3,627 matches
-
celorlalți cetățeni, în loc de aliați, urând și fiind urâți, uneltind și îndurând uneltiri, și astfel își vor petrece întreaga viață. Ei se vor teme mai mult și mai degrabă de cei din interior decât de dușmanii de afară, năpustindu-se în goană spre pierzanie - ei și restul cetății. Iată de ce, să spunem că așa trebuie să fie înzestrați paznicii în privința locuinței și a celorlalte și că asemenea norme trebuie să legiuim. 19. Educația comună și ocupațiile comune ale femeilor și bărbaților (Republica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ești cunoscut sau recunoscut când traversezi piața publică, când treci pe străzile cetății sau întârzii în fața tejghelei negustorului de pește? Panglicile, medaliile și titlurile îți fac oare existența mai ușoară, mai plăcută? Sau toate acestea nu-s decât vanități și goană după vânt? Antiphon conchide că este inutil să-ți irosești timpul și energia în asemenea simulacre. Tot astfel, pretinsele plăceri ale familiei și ale generării unei descendențe se împuținează pe măsură ce timpul trece și constatăm dispariția progresivă a libertății și autonomiei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Nie, Norman, 1972, Participation in America: Political Democracy and Social Equality, Harper & Row, New York. Verba, Sidney, Nie, Norman, Jae-on, Kim, 1978, Participation and Political Equality: A Seven-Nation Comparison, Cambridge University Press, New York. Wattenberg, Martin, 2001, Where have all the voters gone?, Harvard University Press, Harvard. Whitefield, Stephen. Geoffrey, Evans, 1999, „Political culture versus rational choice: explaining responses to transition in the Czech republic and Slovakia”, în British Journal of Political Science, vol. 29, nr. 1, pp. 129-154. Zhong, Yang, Chen, Jie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este așa, dacă libertatea omului este cu adevărat Într-atât de Îngrădită de câmpul social, Înseamnă că dezvoltarea noastră psihică este mai mult sub semnul deficiențelor omenești, deoarece ceea ce predomină În spectacolul vieții este competiția acerbă, uneori dramatică, este continua goană după Înfăptuirea unor tendințe egoiste și mercantile. Eroul, revoltatul Întru adevăr și dreptate, este de regulă prigonit și nu o dată chiar ucis! (O dovedește aceasta Întreaga istorie a umanității: Giordano Bruno, care a fost ars pe rug; Thomas Morus, care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intelectualii. Ar fi de ajuns să citească - în sfârșit, cu o oarecare „dragoste” față de cultură - două pagini scrise de mine, de Moravia sau de Parise, pentru a avea măcar oarece ezitări cu privire la propriul dispreț aprioric; b) (prin urmare) „sectarismul”, „snobismul”, „goana nebună după succes” pe care Casalegno ni le atribuie nouă, intelectualilor, sunt, din punct de vedere tehnic, pure raționamente deductive. Este ușor să discreditezi in limine și să distrugi pe cineva prin raționamente deductive (cu atât mai mult cu cât
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se poate spune că „acestea au produs o deschidere practic către zero, către nimic” (Mayer, 1987, pp. 26-28). Au fost emise critici cu specificații clare, de exemplu, Dan Bădulescu „atacă” cultul New Age și-i aduce o serie de acuze: goana după bunăstarea materială; păgânism; fapt mai mult social, plin de diversitate, eclectism, nonierarhic, fluid; folosește modalități de recrutare înșelătoare, convingerea coercitivă, abuzurile, escrocheriile; profită de atractivitatea modei, fiind mereu în pas cu moda (Bădulescu, 2001, pp.9-25). Așadar, se apreciază
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristice României acelei epoci erau, ele Însele, anormale. „The Last Wave”, cel care a Început În 1990, după evenimentele din decembrie 1989, nu se aseamănă nici el cu celelalte. Emigrarea către America și Canada s-a transformat Într-o adevărată goană către un Eldorado care nu mai era cel de altădată. Primele rezultate ale acestei mișcări de populație, dincolo de consecințele asupra cărora nu vom insista, au rezidat În sporirea numerică a românilor ajunși În America și diversificarea serioasă, dar nu numaidecît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
