 1989 prin prăbușirea, în numai câteva luni, a comunismului în toate țările est-europene, printr-o serie de așa-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se ridică de pe buturuga pe care șezuse, își scutură pantalonii cu palma dreaptă, apoi se apropie de juncani ținînd în mână funia cu care îi adusese la păscut. înnoadă cu meșteșug funia printre coarnele juncanilor, lăsându-le lungime deajuns ca să se poată apăra de muște. Cu o vărguță în mână, ca să le amintească juncanilor că mai există și alte metode de a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spate orice vietate care trecea pe la coada sa. Cum a dezvățat-o Costache de acest obicei periculos? După ce o lega la iesle și-i da să mănânce, umplea un sac cu fân bine îndesat pe care îl lega cu o funie de o grindă a grajdului lăsându-l să atârne la spatele iepei. Aceasta cum simțea că la coada ei atârnă ceva, uita de mâncare și începea să bată de zor cu copitele din spate în sacul cu fân, care se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
paralel pe aceeași direcție, apoi am văzut-o trecând lateral stânga drumului nostru, până s-a pierdut undeva, departe, pe drumul ei. Într-o dispoziție sufletească excepțională ajungem la apartamentul Marianei în jurul orei unu din ziua următoare. Se cam strânsese funia la par, adică se apropia ziua plecării spre țară. Cu trei luni în urmă mă gândeam că timpul va trece cu greutate pentru mine și acum mi se părea că a trecut prea repede și simțeam regretul despărțirii de fiică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
groasă, cu cizme din piele de mânz, un poncho rulat pe umărul drept, o năframă în jurul gâtului și nelipsitul sombrero. Poartă cu el un lasou, "las boleadoras" trei mingi de mărimea celor de tenis, cu miez metalic, prinse de o funie, care-i servesc la prinderea animalelor, un cuțit mare și uneori o chitară. Un istoric local sintetiza fizionomia Gaucho în următoarele cuvinte: "pentru el pământul e al tuturor, așa ca aerul și lumina". Muzeul, original și interesant, s-a inaugurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În... (În lat. În orig.). . Avea rău de mare (În fr. În orig.). . Încă un conte ratat (În fr. În orig.). . Cine e femeia asta? Alungați-o! (În fr. În orig.). . Camera Fantomei (În fr. În orig.). . Nu vorbi de funie În casa Spânzuratului (În fr. În orig.). . Scară secretă (În fr. În orig.). . Audiența s-a sfârșit. Nu mai am nimic să-ți spun (În fr. În orig.). . Nepotului meu, lucrul cel mai frumos din lume - o frunză verde (În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ușă, tăcut, respectându-i ruga... Șuierul vântului, ploaia și tusea seacă a străinului. Bătrânul își face cruce, smerit, se ridică greoi, bătrânește: e un călugăr înalt, uscat, gârbovit, cu barbă albă, într-o rasă neagră, ponosită, peticită, legată cu o funie. Fii bine venit străine! spune cu blândețe bătrânul, privindu-l cu doi ochi vioi ce ard ca tăciunii. M-am rătăcit... hârâie vocea răgușită, spartă a străinului... Pot să... să...? Bătrânul aprinde o lumânare: Stai! Cu dragă inimă! Stai! îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se scarpină în creștet: Apăi... după scărmăneala aiasta, o da Dumnezău și-om apuca câțiva anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se aude o cântare bisericească mormăită. Curând, apare un călugăr-cerșetor, deșirat, uscat, desculț, încins cu o funie peste rasa de șiac, neagră, ruptă, murdară, cu o cruce din două bețe încrucișate bălăngănindu-se pe piept. Cine-i arătarea aiasta? se crucește Gheorghiță. Cum, nu știi? se închină Toader. E "Sfântu". Propovăduiește... Sfântul, îngenunchiat, cu ochi pierduți, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
