31,702 matches
-
ele fac parte dintr-un cod cultural riguros. Așadar, ele sînt nu numai mișcări ale trupului, definite în sensul cel mai larg, ci un capital simbolic pus în circulație (pentru a folosi un limbaj bourdian mai degrabă) de relațiile sociale. Gesturile reprezintă forme de comunicare, însă, spre deosebire de limbajul scris ele angajează întreaga persoană fizică a cuiva, stabilind contacte explicite între mai multe persoane, sau între ele și obiecte. În felul acesta ele vehiculează autoritate, putere, o delegă în chip simbolic de la
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
stabilind contacte explicite între mai multe persoane, sau între ele și obiecte. În felul acesta ele vehiculează autoritate, putere, o delegă în chip simbolic de la un individ la altul, sau chiar de la o societate la alta. Prin natura lor, totuși, gesturile sînt efemere: ele există numai în clipa în care au fost făcute cuiva de către cineva, dar devin în clipa imediat următoare simplă legendă sau zvon. Istoria lui Schmitt este, din acest motiv, o istorie a narațiunilor despre gesturi sau a
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
lor, totuși, gesturile sînt efemere: ele există numai în clipa în care au fost făcute cuiva de către cineva, dar devin în clipa imediat următoare simplă legendă sau zvon. Istoria lui Schmitt este, din acest motiv, o istorie a narațiunilor despre gesturi sau a imaginilor care le conserva, o căutare a surselor care le evocă, le comentează și în felul acesta le păstrează, indiferent cît de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
sau a imaginilor care le conserva, o căutare a surselor care le evocă, le comentează și în felul acesta le păstrează, indiferent cît de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este nici aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de discutabila ar fi depozitarea lor. Intenția lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este nici aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este nici aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea unei istorii a disciplinelor perioadei, de la retorica, teatru, muzica, dans pînă la teologie și medicină. Gestul, ca fundament semiotic și cultural, este puntea dintre aceste
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea unei istorii a disciplinelor perioadei, de la retorica, teatru, muzica, dans pînă la teologie și medicină. Gestul, ca fundament semiotic și cultural, este puntea dintre aceste domenii spirituale aparent atît de diferite între ele, iar cartea
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea unei istorii a disciplinelor perioadei, de la retorica, teatru, muzica, dans pînă la teologie și medicină. Gestul, ca fundament semiotic și cultural, este puntea dintre aceste domenii spirituale aparent atît de diferite între ele, iar cartea lui Schmitt, din acest punct de vedere, o istorie intelectuală subtilă, nuanțata și detaliată, fără a omite însă o panoramă generală
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în această privință. Suficient va fi, cred, să zăbovesc, firește tot rezumativ, asupra cîtorva aspecte legate de evoluția unor discipline în Evul Mediu, pentru a oferi doar o mostră de funcționare a metodei și raționamentului autorului. Spațiul disciplinar în care gestul are o importanță stabilită teoretic și recunoscută direct este, evident, retorica clasică. În varianta latină, cele cinci părți constitutive ale retoricii sînt invențio, dispositio, elocuțio, memoria și actio (sau pronunciatio). Ultima se referă la postura oratorului în timpul susținerii discursului său
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
clasică. În varianta latină, cele cinci părți constitutive ale retoricii sînt invențio, dispositio, elocuțio, memoria și actio (sau pronunciatio). Ultima se referă la postura oratorului în timpul susținerii discursului său, începînd cu intonația și inflexiunile glasului sau, și ajungînd pînă la gesturile pe care era recomandat să le facă, în funcție de tipul de discurs. Interesant este că aceasta a cincea componentă a retoricii a disparut cel mai repede. Nu numai că nu mai găsim nici urma din ea în retoricile moderne, dar o
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Nu numai că nu mai găsim nici urma din ea în retoricile moderne, dar o pierdem foarte de devreme, de fapt odată cu apariția creștinătății. Însă în lumea română actio era un element esențial în educația retorica a cuiva, ceea ce permite gestului să devină la rîndul sau obiect de atenție și investigație. Foarte lămuritoare sînt, în această privință, cele două etimologii ale cuvîntului gest reconstituite de Schmitt, una pornind de la rădăcina gero, gerere (a se purta), care reface astfel verigă cu problema
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
