2,190 matches
-
sentimentele, că le picurau trupurile subțiri că un gând. Și ploua răsturnat, despletit, fără margini, și te ștergeam cu prosopul inimii, bucată cu bucată. Urmărind periplul editorial al scriitorului Virgil Dumitrescu, se constată că el a fost extrem de parcimonios față de gazetarul prolific, temperamental și divers, însumând câteva sute de texte, risipite mai ales prin presă zonala a Olteniei sau prin reviste indicate tematic chiar din titlu. Poetul, cu o cultură stabilizata în domeniu - din timpul și după absolvirea Institutului de Limbi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Română, cum zice poetul, în Limba Latină, cu tot ce comportă acest termen că frumusețe și duh, ca durabilitate și că nemurire. Nu mai puțin m-a inspirat exemplul de truda și de abnegație în slujirea ideii al marilor noștri gazetari și scriitori, în primul rând l-aș aminti pe Mihai Eminescu, poetul și gazetarul, care rămâne, până astăzi, neîntrecut. Am acordat cărții un rol primordial în formarea mea profesională. Eu consider cartea cea mai importantă hrană a unui contemporan, chiar dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
frumusețe și duh, ca durabilitate și că nemurire. Nu mai puțin m-a inspirat exemplul de truda și de abnegație în slujirea ideii al marilor noștri gazetari și scriitori, în primul rând l-aș aminti pe Mihai Eminescu, poetul și gazetarul, care rămâne, până astăzi, neîntrecut. Am acordat cărții un rol primordial în formarea mea profesională. Eu consider cartea cea mai importantă hrană a unui contemporan, chiar dacă au apărut aceste mijloace moderne: radioul, televiziunea, internetul etc., care îl îndepărtează pe tânăr
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
trecătorilor, toate astea acționând ca un bici asupra lui Marinetti, care se înviorează, ochii îi lucesc, zâmbetul nu-i părăsește chipul”, - astea, precizează corespondentul, fiind aflate chiar de la protagonistul reportajului sau doar deduse, prin analogie, din ce și câte știa gazetarul despre preferințele tehniciste ale italianului, care mai vizitase și circul din orașul cu Kremlin (Petersburgul neavând așa ceva, Kremlin...), considerând spectacolele de aici cele mai interesante din toate genurile și modalitățile de distracție, prezicând că ele ar fi primă treaptă a
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
adesea, lumile în care ne petrecem noaptea și unde, cu sau fără voie, ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
de o totală orbire spirituală se poate încăpățîna să n-o recunoască." (p. 65) Lidia Stăniloae e o luptătore care nu-și cruță vlaga spre a lua apărarea părintelui atunci cînd simte că memoria teologului este pîngărită. Se luptă cu gazetarii din țară, cu călugării de azi sau de ieri, sau cu românii din exil care nu-l privesc cu ochi buni pe traducătorul Filocaliei. Și e o înverșunare în grija cu care vrea să dea replica celor care l-au
Gustul vieții în exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7172_a_8497]
-
Biografia sa de preot greco-catolic, cetățean al patriei transilvane, român militant cu moderație pentru drepturile conaționalilor, cărturar cu o vocație științifică foarte diversă și cu o viziune cuprinzătoare asupra trecutului și asupra contemporaneității, călător avid de lumea civilizată, literat și gazetar - biografia sa este prin sine însăși, prin toate sinuozitățile și încercările ei, o mărturie culturală complexă, caracteristică pentru secolul al XIX-lea transilvan. Folosind două latinisme care i-au plăcut lui Timotei Cipariu, am putea spune că viața și opera
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
a putut împărtăși scriitorului, pe care-l prețuia în mod deosebit, concluziile unor zvârcoliri ale sale, care ar fi obținut mai mult relief comentate tocmai de T.M. Lepădând neîncrederea de sine, ar fi avut multe de spus. Nu era doar gazetar, corespondent de război, compusese și câteva eseuri și chiar un roman în care istorisea aventurile lui Spartakus și vitejia gladiatorilor. Ce l-ar fi captat probabil pe scriitor ar fi fost ruptura biografică, cum a trecut el de la adeziunea înflăcărată
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
noastre, intenția unui asemenea volum? Ne spune, într-un fel insinuat, literaturizând, chiar Ioan Lăcustă: "În urmă cu aproape două decenii, prinsesem a lucra la un roman intitulat simplu: 1939. Era povestea unei iubiri închise în opreliști, dintre un păgubos gazetar bucureștean, pornit spre îmbătrânire, și o femeie mult mai tânără, soția unui puternic al zilei. După 1989, în noile condiții ale accesului la fonduri arhivistice, până atunci inaccesibile sau ținute sub interdicția pecetei S (special sau secret), am reluat documentarea
