8,779 matches
-
Antologiei Paradoxismului Internațional)? Are viitor, această (aparent!) stranie mișcare a Duhului Uman Terestru - PARADOXISMUL - sau nu? Și dacă da, în ce fel vedeți domnia voastră influența sa, asupra Spiritului Uman Terestru Contemporan? NNN: Dragul meu, Curentul Paradoxist are rădăcini adânci în geografia literaturii universale. La noi , acest gen a fost experimentat, cu o anume motivare spirituală, de Nichita, Sorescu, Paraschivescu. Distinsul prof. Dr. Florenttin Smarandache stimulează doar funcția generativă. Este căutată forța de proliferare și forța revelatoare a cuvântului . Paradoxismul respinge categoric
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
Ortodox - Contribuții monografice, Lucrare publicată cu binecuvântarea IPS Dr. Nicolae Corneanu - Mitropolitul Banatului, Editura „Învierea”, Timișoara, 2012 ... Întâi de toate doresc să mărturisesc că sunt entuziasmat, bucuros și încântat pentru inițierea, elaborarea și publicarea acestei lucrări - ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți și locurile acestea minunate, totodată trecutul și prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități parohiale din municipiul Timișoara, județul Timiș, monografia Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - Iosefin. Aici, în această carte
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați - “Cât din viața aceasta să fie sortită/sfiiciunii/de a ne arăta întregi/într-o oglindă de cenușă. (“Oglinda de cenușă”) sau doar vă priviți “umbra întinsă arogant/în oglinzi mincinoase.” (“Geografii imaginare”). Într-unul din poemele sale, Magda Isanos spunea: “De oglinzi mă mai tem și acum”, iar Hortensia Papadat-Bengescu a vorbit despre “Femeia în oglindă”. Carmen Firan se teme de oglinzi? Cum se vede scriitoarea Carmen Firan în oglinda criticilor
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
să înflorești, „ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii”! Nu vreau să par patetică, dar eu chiar te iubesc! Îmi aduc aminte o propoziție de pe la școala generală: „țara noastră este bogată și frumoasă” și mă mândream când o rosteam pentru că la geografie am învățat despre toate bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții
O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
-
ungurilor, acceptați de Franz Josef ca popor dominant în granițele vechiului regat al Ungariei. În 1875 apăreau, de pildă, primele liste cu cărțile de școală tipărite în România și interzise în Bihor. Dintre autorii români de manuale de istorie, de geografie și de abecedare interziși, îi amintim pe August Treboniu Laurian (autorul hărții „Charta Daciei Moderne“, Bucuresci, 1868), Aron Pumnul, Ioan Tuducescu, D. Varna, G. Vlădescu, M. Mihăescu, S. Sălăgeanu, M. Drăghici, V. Roman, Șt. Pop. Un mare ecou l-a
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
și ajunsese în București cu un tren personal, în care circulase de multe ori, deci el nu știa de unde vine și unde pleacă! Suman plecase din Dolhasca într-o după amiază când un tren găzar pleca spre Pașcani. Pentru Suman geografia era ceva nedefinit. În Dolhasca nimeni nu-i dădea o bucată de pâine, fiindcă nici ei nu prea aveau de unde! Astfel că pentru copilul nimănui era mai bine să plece într-o direcție neștiută! Suman s-a urcat în cabina
CICLUL TUNICA SI SUMAN; BIOGRAFII PARALELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351551_a_352880]
-
în unanimitate că dacii sau geții erau un popor „hiperborean”. Mărturiile în acest sens sunt foarte multe. Vom nota doar spusele lui Strabon („Primii care au descris diferitele părți ale lumii spun că Hiperboreeni locuiau deasupra Pontului-Euxin și a Istrului” - Geografia, XI, 6, 2), Clement din Alexandria (care îl numește pe Zalmoxe „Hiperboreanul” - Stromata, IV, 213), Apollonius din Rhodos (care spune că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei - Argonautice, I, 5, 675), Marțial (care într-o epigramă dedicată unui soldat
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
cu școală autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri deloc facile și suficient de vitregite, din acest punct de vedere - lucru care nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiți întru
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI STIMATE DOMNULE IOAN LĂCĂTUŞU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346686_a_348015]
-