apariția creștinătății. Însă în lumea română actio era un element esențial în educația retorica a cuiva, ceea ce permite gestului să devină la rîndul sau obiect de atenție și investigație. Foarte lămuritoare sînt, în această privință, cele două etimologii ale cuvîntului gest reconstituite de Schmitt, una pornind de la rădăcina gero, gerere (a se purta), care reface astfel verigă cu problema comportamentului, cealaltă dezvoltîndu-se de la motus, adeseori folosit că sinonim pentru gestus, stabilind însă legătură cu ideea de mișcare a trupului, care însă
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
verigă cu problema comportamentului, cealaltă dezvoltîndu-se de la motus, adeseori folosit că sinonim pentru gestus, stabilind însă legătură cu ideea de mișcare a trupului, care însă ulterior va deveni mișcare în sensul foarte larg al termenului, inclusiv că mișcare a sufletului. Gesturile oratorului, ca să revin la retorica, erau foarte precis codificate, pentru că retorica în sine excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
trupului, care însă ulterior va deveni mișcare în sensul foarte larg al termenului, inclusiv că mișcare a sufletului. Gesturile oratorului, ca să revin la retorica, erau foarte precis codificate, pentru că retorica în sine excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau un context total diferit și o semnificație pe măsură. Pe orator îl caracterizează gesturile că normă a cumpătării, moderației, măsurii, conform principiilor
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau un context total diferit și o semnificație pe măsură. Pe orator îl caracterizează gesturile că normă a cumpătării, moderației, măsurii, conform principiilor ciceroniene, în vreme ce actorul, saltimbancul, ca și jonglerul de mai tîrziu, e, dimpotrivă, afectat, strident chiar. Componentă retorica a lui actio se păstrează timp îndelungat tocmai datorită acestei opoziții față de regimul gestului în
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
caracterizează gesturile că normă a cumpătării, moderației, măsurii, conform principiilor ciceroniene, în vreme ce actorul, saltimbancul, ca și jonglerul de mai tîrziu, e, dimpotrivă, afectat, strident chiar. Componentă retorica a lui actio se păstrează timp îndelungat tocmai datorită acestei opoziții față de regimul gestului în teatru, dar ulterior cuantumul ei de "moderație" nu mai corespunde cu normele comportamentale ale creștinătății. Lectură creștină a gestualității e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
tocmai datorită acestei opoziții față de regimul gestului în teatru, dar ulterior cuantumul ei de "moderație" nu mai corespunde cu normele comportamentale ale creștinătății. Lectură creștină a gestualității e bazată în chip esențial, susține Schmitt, pe dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
dihotomia dintre trup și spirit: gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață de Alexandru Duțu, Editura Meridiane, București, 1998, 403 pagini, preț nemenționat.
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
filmat le-ar culege pur și simplu, oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri și tîrgoveți, sate părăsite și uitate, vînzoleala de pe lîngă sinagogi și rumoarea dinăuntrul lor, fragmente dintr-o Polonie bîntuita de nenorociri, o mistica iudaica în șoapte, gesturi, simboluri, ore și zile. O confluenta ciudată de vechi și magic, de folclor și simboluri închise, de fantastic cu o realitate dura și pregnanta într-o Polonie în descompunere. Am aflat ca Bashevis Sînger a scris și teatru doar atunci
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
efectuate cu condeiul celui care declara că, "tînăr, pe Francisc l-am cîntat": "Ne întîlnim înainte de cină, în pervazul bucătăriei,/ punctuala și timidă de fiece dată, ea, ăporumbita/ pudica, sau ăturturica biblică, neagră/ că o mireasă a Libanului din văzduh.// Gesturile-mi șunt blînde și cumpătate, altfel fuge ușor,/ ea - firimiturile bucății mele de pîine, eu - bucată mai mare,/ dac-am putea ne-am lasă unul altuia ce-i mai bun,/ ne asteptam, cînd celălalt se grăbește puțin.// Un gri cu
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Desfășurarea ori Lumină vine de la Răsărit, în adâncul sufletului, lectură acestora, forțată de programele școlare și de alte forme ale constrângerii organizate numită "educație socialistă", se răzbună, se transformă, se transfigurează, ne face complici cu timpurile, cu cele mai murdare gesturi ale oamenilor de atunci, cănd existăm și noi. Răsfoim cărțile Anei Selejan despre Reeducarea prin prigoana ori Literatura în totalitarism 1955-1956 (cea mai recentă) și tot ce credeam a fi uitat sau, mai ales, depășit, se așează repede în rând
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]