deschizând peste șanț drum spre cetate. Ștefan intră primul și tropotul galopului răpăi ritmat pe blănile podului. O duhoare de hoit îl izbi în față și ridică ochii de unde venea putoarea. Alături cu poarta, pe ziduri, legate de metereze, atârnau funii în care, bătuți de ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își dăduse duhul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nu-i ușor să te glodească pumnalul sub căpătâi douăzeci de ani și mai bine... Și, totuși, astăzi, am boierimea mea credincioasă. Și, uite-așa, mai cu vorba bună, mai de frică sau de nu s-a putut altfel cu funia, cu săcurea, am făcut rânduială și dreptate în țară. Înaintea pravilei și-a dreptei judecăți, nu suflă nimeni... Dar, oare, s-a stins vechea ură ce zace mocnit în adâncuri? Mai bântuie prin lume, pribegi, boieri desțărați, fiii, nepoții descăpățânaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
polone a venit la Colomeea să-l vadă pe Ștefan, principele și războinicul cel mai vestit de pe vremea aceea..." "... Și ca să vadă toți cei de față supunerea și umilirea unui prinț atât de mare, cortului regal i s-au tăiat funiile și pânzele au căzut la pământ... Astfel, acel războinic viteaz, energic și mândru, învingător al multor regi și popoare nu și-a plecat capul în fața regelui Poloniei decât împins de o mare nevoie. În felul acesta Cazimir al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
convine prea mult, îmi e prea la îndemână s-o aprob, sunt de aceeași părere cu autorul. Dar de acord nu sunt. Aș avea o conștiință vinovată dacă aș fi acum atât de sincer. Apărându-l acum pe Sartre ca funia pe spânzurat, încerc să fac pe advocatus diaboli, adică pe advocatus Sartri. Ar fi vrut el să joace rolul diavolului, tare i-ar mai fi plăcut. Dar nu era, acest mare scriitor, bietul de el, de talie să joace asemenea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
categoric: "ia-l și fă borș cu el!" Dosarul cu pricina era o "compilație" de 12 dosare, de circa 350 de pagini. Simțeam că îmi frige degetele și, întors acasă, l-am devorat o noapte întreagă, zorii prinzându-mă căutând funie și săpun să mă spânzur, neputând accepta, ca om, că și eu, alături de amic și de mulți alții, am putut suporta atâtea mizerii, umilințe și atacuri la adresa demnității umane, într-o societate ce declara că "omul este cel mai prețios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
suporta atâtea mizerii, umilințe și atacuri la adresa demnității umane, într-o societate ce declara că "omul este cel mai prețios capital"! Fiind o fire pragmatică, optimistă și cu picioarele pe pământ și nu balansându-se în aer, am pus bine funia și săpunul, păstrându-le pentru alte vremuri "mai fericite" ale evoluției capitalismului în România . În zilele următoare, cu acceptul amicului, m-am apucat să creionez pe baza celor auzite și a Dosarului, așa "ad usum Delphini", cum spun docții, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pe urmă, tot așa, în neștire, arse scrisorile în scrumieră, își aprinse o "Națională", trăgând fumul cu nesaț. Mai liniștit, a scris pe o hârtie, cu litere mari: "Nu meriți nici un rând". A mai fumat o țigară, apoi, legând o funie de cârligul lustrei din tavan, făcu un laț și-l fixă în jurul grumazului și se aruncă în gol cu o voluptate disperată. "De afară se auzi scârțâind portița". Repet, nu știu de ce am reținut atât de precis toate aceste amănunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se declarau fiii (urmașii) profesorului Ioan Borcea. Mergând pe aceeași linie cei din generația mea ne putem declara nepoții săi. Acceptăm o astfel de metaforă, pentru a îngroșa „firul roșu” ce leagă generațiile. Am creat, în imaginația noastră, o adevărată funie care să reziste în timp. De aici pornește cultul pentru oamenii mari. Dacă nu suntem urmașii unor oameni mari suntem nimic. Mă simt oripilat când constat că unii dintre cei din noua generație consideră că viața și știința începe cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
încît le-a stîrnit umorul. aprilie 2004 Cînd e să se aleagă praful Cocaină! O asemenea veste despre Mutu era ultimul lucru care ne mai lipsea! Praful am zis? Nu e bine să vorbești de praf în preajma Briliantului și de funie în casa spînzuratului. Cu toate astea, tabloidele londoneze își permit s-o facă. Ei nu sînt ca noi, o nație de șuetari și palavragii, ci un neam sătul de pakistanezii periferiilor, de imigranții de toate culorile tegumentare, cu excepția celor de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]