3,097 matches
-
modelat de sistemul lingvistic căruia îi aparține și, în mod deosebit, de organizarea sistemului fonologic. Pornind de la faptul că organele fonatoare sînt simbolul întregului organism și că activitatea fonică simbolizează activitatea omului în lume, praxematica atribuie funcției iconice o prezență generalizată în limbă, chiar dacă ea nu reprezintă practica esențială a limbii. În această viziune, a n a l i z a d i s c u r s u l u i ar avea sarcina de a stabili de fiecare dată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice, declanșate doar de materia lingvistică și independente de context, sau particularizate, declanșate de relația dintre enunț și context, așadar dependente de context și presupunînd accesul la un ansamblu de informații de fundal. Implicaturile sînt non-conversaționale atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituenți imediați atribuie morfemelor statutul de unități gramaticale minime (care compun cuvintele), iar A. Martinet face distincția între morfemele lexicale (numite și lexeme) și morfemele gramaticale (denumite uneori grameme). În analiza obișnuită, în care morfemului îi este atribuit un statut generalizat în enunț, într-o propoziție precum Au început zilele frumoase ale primăverii, se disting următoarele morfeme au+încep+-ut+zi+-le+-le+frumos+-e+al+-e+primăvar+-i+-i, de unde se poate constata că morfemele au un statut diferit în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a controverselor care mobilizează două poziționări de același ordin (două teorii științifice, două doctrine politice, două școli filozofice etc.), unde actanții se raportează la un număr mare de presupoziții și 2) cea a controverselor dintre poziționările eteronome, cînd neînțelegerea este generalizată, printr-o incapacitate a participanților de a cădea de acord asupra faptelor, asupra mijloacelor și asupra regulilor discuției. Această diferență se reflectă adesea în maniera în care are loc comunicarea: în primul caz, se stabilesc dezbateri interne într-un cîmp
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoriei seculare 34. Să ne gândim doar la Santa Margherita da Cortona (1247-1297) și la Santa Rita da Cascia (1381-1447) care au mediat personal negocierile între guelfi și ghibelini pentru a pacifica orașele lor. Asta nu înseamnă însă că putem generaliza sau interpreta Revelația prin prisma istoriei seculare, deoarece viața Bisericii este situată dincolo de progresul istoric, fiind susținută de Duhul Sfânt. Față de ceilalți kairoi, adevărate roade ale timpului, Întruparea are o semnificație aparte, ea fiind punctul focal al istoriei lumii prin
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
e doar un capitol din cartea de istorie, la fel de palpabil ca Evul Mediu. La fel de „interesant“. Și pentru care Basarabia e doar o țară vecină unde, din motive poate încă neelucidate, se vorbește aceeași limbă. Nu sunt ironic de dragul ironiei, nu generalizez, dar mi s-a întâmplat, în ultima vreme, să vorbesc cu adolescenți, altfel suficient de inteligenți, care se apropiau destul de mult de imaginea de mai sus. Iar în momentul în care Andrei Ivanțoc s-a reîntors, în acea fugă patetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
film e atât de profundă! Și nu spun asta doar pentru că joc în el. Lumea e mai interesată de lucrurile superficiale, cum ar fi câți bani se vor câștiga de pe urma acestui film, cât fac eu ca actriță. Nu vreau să generalizez, dar au fost destule discuții pe tema asta. Ne-au obosit și ne întristează. Nu ai prins foarte mult din perioada comunismului. Cum ai lucrat la personajul Otilia? Ai făcut documentare, te-ai bazat pe poveste și pe ce simțeai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nefirescul situației, o să-mi permit să vă rog să recitiți, cu un plus de atenție, cele două paragrafe de mai sus. Și veți vedea că vociferăm teribil împotriva nedreptății pe care ne-o fac italienii și, în genere, occidentalii când generalizează și ne includ pe toți românii în aceeași oală cu niște infractori, dar, pe de altă parte, simțim nevoia să ne delimităm de o întreagă etnie: de romi, de țigani sau cum doriți să le spuneți. Adică, la rândul nostru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
