2,189 matches
-
cel puțin 5 cărți de cercetare biografică dedicate lui Eminescu. Scrie serios și documentat, argumentat, cu nerv, și nu poate fi încadrat în categoria ce-o ilustrează vânătorii de senzațional. Singurul reproș ar fi acela că, în fervoarea susținerii tezei (gazetarul Eminescu, devenit incomod, ar fi fost asasinat) atât profesorul, cât și emulii săi scot "argumente" din piatră seacă, ajungându-se uneori chiar în pragul ridicolului. Iată: faptul că Eminescu scria, de la Mănăstirea Neamț, "mă aflu bine sănătos" ar îndritui concluzia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Andrei Gheorghe a fost găsită!) potrivit căreia, în epocă, Eminescu ar fi fost cunoscut și prețuit mai mult datorită gazetăriei și mai puțin poeziei, este complet falsă. O contrazice chiar și filmul: regina n-a invitat la ceai pe cutare gazetar, ci pe marele poet. Nici susținerea tezei complotului prin mijloace și efecte proprii mai degrabă reportajelor polițienești din Rahova (scena cu creerul "lui Eminescu" cântărit în palma lui Gheorghe bate toate recordurile macabrului și prostului gust), posibilă într-un documentar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
într-o peliculă dedicată, să zicem, haiducului Coroi; a ni-l înfățișa insistent pe Eminescu zbătându-se în cămașa de forță cui prodest? Să zicem că această teză a complotului generalizat (clasa politică, oripilată de criticile poetului în ipostază de gazetar îl declară cu adâncă mișelie nebun, spre a-l ucide apoi cu doze de mercur...) ar conține procente de adevăr. Ei, și? Crește, scade valoarea creației eminesciene? Mă tem că-i vorba despre cu totul altceva: scenariul nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
contradicțiile din care se înfiripă. Mao n-a fost un lumpen-revoluționar incult, mărginit și lesne manevrabil. Dimpotrivă: încă din tinerețe s-a afirmat ca un intelectual remarcabil, publicist de forță, întemeietor de reviste și autor al unor articole de răsunet. Gazetarul englez Snow, care i-a luat primul interviu, relatează că Mao "Lasă o senzație de forță a destinului." Este omul care a întors pe dos esența marxismului, decretând rolul primordial al țărănimii în revoluție, și nu al clasei muncitoare. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cultului personalității (pornit spontan, de jos, și nu impus de sus, ca la noi), dar mai degrabă confruntarea dură a teoriei cu realitatea. Inexistența soluțiilor imediate a dus la refugiul în utopie și-n apelarea la soluții aberante. Intelectualul Mao, gazetar și scriitor, declara, în 1960, că "evident, cititul prea multor cărți este dăunător". A inițiat "Marele salt" un eșec tragic, pe care și l-a asumat: "S-a produs haos pe scară largă și este vina mea." A înfometat țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oară fără apăsarea culpei, dizolvată și de efectele prescripției, și de consistenta distanțare în timp: uitarea e scrisă-n legile omenești. N-o mai fac în fața anchetatorilor penali, ci doar în prezența microfonului neutru al postului național de radio. Trei gazetari de la Radio România, Mariana Cononovici, Silvia Iliescu și Octavian Silivestru au cutezat o amplă investigare în culisele istoriei recente, publicând la "Humanitas" culegerea de mărturii "Țara, Legiunea, Căpitanul", cu subtitlul "mișcarea legionară în documente de istorie orală". Își plasează merituoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
amorului" la tristele petreceri pe ultimul drum, de la simplitatea și modestia distracțiilor vremii, la rigoarea stratificării sociale potrivit rangurilor, titlurilor și slujbelor. Va fi având nepoți și Ion Grigoriu-Havas, considerat a fi fost unul dintre cei mai demni de respect gazetari ieșeni ai perioadei. Știu urmașii lui că acest reputat om de presă nu s-a împăcat în ruptul capului cu invenția telefonului și că nu l-a utilizat niciodată? Răspunsul lui la invitația de a ridica receptorul era, invariabil, același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vreme tocmai fusese criticat în revista sovietică "Voprosî istorii"... Nu știa că era programat pentru altă tranșă de demascări... * A u apărut, într-un singur volum, toate cele șase "Umbre" ale lui Aurel Leon. Veți găsi, în memorialistica scriitorului și gazetarului ieșean, sumedenie de epigrame, parodii, vorbe de duh, șotii, farse, cu care scriitorii din această parte a țării își onorau ăsta e termenul! confrații în perioada interbelică. Altă carte, nu de mult apărută, îl are ca autor pe Mircea Anghelescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În 1932, toți scriitorii ieșeni au sărit în sprijinul năpăstuitului Bacovia, trei ani mai târziu, Kirileanu l-a salvat pe Iorga organizând o evadare... cu pluta, iar când, în 1933, a fost atacată crunt libertatea presei, condamnându-se în bloc "gazetarii vânduți", Sadoveanu s-a implicat decisiv: Deși străbatem împrejurări tragice, trebuie să continuăm a onora bunurile libertății. Îndeosebi, trebuie să păstrăm cuvântului scris privilegiul pe care-l are." Dacă adăugăm gesturile individuale de mare generozitate (G.M. Zamfirescu l-a cules