a mă limita, de a alege. M-am dedulcit aproape cu toate cele ale cunoașterii: biologie,chimie, psihologie, mitologie, filozofie, mistică, estetică, lingvistică... Singurele științe care m-au lăsat indiferent au fost cele tehnice, economice, medicale, cartografia și turismul. Nici geografia nu ma pasionat. N-am fost un elev silitor. Adică n-am făcut nimic în silă... Mă gândesc la ce m-ai întrebat, la hibele mele ca om, și-mi dau seama, încă o dată, că n-am știut niciodată să
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
sau pe copiii lor oameni, cu spirit, suflet și simțământ românesc, cu școală autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri, fapt ce nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiți întru
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, STIMATE DOMNULE PROFESOR NUŢU ROŞCA!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346721_a_348050]
-
noapte/ Mă sfâșie flămândă, mă izolează-n carte“. - Nemiloasa fiară). Un poem-metaforă, .A fost odată, vorbește despre o răsturnare a lumilor odată cu trecerea iubitei în altă dimensiune (,,Heruvimii și serafimii/ nu mai știu viteza luminii// Apele nu mai au izvoare/ Geografia nu mai are Polul Nord”.), subliniind o anumită stare poetică, în care speranțele nu se întrevăd iar toate bucuriile rămân în timpul din urmă coborând încet în mit, timp spre care eul poetic își întoarce privirea nevindecată (,,Verbele și-au pierdut/ Timpul
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
singură/ Despre mine ... (Poate Gioconda) Este oare și o tristețe, te poți întreba în spatele acestei liniștite ironii? Mai degrabă melancolia. Ea dă poeziei Angelei Nache acea notă de negrăbită feminitate: Cum asudă pori răzvrătiți/ Mintea mea tânără/ Murmurând vrând -nevrând/ Geografia știută-a tristeții/ Cerul intrus câtor stele mai știu/ Și mai pot s-asiști/ nervi rasuciți într-un cîmp/ Fără rug și orfan/ Unde e insula ta, iarbă caldă/ Catifelată putere ? (Fiat lux) Însa originalitatea poeziei Angelei Ncahe (și separarea
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
nuit./ Îl avait l'air de cueillir/des etoiles.) , J.D.Passos, Albert Camus, Graham Greene, Emma Lazarus ; fragmentele din lecturile de suflet, subliniază ideile autoarei, dar fac și concurența textului principal al volumului, întrețes căi de comunicație, amintesc de o geografie literară ... O altă ciudățenie tehnică este meteahna de a dedică, multe din poezii sunt dedicate, jumătate de volum, astfel că în paralel cu lumea textului poetic se formează o galerie de personaje, un auditoriu cuminte, discret, însă cu o mare
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
mă vor fărâmița/ Mai încolo spre toamnă/ Sufletul tot atunci/ Ca o rădăcină cioplită de vânt/ Va lupta să trăiască ori va muri/ Prelungiri din instinct/ genunchiul din fire uimit/ Cum asudă pori răzvrătiți/ Mintea mea tânără/ Murmurând vrând - nevrând/ Geografia știut-a tristeții...” E în ele expresia unei ”Prelungiri din instinct” a încrederii în sine, în ciuda a ceea ce o subminează, o expresie-conglomerat, ca de obicei dispersând sugestiile, fără însă a le distruge sensurile principale, cele care leagă poemul de adâncimile
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
prezenți la Mizil inspectorii școlari generali: Gheorghe Matei, Gheorghe Borovină, Nicolae Angelescu și Horia Toma și dl. Doru Dumitrescu, insp. General în MECTS. Au mai fost dl. Radu Gologan, președintele Societății Matematice din România, dl. Costin Diaconescu, secretarul Societății de Geografie din România, dl. Alexandru Șonea, consilier în MECTS. Premiile festivalului poartă numele unor personalități locale: Marele premiu "George Ranetti" Premiul "Grigore Tocilescu" Premiul "Agatha Bacovia" Numele festivalului provine de la o satiră politică omonimă scrisă de George Ranetti, născut la Mizil
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAMĂ ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351243_a_352572]
-
un pas de moarte, care a fost aproape ca o altă naștere. Să vorbim pentru început despre nașterea din nou. La Revelionul 1971-1972, student fiind, erați internat în spitalul studențesc din Harkov - Ucraina. Mihai Sarbu: Eram student la Cluj, la Geografie. În anul 2 de studenție, guvernul român, în urma unui concurs, a găsit cu cale să mă trimită să continui studiile în fosta Uniune Sovietică, în orașul Harkov din Ucraina. Trebuia să rămân acolo 4 ani. Dar după 4 luni, era
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351221_a_352550]
-