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
de publicistică din cadrul seriei de Opere și, ca și precedentele, este unul substanțial. Însuși decupajul perioadei s-a făcut exclusiv din rațiuni de spațiu, 1932 și 1934 nereprezentând, după cum observă editoarele în Notă asupra volumului IX, borne semnificative în activitatea gazetarului Vinea. Toate acestea ne sugerează că jurnalismul nu a reprezentat doar o ocupație utilitară pentru scriitor, ci o a doua natură, ce trebuie pusă în relație cu prima, care e literatura. E adevărat că publicistica nu-i mai interesează, ca
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
-i mai interesează, ca lectură, decât pe cititorii profesioniști; totuși, ea se dovedește azi modalitatea prin care Vinea rămâne actual. Căci, după revelațiile pe care, în anii ’60-’70, ni le-a adus editarea poeziei postume, avem acum revelația unui gazetar prodigios, nebănuit în anii în care atitudinea politică a lui Ion Vinea nu era agreată de regimul comunist și, în consecință, nici nu era dezgropată din colbul colecțiilor ziarelor interbelice. Dimensiunile și calitatea operei publicistice dintre 1932 și 1934 a
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
Dimensiunile și calitatea operei publicistice dintre 1932 și 1934 a scriitorului sunt cu atât mai meritorii, cu cât el nu mai colaborează, în această perioadă, la ziarele de mare tiraj din Sărindar, în paginile cărora îl întâlnisem în deceniul anterior. Gazetar de stânga (dar nu comunist), Vinea scrie în ziarul politic și cultural Facla, a cărei direcție i-o încredințase în 1930 N. D. Cocea. În lenta derivă către dreapta a majorității presei noastre interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
scrie în ziarul politic și cultural Facla, a cărei direcție i-o încredințase în 1930 N. D. Cocea. În lenta derivă către dreapta a majorității presei noastre interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era scriitorul, nu-și mai putea găsi locul. Om de convingeri și de caracter, el a preferat mercenariatului politic o anumită marginalitate (Facla nu era un ziar de tiraj, iar Progresul social, cealaltă publicație la
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
scenă politică internă? O primă caracteristică pe care o remarcăm imediat - întrucât contrastează cu fragmentarismul asumat al beletristicii - este consistența unor teme pe care Vinea le urmărea încă din deceniul anterior. Cum ar fi: 1) incoerențele politicii externe, în care gazetarul vedea (premonitoriu, am spune azi) cauzele unei viitoare prăbușiri a României Mari, 2) moralitatea politică în mare suferință, 3) avansul statului polițienesc în spatele fațadei democratice, 4) drepturile omului. Fiecăreia dintre aceste teme îi dedică nu articole întâmplătoare, ci serii articulate
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
vorbește comunismul galvanizează energiile și altruismul lui Ion Vinea, ci o categorie pe care astăzi am numi-o, generic, „persoane defavorizate”. În care intră și țăranii (viitorii kulaci ai comunismului), și intelectualii. O a treia observație: Vinea nu este un gazetar sentimental și umoral, ci este un lucid. E, de altfel, un redutabil analist al clivajelor democrației românești și unul dintre cei care au presimțit dezastrul din 1940. Prezența tot mai amenințătoare a extremei drepte în spațiul public, violența și asasinatul
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
poezie. Poetul nu scrie gazetărie cu ochii la galerie, după cum nu gustă retorica „mesianică” din publicistica, adesea detestabilă, a unui Octavian Goga. Este, dimpotrivă, analitic și logic, argumentativ și rațional chiar când, în spatele unui articol pe o temă dragă inimii gazetarului - tema țărănească, bunăoară -, simți patosul discret și emoția lăuntrică de care acesta este animat. Fără să fie un Nae Ionescu al stângii, el anticipează, de fapt, felul în care se scrie astăzi analiza politică. Cât despre buna-credință a lui Vinea
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