agricole” - au citit mai multe capitole ale lucrării și le-au analizat atât de minuțios, Încât m-au obligat să revăd foarte multe chestiuni. Am avut marea șansă de a avea asistenți care au transformat ceea ce la Început părea o goană după himere În cercetări serioase. Fără imaginația și munca lor, nu aș fi aflat prea multe despre impunerea numelor de familie permanente, despre dispunerea noilor sate și despre planificarea lingvistică. Mulțumesc așadar lui Kate Stanton, Cassandra Moseley, Meredith Weiss, John
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
București, 1977; Forma focului, București, 1977; Fața zilei, București, 1979; Tabloul singuraticului, postfață Dana Dumitriu, București, 1979; Pavilionul, București, 1981; Studiul de noapte, București, 1982; Pasagerul, București, 1985; Strada Occidentului, București, 1986; Coridorul, București, 1989; Vizită la domiciliu, București, 1989; Goana după vânt, București, 1999. Traduceri: Din lirica turcă contemporană, îngr. și pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Nevzat Yusuf și Agiemin Baubec); Antologie de poezie lirică turcă, de la începuturi până azi, îngr. trad., București, 1979 ( în colaborare cu Nevzat
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
1957, de cenzură, situație ce se va repeta de-a lungul carierei de autor dramatic a lui I. -, își vede o piesă pusă în scenă în 1970 la Teatrul Dramatic din Galați (Ascensiunea unei fecioare). Publică primul volum, cu piesele Goana și Nu suntem îngeri, de-abia în 1981, fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Alte piese de teatru, scenarii TV, schițe și scenete umoristice pentru radio nu sunt transpuse decât parțial în cărți: O vară fierbinte (1984), Carlo
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
a fi propria sa conștiință. Conflictul se hrănea din ciocnirea din ce în ce mai violentă dintre cei doi, insul-conștiință - într-un adevărat rechizitoriu - acuzându-și interlocutorul de fapte reprobabile. În final, directorul îngrozit că asemenea fapte ar putea fi divulgate îl ucide”) și Goana (1978) aduc în prim-plan responsabilitatea față de familie, culpabilitatea, alienarea socială. Eroarea din tinerețe ce îl face șantajabil pe Radu Vereș, directorul general al unei instituții importante, „bărbat-tiran”, oportunist și carierist, îi tulbură în egală măsură și viața familială. Învățând
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
iremediabil de opțiunile de viață greșite asumate de tineri dornici să pară altfel decât sunt în realitate. Din conflictul lor cu lumea și din fuga după câștiguri facile și ilicite rezultă ratarea carierei, sacrificarea iubirii, dificultatea regăsirii de sine, moartea (Goana). Fără a se distanța pe deplin de intenția reflectării unor momente de criză, piese precum Ascensiunea unei fecioare și Carlo contra Carlo (jucată în 1995 la Teatrul Odeon din București) conferă o dimensiune nouă dramaturgiei lui I., prin actualizarea câtorva
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
o vară frumoasă (1982), Înaintea furtunii (1983), Scene din viața Mariei (1985) -, se poate vorbi despre un dramaturg care, în ciuda unei receptări limitate a operei, a reușit să se impună ca un reper semnificativ în creația postbelică de gen. SCRIERI: Goana. Nu suntem îngeri, București, 1981; O vară fierbinte, București, 1984; Carlo contra Carlo, București, 1995; Comedii... și ceva drame, București, 2000. Repere bibliografice: Dinu Săraru, „Nu suntem îngeri” de Paul Ioachim la Teatrul Mic, SPM, 1975, 259; Valentin Silvestru, Stagiunea
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