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la scurt timp după Unire, istorici de Înalt prestigiu: Alex.V.Boldur, Ion. I. Nistor, Vasile Harea, Nicolae N. Pop, C.C. Giurescu, Th. Holban, Onisifor Ghibu, N. Smochină, Ion Mailat, C.Gh.Constantinescu, Mihai. A. Antonescu, etc. Au adus o contribuție documentară gazetari, oameni politici, personalități din țară dar și din străinătate, din rândul basarabenilor și de dincolo de Nistru. Harta geografică a zonei de peste Nistru cuprinde câmpii Întinse, teren fertil pentru agricultură. Satele românești sunt risipite până la Bug și chiar dincolo. La data
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
interne și externe vor deține întâietatea. Literatura nu se putea oglindi în "Albina" și nici în "Curierul", atât printr-o activitate critică propriu-zisă, cât mai ales prin mișcarea ei editorială sau în momentele legate de biografia scriitorilor intrați în atenția gazetarului, numai ca personalități ale vieții publice. După știrile culese din gazetele străine, "Albina" își ținea la curent cititorii, cu o regularitate surprinzătoare, și cu știri destul de amănunțite, uneori din izvoare franceze îndeosebi, asupra marilor personalități literare ale epocii (moartea lui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
conservatoare. În acel moment era senator. Emil-André Lecomte de Nouy (1844-1914), arhitect, elev al lui Viollet-le-Duc. A fost adus din Franța pentru reconstituirea unor monumente istorice, precum biserica episcopală de la Curtea de Argeș și biserica Trei Ierarhi din Iași. Emil Costinescu (1844-1921), gazetar, politician liberal și om de finanțe. Era unul dintre apropiații lui Ion C. Brătianu, fiica acestuia din urmă amintindu-și despre el că „venea la noi ca să lucreze cu tata și mai ales ca să iasă la aer bun și întăritor
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Iași și București. A fost primul decan al Facultății de Litere a Universității din București și membru fondator al Academiei Române. Laurian a fost profesorul cu care a învățat Carol I limba română după venirea în țară. Cezar Bolliac (1813-1881), scriitor, gazetar, arheolog amator și politician de orientare liberală. Membru al generației revoluționare de la 1848 din Țara Românească, avea să fie ales, ulterior, deputat în repetate rânduri. La 1866 a fost unul dintre susținătorii lui Cuza, împotrivindu-se aducerii în țară a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din Neuchâtel. Jean A. Keun, însărcinat cu afaceri al Olandei la București din februarie 1880. Ehrenroth, general rus de origine finlandeză, numit în 1880 ministru de Război în Bulgaria (E.C. Corti, Alexander von Battenberg..., p. 83). Constantin A. Rosetti (1816-1885), gazetar și om politic liberal, de nuanță radicală, membru fondator al Academiei Române. A înființat și condus ziarul Românul, principalul organ de presă al Partidului Național Liberal în epocă. În acel moment era președinte al Camerei Deputaților. (Marin Bucur, C.A. Rosetti
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
militar de carieră, membru al Academiei Române din 1876. În timpul războiului din 1877-1878, colonel fiind, a fost numit șeful Statului Major al armatei române de operațiune. În 1884 avea să devină ministru (vezi mai jos). Vasile Alexandrescu Urechia (1834-1901), istoric, scriitor, gazetar și om politic de orientare liberală. S-a numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române. În guvernul condus de Dumitru Brătianu, format acum, Urechia intră ca ministru al Cultelor. (Vistian Goia, V.A. Urechia, Editura Minerva, București, 1979; Alexandru Iordan, Bibliografia
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
