3,088 matches
-
foarte mult (International HapMap Consortium, 2003), totuși încă peste 30% din variantele genice de tip SNP frecvent întâlnite în populație rămân necunoscute (Wang et al., 2005). Această situație va fi probabil îndreptată în următorii ani pe măsura secvențializării complete a genomului unui număr mai mare de subiecți. Chiar și așa însă, trebuie menționat că tiparea tuturor polimorfismelor SNP ale unei gene candidate este laborioasă și costisitoare. O alternativă care va permite reducerea numărului de SNP ce trebuie genotipate pentru elucidarea contribuției
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
1989; Todd et al., 1989) și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 (Bell et al., 1984; Hitman et al., 1985), ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR (Bennett et al., 1995). 4.3.2. Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan - GWS) Prin contrast cu metoda de studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
al., 1984; Hitman et al., 1985), ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR (Bennett et al., 1995). 4.3.2. Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan - GWS) Prin contrast cu metoda de studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile de asociere la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies) cât și teste de asociere (Genome Wide Association Studies). Dacă cele dintâi reprezintă metoda de bază folosită până în prezent în studiile de tip GWS, studiile de asociere la nivelul întregului genom au intrat mai de curând în arsenalul geneticii bolilor complexe. Clasic, metoda de studiu al linkage-ului la nivel genomic (Genome Wide Linkage Study) se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
află în linkage disequilibrium (se transmit în bloc) cu anumite alele ale genelor situate în imediata lor vecinătate. Secvența de baze azotate a microsateliților, precum și localizarea lor pe diferiții cromozomi au devenit accesibile în urma definitivării „Human Genome Project”. Screening-ul întregului genom se bazează pe alegerea unor microsateliți repartizați în mod uniform pe toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Demonstrarea linkage-ului unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
9. ALTE GENE IMPLICATE ÎN SUSCEPTIBILITATEA GENETICĂ PENTRU DZ TIP 1 9.1. GENA CTLA 4 PE CROMOZOMUL 2q33 Prin tehnica de screening a întregului genom (Genome Wide Scan) a fost depistat un situs de asociere cu DZ tip 1 pe brațul lung al cromozomului 2 (2q33) care a fost desemnat ca IDDM12. De fapt, studiile au localizat într-o zonă de 23 cM a cromozomului
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
tip 1 la om și că unele din mutațiile din gena ICAM-1 de pe cromozomul 19p13 ar putea contribui la susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1. 10.4. GENA CTLA4, CROMOZOMUL 2q33 Mai mulți autori, folosind tehnica de screening a întregului genom (Genome Wide Scan), au descris o regiune de asociere cu DZ tip 1 pe brațul lung al cromozomului 2 (2q33), regiune care ulterior a fost desemnată drept IDDM12. Gena CTLA-4 (Citotoxic T Lymphocyte associated Antigen 4) situată pe cromozomul 2q33
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
fals pozitive, fie că au un efect foarte redus și care a putut fi descoperit din acest motiv doar în unele populații, prezentând probabil anumite particularități genetice sau în ceea ce privește intervenția factorilor de mediu. În final, mai mult de 80% din genom a fost exclus ca având un rol în susceptibilitatea genetică pentru DZ tip 1 (Concannon et al., 2005). Pentru a concluziona, există speranța ca în anii următori, prin finalizarea eforturilor T1DGC de colectare și analizare a peste 4000 de familii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
RELAȚII ÎNTRE DIMENSIUNILE GENOMULUI ȘI POZIȚIA SPECIILOR ÎN ARBORELE FILOGENETIC Prof.dr. ION I. BĂRA ALINA BELȚIC CSILLA IULIANA BĂRA Universitatea „Al.I. Cuza” Iași GENA - DEFINIȚIE, CARACTERISTICI, TIPURI Noțiuni generale relative la genă Indivizii oricărei specii se caracterizează printre altele, prin deținerea unor programe
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ALINA BELȚIC CSILLA IULIANA BĂRA Universitatea „Al.I. Cuza” Iași GENA - DEFINIȚIE, CARACTERISTICI, TIPURI Noțiuni generale relative la genă Indivizii oricărei specii se caracterizează printre altele, prin deținerea unor programe ereditare, la care-și aduc aportul toate genele funcționale din genoamele lor. Gena (secvență unică de codoni, responsabilă de determinismul sintezei unei biomolecule), a fost și este investigată prin metode multiple. Noțiunea de genă a fost propusă de W.I. Johansen (1909) ca reprezentând unitatea ereditară de bază, localizată în cromozomi
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
codifică sinteza proteinelor; - genele reglatoare controlează și dirijează acțiunea genelor structurale; există diferite mecanisme ale reglării activității genelor la procariote și eucariote. ACTIVITATEA GENICĂ LA PROCARIOTE Materialul genetic la procariote se caracterizează printr-o serie de particularități, și anume: 1. genomul bacterian este alcătuit din două categorii de determinanți genetici: a. genele esențiale (eucromozomiale), localizate în cromozomul bacterian; b. genele accesorii, localizate în afara cromozomului bacterian, există, mai mult sau mai puțin, autonom (plasmidele, elementele genetice transpozabile, fagii); 2. molecula de ADN
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
există, mai mult sau mai puțin, autonom (plasmidele, elementele genetice transpozabile, fagii); 2. molecula de ADN este circulară (marginile ei sunt unite prin legături covalente); 3. molecula de ADN nu formează complexe cu proteinele histonice și nehistonice (este nudă); 4. genomul bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5. genomul bacterian conține un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide și parțial
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
