2,365 matches
-
prin aneuploidizare - restructurări cromozomiale - amplificarea genelor - creșterea cantității de ADN repetitiv. Creșterea genomului se realizează în principal prin duplicarea unor gene prezente în structura sa. Posibilitatea dublării (duplicării) unor segmente genomice mari face posibilă și ipoteza unei dublări a întregului genom, care poate determina rapid o creștere masivă în rezerva de informație genetică moleculară. Genomul dublat ar putea fi utilizat ca “material brut”de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
realizează în principal prin duplicarea unor gene prezente în structura sa. Posibilitatea dublării (duplicării) unor segmente genomice mari face posibilă și ipoteza unei dublări a întregului genom, care poate determina rapid o creștere masivă în rezerva de informație genetică moleculară. Genomul dublat ar putea fi utilizat ca “material brut”de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
poate determina rapid o creștere masivă în rezerva de informație genetică moleculară. Genomul dublat ar putea fi utilizat ca “material brut”de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Genomul dublat ar putea fi utilizat ca “material brut”de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului la aproximativ 2400 de specii diferite, au luat în considerație numai dimensiunea minimă a genomului individual cunoscut la organisme aparținând la 23 de grupuri filogenetice majore. S-a considerat că această dimensiune reprezintă, teoretic, cantitatea minimă de ADN (sau ARN
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului la aproximativ 2400 de specii diferite, au luat în considerație numai dimensiunea minimă a genomului individual cunoscut la organisme aparținând la 23 de grupuri filogenetice majore. S-a considerat că această dimensiune reprezintă, teoretic, cantitatea minimă de ADN (sau ARN) necesară fiecărui grup filogenetic sau cel puțin reprezentanților fiecărui grup. Aceste valori în ansamblu sugerează
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
minime determinate de ADN la diferite specii studiate, în raport cu seria de dublări teoretice și demonstrează existența unei periodicități exponențiale de 8 grade de mărime. Sparrow și Naumann ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de dublări teoretice și demonstrează existența unei periodicități exponențiale de 8 grade de mărime. Sparrow și Naumann ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul ADN per genom sunt în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul ADN per genom sunt în general asociate cu o creștere în mărime a celulelor, parametru strâns corelat cu multe funcții
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul ADN per genom sunt în general asociate cu o creștere în mărime a celulelor, parametru strâns corelat cu multe funcții fiziologice - efectul prezenței ADN mitocondrial și ADN din cloroplaste asupra calculelor poate fi
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul ADN per genom sunt în general asociate cu o creștere în mărime a celulelor, parametru strâns corelat cu multe funcții fiziologice - efectul prezenței ADN mitocondrial și ADN din cloroplaste asupra calculelor poate fi considerat ca neglijabil datorită proporției neînsemnate de ADN din genomul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genom sunt în general asociate cu o creștere în mărime a celulelor, parametru strâns corelat cu multe funcții fiziologice - efectul prezenței ADN mitocondrial și ADN din cloroplaste asupra calculelor poate fi considerat ca neglijabil datorită proporției neînsemnate de ADN din genomul total. Cele mai mari cantități de ADN per celulă (1012 perechi de nucleotide) se găsesc și la unele eucariote simple precum Amoeba și la plantele de tipul ferigilor primitive din genul Psilopsida. Cercetările privind cantitatea de ADN la numeroase specii
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
tipul ferigilor primitive din genul Psilopsida. Cercetările privind cantitatea de ADN la numeroase specii de vertebrate au dus la trei concluzii mai importante: 1. la speciile înrudite, aparținând unor genuri, ordine sau familii, adesea cantitatea de ADN este uniformă, mărimea genomului fiind stabilă 2. mărimea cantității de ADN nu este strict corelată cu evoluția deoarece la vertebrate există importante variații ale dimensiunilor genomului, fără să se remarce un paralelism cu poziția filogenetică 3. în cadrul diferitelor grupe de vertebrate, speciile mai primitive