dreptul la Iași și la Neapole. A fost prefect de Iași, apoi ministru. În acel moment era deputat, ales la Colegiul al III-lea de Fălticeni. (Cimitirul Eternitatea Iași, Muzeul Literaturii Române, Iași, 1995, p. 105.) George Panu (1848-1910), literat, gazetar și politician, cu studii universitare la Iași și la Paris. În politică a avut un traseu sinuos: și-a început cariera politică la conservatorii junimiști, a trecut la liberali, și-a creat apoi propria formațiune politică radicală, după care a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
legii, cu privire la tarife și prețuri, în domeniul său de activitate, cu excepția taxelor de abonament; ... s) asigura aplicarea politicii partidului și statului în problemele de personal, educarea tuturor salariaților în spirit comunist, întreprinde măsurile corespunzătoare pentru continuă perfecționare a cadrelor de gazetari și realizatori de emisiuni; ... ț) participa la elaborarea propunerilor privind perfecționarea elementelor sistemului de salarizare, organizînd elaborarea de studii în acest scop; stabilește măsuri de ansamblu pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților; emite, pe
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132564_a_133893]
-
legii, cu privire la tarife și prețuri, în domeniul său de activitate, cu excepția taxelor de abonament; ... s) asigura aplicarea politicii partidului și statului în problemele de personal, educarea tuturor salariaților în spirit comunist, întreprinde măsurile corespunzătoare pentru continuă perfecționare a cadrelor de gazetari și realizatori de emisiuni; ... ț) participa la elaborarea propunerilor privind perfecționarea elementelor sistemului de salarizare, organizînd elaborarea de studii în acest scop; stabilește măsuri de ansamblu pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de trai ale salariaților; emite, pe
DECRET nr. 302 din 15 septembrie 1971 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române Republicare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132394_a_133723]
-
ce-l datorim acelor ce se laudă fiecare în parte a fi ‹‹bun de-legat ››, ceea ce este foarte drept”. În aceeași notă, criticând pactizarea lui C.A. Rosetti, liderul liberalilor radicali („Roșii”, respectiv Somno-roșii la Hasdeu), cu conservatorii, inspiratul gazetar face aluzie la însușirile racului, pe care le consideră manifeste la Rosetti, al cărui nume îl prescurtează inversat R.A.C., constatând în același timp că „străvestirile, caracterele, limbagiurile d-lui sunt nenumărate (a se citi cameleonice - n.n.), măcar că ele se
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
lumea umbrelor, sunt conștient că mulți cetățeni ai acestui oraș, căruia i-am dăruit peste 60 de ani din viață, nu vor uita străduințele mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mele - atâtea câte au dat roade - pe tărâm didactic și cultural. MIRABELA DAUER: Sunt supărată pe gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Răvașul poporuluiʺ, foaia pentru sate pe care o scosese împreună cu Mihail Sadoveanu, concetățeanul și bunul său prieten. Și astfel am ajuns la scriitorii ieșeni, pe care Gorovei î i cunoșt ea bine; — Sadoveanu nu are stofă de om politic, domnule gazetar, a spus el răspicat, lovind cu bastonul niște cătină de gard. Nici tacit. El nu poate spune minciuni, nici vinde vorbe. Sadoveanu crede în literatura pe care o scrie, pentru care și-a vândut familia, tihna, chiar și sufletul (. Sadoveanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu bastonul niște cătină de gard. Nici tacit. El nu poate spune minciuni, nici vinde vorbe. Sadoveanu crede în literatura pe care o scrie, pentru care și-a vândut familia, tihna, chiar și sufletul (. Sadoveanu nu-i nici temperament de gazetar, el se chinuie să aibă timp ca să vadă cum trece timpul. Asta o spunea Topârceanu, care era, odihnească-se n pace, altă fire. Era mai pișicher. Sa doveanu de multe ori ia hotărâri bune tocmai pentru că n u se gră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
topi ca o rouă. Se mai păstră o vreme în aer o mireasmă plăcută de tutun fin, boieresc. CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist , traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimin eața, Bu covina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamf il Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse.”. Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. În anul 1909 s-a înființat, în București, echipa „Colentina FC”, formată din englezii de la fabrica de textile cu același nume. Un pas important pe calea organizării mișcării fotbalistice din țara noastră l-a constituit înființarea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]