la rândul nostru, fără nici cea mai mică ezitare, spunem că oamenii gen Mailat nu ne reprezintă pe noi, românii, ci pe ei, romii din România. Ba chiar, ca să ne simțim mai bine, pe ei, romii de oriunde. Pe scurt, generalizăm. Facem exact ceea ce le reproșăm italienilor că fac. Am condamnat întreaga etnie pentru gestul unuia sau pentru gesturile a câteva mii. I-am categorisit deja: e vina lor, ei ne fac de rușine... Judecăm cu unități de măsură diferite chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
respectându-i gramatica proprie prin adăugarea unei noi revoluții susceptibilă să-și exercite efectele de-a lungul axelor structurale, adică cea funcțională și teritorială. Putem astfel, aplicând legea transformării modelului clivajelor fundamentale, să îl dezvoltăm, sau, mai exact, să îl generalizăm, făcându-l să treacă de la configurația unei matrice de tip 2x2 (specifică sistemelor de partide în Europa anului 1967) la una generală, de tip 2xN. Adică orice emergență politică a unei revoluții noi antrenează ipso facto apariția a două noi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
schimb, statul birocratizat instaurând monopolul partidului comunist. În cele mai multe dintre cazuri, această schimbare socială profundă corespundea industrializării masive a unor regiuni care până atunci erau agricole. În definitiv, socialismul real în primul deceniu cel puțin se traduce printr-un proces generalizat de modernizare economică și administrativă, dar și prin progrese considerabile în domeniul social, în ceea ce privește nivelul educativ, cultural și sanitar. Doar Cehia unde socialismul va reprezenta o catastrofă -, Slovenia și, într-o mai mică măsură, Croația și țările baltice au regresat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1970 33; numărul elevilor de la liceu a crescut de zece ori din 1938 (49 287) în 1970 (505 891)34. Dependența față de stat, față de tipul de muncă industrială și birocratică practicată și față de veniturile pe care acesta le asigură se generalizează într-un mod spectaculos. Dacă adăugăm toate aceste cifre și le comparăm cu statistica represiunii, putem imediat observa că proporția celor pentru care regimul comunist reprezenta o amenințare adevărată se situa undeva între 6% și 12%, în timp ce aceea pentru care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a cunoscut comunismul în starea mutațiilor profunde. Între 1985 1990, comunismul este decadent, se descompune, pune în discuție temeliile sale, produce forțe care îl vor răsturna. Totul este nelegitim în marea dezbatere ideologică din epoca glasnost. Îndoiala asupra comunismului se generalizează, el nu mai este considerat pertinent și decade spre trecut. Generația perestroicăi trăiește de asemenea procesul de trecere a comunismului spre trecut, spre deosebire de generațiile precedente, pentru care prima lor întalnire cu comunismul era întalnirea cu un viitor promis. Pentru cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a văzut limpede conflictele fatal legate de trecut. Atitudinea lui a părut, la un moment dat, violentă. Evenimentele care s-au desfășurat, agravate de criza europeană și amenințări anarhice, îi aduc însă o verificare neîndoioasă și o confirmare care se generalizează în întreaga națiune conștientă. Unirea totală și desăvîrșită în cuget și simțire devine postulatul generației care se ridică. Poetul răsfrîngea odinioară sentimentul obștesc, înturnîndu-l către ai săi într-o formă divină. Astăzi cugetătorul face neamului său același serviciu interpretîndu-i instinctul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
De la un an la altul bacteria persistă în semințele infectate, unde își păstrează viabilitatea până la 20 de ani. Din aceste semințe pot să apară în anul următor plante bolnave, care au în vasele conducătoare colonii bacteriene ce dau infecții sistemice (generalizate), în special în verile cu temperaturi ridicate (31șC). Prevenire și combatere. Ca măsură preventivă se recomandă folosirea seminței sănătoase din loturile semincere unde boala nu s-a manifestat. În cazul depistării unor focare de veștejire bacteriană în loturile semincere, plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Rovral 75 WG - 0,08%(0,6 - 0,8 kg/ha) 2.2. Bolile la mazăre Viroze 2.2.1. Mozaicul nervurian al mazării Pea enation mosaic virus. Boala a fost semnalată inițial în America pe bob, însă acum este generalizată pe mai multe specii de plante cultivate în Europa, producând reduceri ale producției de sămânță până la 83 %. În România boala a fost semnalată pe mazărea furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă, precipitațiile sunt scăzute (0,5-4 mm/zi), sau chiar mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă, precipitațiile sunt scăzute (0,5-4 mm/zi), sau chiar mai repede, dacă nivelul precipitațiilor este mai ridicat. Declanșarea atacului generalizat de mană este asigurată dacă între tuberculii plantați se găsesc mai mult 0,002 % tuberculi mănați. Sporii ciupercii se răspândesc prin vânt, cel puțin 11 km/zi ceea ce poate produce distrugerea a 100 ha în condițiile existenței unui focar de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ofilirea cozilor acestora și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri ale plantei, iar restul sunt sănătoase. La o frunză pot fi atacate mai întâi numai 1/2 (o parte) a frunzulițelor apoi atacul se generalizează (fig. 108 b). Plantele parțial ofilite sunt debilitate, creșterea este încetinită și în final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin sporii de rezistență rămași în resturile vegetale, fie prin sămânța infectată, ciuperca având o răspândire generalizată în plantă. În timpul vegetației sporii ciupercii sunt purtați de vânt și picăturile de ploaie, sau apa de la irigațiile prin aspersiune. Sursele de spori sunt bogate, deoarece ciuperca atacă pepenii verzi și galbeni, dovleceii, castraveții, vinetele, tomatele și morcovul. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reflectă parțial caracteristicile de gen natural ale referentului, la fel ca în multe alte limbi 5. Într-un astfel de sistem de organizare a genului, în principiu, masculinul și femininul sunt atribuite referenților animați, iar neutrul, referenților inanimați. Această potrivire generalizată între caracteristicile referentului și genul substantivului corespunzător caracterizează sistemele de gen strict semantice, destul de rare între limbile lumii. Un astfel de sistem semantic există în limbile dravidiene, printre care și limba kannada. În această limbă, sensul unui substantiv este suficient
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În limba actuală, în registrul scris și în limba literară se întâlnesc mai multe forme din paradigmă. În limbajul colocvial, fie se evită acest pronume (prin utilizarea adverbului chiar), fie se folosește o formă neacordată. Două forme tind să se generalizeze ca forme invariabile în limbajul colocvial: forma de masculin singular N/ Ac însuși și cea de feminin singular N/Ac însăși. În majoritatea contextelor semnalate, forma însăși este antepusă nominalului: (110) a. însăși cu domnul președinte Băsescu, ministrul Transporturilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și persoana și numărul în a doua parte (-mi, -ți, -și, -ne, -vă, -le). Prin generalizarea unei forme invariabile se evită realizarea acordului. Invariabilizarea și generalizarea formei de feminin singular însăși este destul de dificil de explicat. În general, când se generalizează o formă invariabilă, se selectează forma de masculin singular, nu cea de feminin singular. Gruiță (1981) oferă o explicație morfofonetică pentru acest fenomen: forma însăși are mai multe șanse să fie considerată o formă cu "aspect neutral" datorită desinenței ă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
guvernul c. tot Bucureștiul d. toată apa e. toți miniștrii Dintre aceste tipuri de sintagme partitive, admit acordul la plural al verbului-predicat cele în care nominalul cuantificat este un substantiv (un GD) numărabil la singular sau un substantiv colectiv. Este generalizat acordul la plural când N2 este un substantiv la plural, dar este acceptabil, uneori, și acordul la singular. Conform unei statistici realizate pe internet, din 30 de enunțuri, în 28 acordul s-a făcut la plural, iar în 2, la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive cu N2 plural se justifică semantic. Totodată, acordul la plural are și o justificare formală, deoarece N2 este marcat morfologic pentru plural. Această diferență morfologică dintre substantivele colective și cele numărabile la plural explică de ce acordul la plural este generalizat cu N2 la plural, dar nu cu N2 colectiv. Substantivele colective sunt doar semantic plurale, astfel încât acordul la plural se produce doar în anumite condiții semantice: membrii colectivității sunt mai pertinenți în context decât ansamblul. 1.4.1.2. Tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]