2,337 matches
-
păstra propria personalitate este în discuție aici. Dimpotrivă, investigăm acele aspecte care ne ajută să vă definim drept țintă potențială.) Așa cum se detaliază în capitolul 6, tipurile de personalitate pot fi încadrate în una dintre categoriile Partener, Singuratic, Jongler, Organizator, Gânditor, Empatic, Încuiat și Cercetător. Fiecare dintre aceste tipuri, indiferent dacă este înnăscut sau dezvoltat ca reacție la mediu, privește viața dintr-o perspectivă diferită. Ceea ce un anumit tip de personalitate consideră potrivit și dezirabil poate fi văzut ca total neadecvat
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
lui Hamelin și argumentația sa sunt departe de a fi satisfăcătoare. Dar el nu face decât să declare că premisa majoră nu este o propoziție transcendentă celui ce gândește, și că „cel ce gândește” În această experiență este „eu-l gânditor”, Însă nimic din regulile de deducție silogistică nu autorizează existența și Întreținerea unui raport, fie și posibil, Între „eu”-l meu și „ceva - Îndeajuns de abstract - ce gândește”. Interpretarea hameliniană nu este cu totul nouă. Pierre Gassendi (1592-1655) a fost
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
o altă direcție, i se datorează lui Thomas Hobbes (1588-1679). În interpretarea sa, el consideră că Descartes ar fi procedat la o echivalare nepermisă a expresiei „gândesc, deci sunt” cu o alta, singura valabilă pentru acest caz: „gândesc, deci sunt gânditor”, de unde ar fi inferat: „adică un spirit, un suflet, un intelect, o rațiune”. Pentru a-și susține ipoteza, Hobbes extrapolează situația, arătând falsitatea concluziei pe care o poate induce o astfel de judecată: sunt Într-o plimbare, deci sunt o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prin Îndoială, Înapoi la existență. Dacă rămâne o simplă intuiție, cogito-ul nu este Încă un principiu metafizic, el nu furnizează ratio essendi, ci doar ratio cognoscendi. Desigur, În formula sa un prim adevăr este implicat, acela că „sunt un subiect gânditor”, deoarece pe presupoziția identității dintre „eu” și „ființa mea” intuiesc cogito-ul, dar numai atât nu este de ajuns. Ajungând astfel la cogito nu facem decât să ocupăm un punct de plecare. Pentru a ieși din această cale aparent Înfundată, o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
această substanță Întinsă e cea pe care o numim de fapt corp sau substanță a lucrurilor materiale”. Substanța lucrurilor materiale - res extensa - este asociată extensiei, această calitate constituindu-se În atributul ei definitoriu, așa cum cogitarea e atributul principal al substanței gânditoare. Alte calități, cum ar fi duritatea, căldura, greutatea, nu sunt definitorii pentru substanța Întinsă. „...vom ști că natura materiei, sau a corpului luat În general, nu constă În faptul că el este ceva dur, greu, colorat, sau care ne afectează
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare nu ar putea să-l exprime pe Dumnezeu și În același timp să fie constituită de către acesta, fără a-l cunoaște sau fără a avea o cunoaștere oarecare despre el. Iar dacă argumentul a priori este validat, nu cu mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
tocmai de faptul că Dumnezeu face posibilă și adevărată experiența ce o avem În privința ei. În același timp, prin atributele lor, Dumnezeu a creat două substanțe distincte, res cogitans și res extensa, așa cum a fost arătat mai sus. Realitatea substanței gânditoare, care trebuia derivată din altceva decât din natura cogito-ului, pentru ca demonstrația să convingă despre primordialitatea metafizică a ideii despre Dumnezeu, este dovedită prin aceea că, știut fiind faptul că res cogitans este o substanță dependentă și că facultățile omenești nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
timizi și persoanele care reflectează adânc au tendința de a vorbi puțin. Se pare că acești participanți se gândesc cu atenție înainte de a spune ceva. Dimpotrivă, există alte persoane care se gândesc și vorbesc în același timp. Participanții timizi și gânditori au de multe ori păreri valoroase, dar este necesar un efort mai mare pentru a-i determina să își detalieze opiniile. În măsura posibilităților, moderatorul ar trebui să îi așeze pe participanții timizi față în față cu el la masă
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