care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face o fixare spațială a poeziei bacoviene care poate fi greu demontată pornind de la faptul că întreaga operă ține ombilical de geografie: 1. „occidentalitatea la marginea Europei”; 2. „Bacovia este un occidental la gurile Dunării”. Reținem principalele idei ale Svetlanei Paleologu Matta despre Bacovia: 1. „trebuie să deconstruim existența sa poetică pentru a regăsi în spatele ei un om incomplet, fără bază corporală
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și nu numai ( ... ), citând însă și nume românești”; 4. „Lucrarea conține idei remarcabile, unele chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică”. Apoi, îngrijitoarea ediției, descoperă latura spengleriană a autoarei tocmai acolo unde aceasta consideră geografia și istoria ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea Europei, cel moldovenesc. Notează Lucia Olaru Nenati: „Autoarea configurează mai întâi decorul poetic european, cu acea pierdere a paradisului și
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
conștient, platitudinea. O carte, o carte clasică, purtând, încă aroma hârtiei proaspete, mă tem că este un fapt din ce în ce mai rar, iar cititorii, doritorii de frumosul scris, din ce în ce mai puțini. Internetul, prin vasta gamă de acoperire a cerințelor de literatură, frumos, istorie, geografie și, în general de orice altceva, nu poate suplini mulțumirea cititorului fără vârstă, care parcurge paginile provenite din celuloză, cu religiozitate, parcă. Cartea cu coperți cartonate, lucioase (sau nu), apărută într-un spectru cromatic mai bogat sau mai sărac, rămâne
MIHAI ŞTIRBU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345715_a_347044]
-
pe care națiunea le-a respins definitiv. 4. Adoptarea în perspectivă temporală, prin referendum identitar a denumirii țării de DACIA sau DACOROMÂNIA (pentru o perioadă de tranziție ca să ne poată găsi pe hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie), astfel încît reîntregirea Daciei să fie firească. 5. Scoaterea din acte oficiale a prescurtării rom pentru cuvîntul român, introducerea prescurtării dac și revenirea la denumirea clasică, originală, consacrată și adevărată de țigan pentru această etnie în actele publice. 6. Adoptarea
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
a salvat ulterior de multe ori activitatea instituției de capcana anumitor distorsiuni, datorate conjuncturilor de tot felul (cu deosebire celor bănești și material-spațiale), instabilității pe posturi la anumite catedre (religie, muzică, desen, tehnologie), fărâmițarea excesivă a unor catedre (religie, istorie, geografie, cultură civică), spațiul insuficient pentru activitățile la clasă datorat asimilării grădiniței în aceeași clădire (după transferul locației acesteia în școală în 1998), transformarea sălii de sport în clasă și invers (în funcție de necesități dar și de cauze obiective), etc. Spre regretul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
Acasa > Versuri > Farmec > GEOGRAFIE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2011. Tot desenând cu degetul pe hartă Contururi care încă ne mai dor, Doamne, cine vrea să ne despartă Grâul de pâine
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356459_a_357788]
-
desenând cu degetul pe hartă Contururi care încă ne mai dor, Doamne, cine vrea să ne despartă Grâul de pâine, lacrima de Dor? Doamne, cine vrea să nu mai fie România precum Tu o vrei? Dacă ne-ai dat această geografie, Să locuim în veșnicia ei! Joaca lor eu simt că e deșartă, Iartă-i, Doamne, că nu știu ce vor Tot desenând cu degetul pe hartă Ținuturi care încă ne mai dor!... Referință Bibliografică: Geografie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356459_a_357788]
-
o vrei? Dacă ne-ai dat această geografie, Să locuim în veșnicia ei! Joaca lor eu simt că e deșartă, Iartă-i, Doamne, că nu știu ce vor Tot desenând cu degetul pe hartă Ținuturi care încă ne mai dor!... Referință Bibliografică: Geografie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 287, Anul I, 14 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GEOGRAFIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356459_a_357788]
-
nechezoli de ambe spețe și, mai presus de toți, stăpânitorii fiecăruia, financiarii cei răi, de merit sau de șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum cerându nește leacuri de la Luteția pentru Mircea Ciobanul Voievod, soțul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastră, Doamna Chiajna, se interesa în 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce și
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]