și emoția lăuntrică de care acesta este animat. Fără să fie un Nae Ionescu al stângii, el anticipează, de fapt, felul în care se scrie astăzi analiza politică. Cât despre buna-credință a lui Vinea, aceasta e evidentă chiar și când gazetarul greșește: de pildă, când minimalizează responsabilitatea politică de care dădeau dovadă lideri ca Iuliu Maniu sau când îl atacă pe I. G. Duca, la preluarea mandatului ce avea să-l ucidă pe liderul liberal. Această funciară bună-credință l-a împiedicat
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
pot începe nimic serios. Nu vreau să semene cu Șeicaru, să pară ca un roman pamflet, deși sumedenie din trăsăturile Șeicarului se potrivesc grozav eroului meu”. Într-adevăr, prototipul real al personajului central Pahonțu e de găsit în figura controversatului gazetar Pamfil Șeicaru. Semnificativ este și faptul că tatăl lui Toma Pahonțu provenea din satul Uda-Argeș „și câțiva ani a fost și la oraș, la Pitești, sacagiu”, cum specifică în Capitolul întâi / 7. Deși credea că după Gorila va face „o
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
PROLOG I VRĂJITORUL A HIPNOTIZAT MULȚIMEA? 11 iunie (de la corespondentul nostru). Poliția și gazetarii socotesc că, în scurt timp, va fi anunțat public, prin reclame, faptul că Orașul Mijlociu va fi locul următoarei escale a unui maestru al magiei. Ei sunt pregătiți săl salute călduros dacă va binevoi să explice cu exactitate cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
o idee, care s-a dovedit total falsă, și anume că l-am putea salva la o dată ulterioară. - Înțeleg, spuse Hedrock, deprimat. Era o nenorocire, dar toate hotărârile fuseseră luate înainte ca el să fi aflat măcar de această primejdie. Gazetarul devenise acum o forță implacabilă. În întregul Univers nu existase niciodată ceva similar cu energia care se acumula în trupul lui la fiecare balans. Odată declanșată, explozia ar putea zdruncina țesătura spațiului. Întregul spațiu-timp ar suspina din cauza ecourilor și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
va însemna că sunt destul de mulțumit de mine. În semn de recunoștință, dacă pot spune așa, vă voi păstra la dosar... Acum însă era în cu totul altă dispoziție sufletească. Amintindu-și de școala medie, a refăcut filmul începutului de gazetar. La Gazeta de perete a scris primul reportaj. Era ceva cu un țapinar din munții Bucovinei. Navetist fiind, este surprins în tren cu un sac plin. Milițianul vigilent, paznic la integritatea „avuției poporului”, ridică amenințător din sprâncene: Nu cumva erau
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
găleți de gunoi. Sau printr-un geam, ude, descriind orbite aproape circulare. Cuvintele tale pot căpăta o limpezime, o puritate de scriitură pe neant, în sfârșit eliberată de suportul material, pe care numai slănina sau brânza o poate da. Sunt gazetari care suferă fizic văzându-și articolele cum coboară cu ziarul de ieri treptele materiei. Mi s-a întâmplat și mie să-mi văd niște bucăți de fraze în WC-ul redacției, tușate cu produsul celuilalt orificiu digestiv. N-am gemut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
taie răul dinăuntru și să-l pună pe tavă- cum să cred atunci că va extirpa nenumăratele tumori ale Sănătății din România? Cultura ca pistol-mitraliertc "Cultura ca pistol‑mitralier\" Una dintre bucuriile cele mai simple și puternice ale meseriei de gazetar este să lansezi un cuvânt care să fie utilizat apoi în limba de zi cu zi. În vara lui 2000, adaptând pentru ziar o știre Mediafax despre un anume Coșea, aflat la al nu știu câtelea partid, am scris pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
număr al Adevărului... Nu cred că presa trebuie să fie prin definiție o forță de Opoziție. Verbul muncii de presă nu este „a se opune”, cu orice preț, ci a prezenta și interpreta realitatea. Prin urmare, nu cred că menirea gazetarului este să atace cu orice prilej Puterea. Însă atunci când Puterea atacă presa, acesta este, poate, cel mai grăitor semn rău pentru viitorul zisei Puteri. Prin urmare, să citim ziarele, să ascultăm radiourile, să ne uităm la televiziuni și vom ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
domnule președinte?! Pe mine ca persoană, da, aveți dreptate, nu mă privește, ba chiar mi se rupe de certurile dvs. cu dl Năstase, de vanitățile și ranchiunele fiecăruia, de sforile pe care le trageți unul pe la spatele celuilalt. Însă, ca gazetar, cum să nu mă privească situația de posibilă ruptură dintre președintele și primul-ministru al României? Cum să nu mă privească soarta partidului de guvernământ, echilibrul politic din țară, alegerile din toamnă? Ce sunt eu, un animal, cum ați categorisit o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]