negativității. Iată: „E în mine ceva dintr-un călugăr și dintr-un estet, fără vreo posibilitate de sinteză, bine înțeles. În fiecare clipă, cineva protestează și se tânguie în mine, așteptând să iasă învingător” (I, 353). Altundeva: „Nu sunt nici gânditor, nici om de acțiune (!), nici, nici, nici, nici, nici nimic altceva Ă sunt un elegiac al sfârșitului lumii” (III, 17). Și dacă este convins de adevărul caducității universale (efectiv „bolnav” de ea), Cioran nu poate trage de aici decât concluzii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este ceea ce visează, reclamă un crez: „Nu numai că duc o existență marginală, dar sunt marginal și ca om. Trăiesc la periferia speciei și nu știu nici cui, nici la ce să mă afiliez” (III, 19). Altundeva, se consideră „un «gânditor» al umilinței” (III, 15). Așa ceva ar vrea mai degrabă să fie, ceea ce recunoaște clar într-un loc: „impuritățile mele (orgoliu, acreală, vanitate etc.) mă fac să mă simt stingher și să joc un rol străin de ceea ce pesemne se află
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o "artă" creată parcă în întregime în umbra marilor personalități interbelice, sau chiar a contemporanilor, în filiația ideilor acestora și în tonul lor poetic. Grigore Hagiu "Autoportret în august", E. S. P. L. A., 1962; "Continentele ascunse", E. P. L., 1965; "Sfera gânditoare", E. P. L. 1967, "De dragoste de țară", Editura Tineretului, 1967; "Poezii", E. P. L., 1968; "Noblețe de stirpe", Editura Tineretului, 1968; "Spațiile somnului", E. P. L., 1969; "Nostalgica tiradă", E. P. L.,1970; "Cântece de strună", Editura Militară,1971; "Poezii", 1973; "Miază-noaptea miresmelor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înlănțuirea temei. (Ciurdar Vlad) Interacțiunea elevi-profesori. (Hălmăgean Ioana) Atmosfera, proiecțiile, metodele diverse și interactive (Cami) Faptul că nu am simțit trecerea timpului. (Bălaș Flavia) Pălăriile, că sala a arătat ca un cinematograf cu patru proiectoare. (Schnakovski Vlad) La adăpostul pălăriilor gânditoare... Ce nu v-a plăcut? Mi-a plăcut tot, mi se pare că a fost una dintre cele mai reușite ședințe. (Bălaș Flavia) Astăzi mi-a plăcut chiar tot. (Vidican Alexandra) Munca pe grupe constituie un moment interesant, care ne
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
măștii naturii, a naturii-mamă, în sânul căreia viețuim. Cauzele și efectele calamităților naturale, ecosistem, ecologie noi și rolurile noastre în fața măștilor naturii, dar și camuflajul, pe care l-am descoperit ghidați de Mariana F. Camuflați noi înșine sub diverse pălării gânditoare, am reflectat cu toții din mai multe unghiuri asupra măștilor animalelor, a instinctelor de supraviețuire în cadrul relației prădător-vânat... Oare pe scena vieții umane putem vorbi despre astfel de relații? La finalul acestui traseu, am încercat cu toții pulsația trans, ținându-ne de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1. Sunt numai o verigă din marea îndoire, Fragilă, unitatea mie pieritoare; dar Un roi de existențe din moartea mea răsar, Șiadevăratul nume ce port e: Unduire. 2. Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soaren soare, În largul vieții revarsă un trecut. 3. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc vestmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg, subtil fior, - Prin săli orgolioase ori umede
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.). Cercetările științifice, de exemplu, au adus în viața noastră tehno logiile moderne de informare și comunicare ce permit accelerarea proceselor cognitive. În concluzie, se poate afirma că actul cunoașterii rămâne mereu un miracol ce ne conferă ipostaza de „trestie gânditoare“, contribuind esențial la dezvoltarea complexă a personalității umane și la evoluția spectaculoasă a societății omenești. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Relația dintre două personaje întrun roman studiat, aparținând lui George Călinescu George Călinescu, Enigma Otiliei (relația dintre Felix și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o verigă din marea îndoire/[...]/Șiadevăratul nume ce port e: Unduire. În acest context, consider că, prin toate simbolurile asociate, Deatâtea existențe și tot atâtea morți, eul poetic figurează Omul, verigă în lanțul evoluției universale (De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare), cu toată istoria devenirii sale. Prin urmare, poezia poate fi încadrată în tiparul lirismului obiectiv. // Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