2. molecula de ADN este circulară (marginile ei sunt unite prin legături covalente); 3. molecula de ADN nu formează complexe cu proteinele histonice și nehistonice (este nudă); 4. genomul bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5. genomul bacterian conține un singur grup linkage (caracteristic “cromozomului bacterian” sau nucleoidului); 6. bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN), dar pot fi diploide și parțial diploide, în funcție de sinteza ADN); 7. transmiterea caracterelor ereditare este diferită de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
externe nucleoidului. Numărul de gene în cromozomul bacterian este de câteva mii (de exemplu, la Escherichia coli - circa 4000). După funcția lor, genele respective se divizează în: - gene structurale, ce determină structura primară a proteinelor (circa 90% din gene). În genom ele pot fi grupate în operoni (Jacob, Monod, 1961); - gene reglatoare, ce determină activitatea genelor structurale prin intermediul produsului lor (represor și aporepresor); - gene operatoare, ce reprezintă receptorul semnalelor (represorului sau inductorului) și asigură funcționarea ordonată a operonului. Ele sunt parte
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
necesare; - inițiator - genă ce determină sinteza produsului care declanșează replicarea ADN; - replicator - ce reprezintă unități funcționale de ADN și dirijează replicarea; - secvențe de inserție - reprezintă fragmente mici de ADN (1-2 gene, circa 800-1400 de nucleotizi) care se pot deplasa în genomul bacterian, singure sau în complex cu unele gene structurale (transpozoni); - suprafețe de legare - fragmente de ADN care se leagă de membrana celulară (mezozomi); - gene ARNr și ARNt ce determină sinteza ARNr (10-20 de gene) și ARNt (circa 50 de gene
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
celulele eucariote sunt prezente ambele mecanisme de reglaj, însă predomină mecanismul de reglaj pozitiv. Pentru celulă este mai economic să sintetizeze proteine inductoare pentru 7-10% din ADN, care se transcriu în ARNm, decât să sintetizeze proteine represoare pentru 90-93% din genom. În reglajul genetic, la eucariote, intervin două tipuri de proteine cromozomiale: histonice și nonhistonice. Histonele asigură stabilitatea structurii fibrei de cromatină, condensarea sa în cromozomii eucariotelor și inactivarea nespecifică a genelor. Nonhistonele au un rol important în reglajul specific diferențiat
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cromatină, condensarea sa în cromozomii eucariotelor și inactivarea nespecifică a genelor. Nonhistonele au un rol important în reglajul specific diferențiat al genelor. Prezența lor determină tipul genelor ce vor fi transcrise în anumite celule și țesuturi, la anumite etape ontogenetice. GENOMUL Noțiunea de genom a fost introdusă în anul 1920 de catre Hans Winkler pentru a desemna ansamblul de gene dintr-un organism. Natura genelor era la acel moment o enigmă. Acest lucru a fost elucidat în anii 1940-1960, când s-a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în cromozomii eucariotelor și inactivarea nespecifică a genelor. Nonhistonele au un rol important în reglajul specific diferențiat al genelor. Prezența lor determină tipul genelor ce vor fi transcrise în anumite celule și țesuturi, la anumite etape ontogenetice. GENOMUL Noțiunea de genom a fost introdusă în anul 1920 de catre Hans Winkler pentru a desemna ansamblul de gene dintr-un organism. Natura genelor era la acel moment o enigmă. Acest lucru a fost elucidat în anii 1940-1960, când s-a putut determina că
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Acest lucru a fost elucidat în anii 1940-1960, când s-a putut determina că materialul genetic este reprezentat de către ADN, iar apoi s-a descoperit că succesiunea bazelor azotate codifică o proteină. Putem trece astfel, de la o definiție teoretică a genomului (ansamblu de gene), la o definiție fizică: genomul este format din molecule de ADN. La bacterii, aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-o singură moleculă de ADN circular, în care genele sunt practic îmbrățișate
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
când s-a putut determina că materialul genetic este reprezentat de către ADN, iar apoi s-a descoperit că succesiunea bazelor azotate codifică o proteină. Putem trece astfel, de la o definiție teoretică a genomului (ansamblu de gene), la o definiție fizică: genomul este format din molecule de ADN. La bacterii, aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-o singură moleculă de ADN circular, în care genele sunt practic îmbrățișate unele cu altele. La numeroase eucariote pe de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
că succesiunea bazelor azotate codifică o proteină. Putem trece astfel, de la o definiție teoretică a genomului (ansamblu de gene), la o definiție fizică: genomul este format din molecule de ADN. La bacterii, aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-o singură moleculă de ADN circular, în care genele sunt practic îmbrățișate unele cu altele. La numeroase eucariote pe de altă parte, și în mod particular la vertebrate, genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-o singură moleculă de ADN circular, în care genele sunt practic îmbrățișate unele cu altele. La numeroase eucariote pe de altă parte, și în mod particular la vertebrate, genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a genomului. Astfel, în afară de faptul că funcția primordială a genomului este de a servi ca suport al informației genetice, o fracțiune importantă din genom
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în care genele sunt practic îmbrățișate unele cu altele. La numeroase eucariote pe de altă parte, și în mod particular la vertebrate, genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a genomului. Astfel, în afară de faptul că funcția primordială a genomului este de a servi ca suport al informației genetice, o fracțiune importantă din genom nu conține nici un tip de informații, după toate aparențele. Pentru a explica acest paradox s-au emis mai
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]