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
importante: 1. la speciile înrudite, aparținând unor genuri, ordine sau familii, adesea cantitatea de ADN este uniformă, mărimea genomului fiind stabilă 2. mărimea cantității de ADN nu este strict corelată cu evoluția deoarece la vertebrate există importante variații ale dimensiunilor genomului, fără să se remarce un paralelism cu poziția filogenetică 3. în cadrul diferitelor grupe de vertebrate, speciile mai primitive au valori mai mari de ADN, comparativ cu cele mai evoluate. Printr-o replicație saltatorie a ADN are loc, în unele cazuri
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de vertebrate, speciile mai primitive au valori mai mari de ADN, comparativ cu cele mai evoluate. Printr-o replicație saltatorie a ADN are loc, în unele cazuri, mărirea numărului de copii ale unor gene. La peștii pulmonați fiecare genă din genom este prezentă în cca 150 de copii, în timp ce la peștii plați genele sunt unice în setul haploid. N.B Atkin și S.Ohno studiind urocordatele și cefalocordatele actuale, au ajuns la concluzia că probabil strămoșul prevertebratelor actuale a avut un
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de ADN este de 1300%, iar la Necturus maculatus (2n = 24) cantitatea de ADN este de 2700%. La reptile, o grupă de vertebrate care la începutul erei mezozoice a cunoscut o epocă de dezvoltare rapidă, există două linii diferite în ce privește genomul: una similară păsărilor și alta mamiferelor. Astfel, linia asemănătoare păsărilor, din care fac parte șerpii, șopârlele, prezintă un cariotip cu macrocromozomi și microcromozomi, iar cantitatea de ADN este de 60-67% din cea a mamiferelor. Cealaltă linie de reptile, înrudită cu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
au un cariotip caracteristic cu macrocromozomi și microcromozomi, iar cantitatea de ADN per nucleu este de 3,5*10-9 mg, adică jumătate din cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
considera că variația în secvența bazelor azotate este necesară pentru a asigura deosebirile genetice dintre diferite specii. Prin urmare, în procesul de evoluție, de-a lungul arborelui filogenetic, are loc o creștere a cantității de ADN, și, implicit a mărimii genomului odată cu creșterea complexității organismelor, organismele mai primitive având numai câteva gene, în timp ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
loc o creștere a cantității de ADN, și, implicit a mărimii genomului odată cu creșterea complexității organismelor, organismele mai primitive având numai câteva gene, în timp ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La eucariote există cel puțin două genomuri extranucleare, unul cloroplastic, specific plantelor verzi fotosintetizatoare, și
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La eucariote există cel puțin două genomuri extranucleare, unul cloroplastic, specific plantelor verzi fotosintetizatoare, și altul mitocondrial, comun plantelor și animalelor. Sunt unele date care atestă existența unui al treilea genom extranuclear la eucariote, și anume cel al corpilor bazali ai flagelilor de la organismele protozoare flagelate, reprezentând
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La eucariote există cel puțin două genomuri extranucleare, unul cloroplastic, specific plantelor verzi fotosintetizatoare, și altul mitocondrial, comun plantelor și animalelor. Sunt unele date care atestă existența unui al treilea genom extranuclear la eucariote, și anume cel al corpilor bazali ai flagelilor de la organismele protozoare flagelate, reprezentând centriolii la aceste organisme. Cantitatea de ADN ce formează genomul extranuclear poate fi considerată însă ca neglijabilă. 29 aprilie 2006
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mitocondrial, comun plantelor și animalelor. Sunt unele date care atestă existența unui al treilea genom extranuclear la eucariote, și anume cel al corpilor bazali ai flagelilor de la organismele protozoare flagelate, reprezentând centriolii la aceste organisme. Cantitatea de ADN ce formează genomul extranuclear poate fi considerată însă ca neglijabilă. 29 aprilie 2006
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]