târzie, sub impresia obiecțiilor lui Husserl și Rickert, de o teorie a comprehensiunii pure a sensului" (Philosophie in Deutschland 1831-1933, Frankfurt am Main, Suhrkamp, 1991, p. 157). Pentru reacțiile serioase pe care le-au avut în epocă la adresa psihologismului diltheyean gânditori ca Windelband, Ebbinghaus, Husserl, Rickert și Spranger, vezi pe lângă lucrarea menționată, cartea lui W. Wundt, Einleitung in die Philosophie (Leipzig, 1906), cea a lui O.Fr. Bollnow, Dilthey. Eine Einführung in seine Philosophie (Leipzig, 1936), precum și cea a lui M.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cugetul ar veni să aleagă una sau alta". Astfel de idei explică Noica nu sunt "obiectivări ale cine știe cărui spirit uman sau divin", ci este vorba despre "experiența de gândire imediată, în care simți că, fără să fi fost nici un subiect gânditor care să gândească ideea aceasta, ea trebuie gândită așa, ca o rezolvare geometrică"14. Tocmai în acest sens ne-am referit și noi la caracterul obiectiv Noica i-ar fi spus "impersonal" al "corelațiilor trăirilor" și la reprezentativitatea acestora (vezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
noi forme de organizări sociale. Atât timp cât au stăpâni, oamenii nu vor învăța să gândească, fiind în situația minoră a câinilor pavlovieni. Gândirea e periculoasă! Ea poate trece dincolo de intelectualii-simboluri, de spiritul lor sacrosant și dogmatic, ceea ce-l pune pe respectivul gânditor într-o situație ingrată. Intelectualii moderni, îndeosebi cei români, au spiritul unor faraoni intangibili și nemuritori. Evident că acest "spirit" este mai mult ubuesc decât de normal cu socialul. Politicienii ne spun că "se ocupă" de problemele oamenilor, mai mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și așezat tot cum era întîi. Dacă cineva visează cai alergînd însemnează că a doua zi va fi vînt. Cînd trag caii aer pe nări (sforăie) e semn de ploaie. Cînd caii vor sta cu dosul spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de verbe, substantive, adjective. Poetul urmărește drumul astrului, martor al spațiului infinit, terestru sau cosmic, după care contemplă aspecte din viața efemeră a omului: "Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești/ Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!" Tabloul al doilea prezintă spectacolul variat al umanității. Sunt aduse în față, prin antiteză romantică, diferite tipuri sociale de la rege până la omul sărac, copleșit de gânduri, care cugetă "la ziua cea de mâine". Luna tutelează universul: codri, izvoare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un personaj care are puține de spus, reacționează puternic, insă discret. Fanny Price, așa cum a fost creată de Jane Austen, este un personaj interesant deoarece vioiciunea ei se manifestă la nivelul gândirii 14; Fanny este o fire serioasă, contemplativa, profundă, gânditoare și meditează asupra tuturor situațiilor cu care se confruntă pe parcursul românului. Ea pare să aibă capacitatea de a judeca cu corectitudine orice personaj sau situație. Problemă cu care se confruntă este cum să judece corect și să își urmeze judecată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
te ajută doar iluziile, dar el nu le poate avea), împotriva lumii că abator, este nenorocirea lui Cioran. Ideea această eră răspândită și la Grecii antici. Anterior lui Eschil și Euripide, care dezvoltau mitul marelui rău al predestinării la crimă, gânditorii greci ai timpurilor celor mai vechi aveau o înclinație pentru tot ce e teribil, nefast, crud și plin de întuneric, ca fundal al vieții. Marele rău al vieții era pentru ei de a fi fost născuți și primul câștig era
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
asupra țărilor atinse de grația terestră. Culturile care au avut un destin al lor, dar care au fost mai cu seamă un destin pentru altele... pentru toate culturile mici, care și-au răcorit sterilitatea în umbră celor mari"22. Sábato, gânditor și simțitor deopotrivă, nu propagă idei, ci mai curând "fâșii rupte din sufletul său de solitar solidar", cum l-a caracterizat Camus, asumându-și povară de îngrijorare disperată a unei lumi întregi, aflate la o răspântie primejdioasa de care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
socială și pentru eliberarea popoarelor asuprite. Într-un cuvânt, nu ma încadrez în niciuna din aceste două clasificări. În rest, este adevărat că sunt o persoană plină de contradicții și îndoieli, motiv pentru care sunt înainte de toate romancier, si nu gânditor sau sociolog"53. Întors acasă de la Paris, publică în 1945 Uno y el Universo, care presupune cristalizarea unei crize intelectuale care îl situează într-o ruptură deschisă cu credințele sale științifice, "în căutarea unui continent plin de pericole, unde domină
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]