TTR, 1975,10; Romulus Diaconescu, „Nu suntem îngeri”, R, 1976, 2; Mircea Ghițulescu, „Nu suntem îngeri”, ST, 1976, 4; Margareta Bărbuță, Afirmarea pe scenă a idealului etic, CNT, 1976, 38; Ileana Lucaciu, Fără șabloane, SPM, 1978, 391; Radu Anton Roman, „Goana”, RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
suntem îngeri”, R, 1976, 2; Mircea Ghițulescu, „Nu suntem îngeri”, ST, 1976, 4; Margareta Bărbuță, Afirmarea pe scenă a idealului etic, CNT, 1976, 38; Ileana Lucaciu, Fără șabloane, SPM, 1978, 391; Radu Anton Roman, „Goana”, RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu, „Goana. Nu suntem îngeri”, CNT, 1981
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
4; Margareta Bărbuță, Afirmarea pe scenă a idealului etic, CNT, 1976, 38; Ileana Lucaciu, Fără șabloane, SPM, 1978, 391; Radu Anton Roman, „Goana”, RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu, „Goana. Nu suntem îngeri”, CNT, 1981, 14; Ghițulescu, O panoramă, 305-306; Dinu Kivu, „Așteptam pe altcineva”, CNT, 1986
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
RL, 1978, 27; Natalia Stancu, „Goana” de Paul Ioachim la Teatrul Giulești, „Scânteia”, 1978, 11163; Cristina Dumitrescu, „Goana” de Paul Ioachim. Teatrul Giulești, TTR, 1978, 5; Constantin Radu-Maria, „Ce mai e nou pe Strada Salcâmilor”, TTR, 1980, 9; Ermil Rădulescu, „Goana. Nu suntem îngeri”, CNT, 1981, 14; Ghițulescu, O panoramă, 305-306; Dinu Kivu, „Așteptam pe altcineva”, CNT, 1986, 27; Victor Parhon, „Așteptam pe altcineva”, RL, 1986, 27; Valeria Ducea, „Așteptam pe altcineva”, TTR, 1986, 7-8; Nicoleta Gherghel, „Așteptam pe altcineva”, LCF
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
acesteia de a explica tendința c)tre export de capital, care se presupune c) d) naștere imperialismului. Atât Hobson, cât și Lenin, pun imperialismul pe seama impulsului care-și are originile în subconsumul de pe plan intern, combinat cu tentația furnizat) de goana dup) profituri mai mari, prin investiții în str)în)țațe. Sunt țintite profiturile mai mari, oricum ar fi ele obținute, așa cum ar spune-o cu ușurinț) Hobson și Lenin. Teoria economic) a lui Hobson nu poate, prin ea ins)și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unor moșii întinse. Dar numai în vis. Sluga Necuratului nu putea să-i procure decât iluzia opulenței și fericirii. Valorificând o variantă folclorică a motivului „pactul cu diavolul”, povestea poate fi considerată paradigma întregii literaturi a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte, „umbră și vis”. Un fantastic desfășurat cu o intenție pilduitoare mai estompată include povestirea În pădurea Cotoșmanei. Dintre nuvelele cu eroi stăpâniți de eros
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
narațiunii se întâlnesc înlăuntrul acestui unic episod. Deși lipsite de adâncime, personajele rămân viabile prin detaliul semnificativ, prin nota caracteristică a limbajului, prin gestul și atitudinea grăitoare. Nu lipsesc motivele romantice consacrate - răpirea frumoasei Ileana Golfineanu de arnăuții lui Pervanoglu, goana haiducului care trece Oltul călare într-o noapte sfâșiată de fulgere. Rezolvarea tensiunii e amânată, eroul poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în povestirile altor personaje
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Trei pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de binefacere de F. von Schönthan și G. Kadelburg. A și tradus numeroase texte, unele publicate în volum: C.F. Hebbel, Judita și Holofern (1902), H. Sudermann, Stane de piatră (1909), Paul Hervieu, Goana torțelor (1911). Altele au fost doar jucate: Maria Magdalena de C.F. Hebbel, Oh, bărbații! de A. Capus, Minunică de P. Gavault și R. Charvay, El și ea de Buchbinder, Amicul Jack de W.S. Maugham, libretul operetei Eva de Franz
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Buchbinder, Amicul Jack de W.S. Maugham, libretul operetei Eva de Franz Lehar ș.a. SCRIERI: Schițe. 30 de zile la Paris, București, 1905. Traduceri: Friedrich Hebbel, Judita și Holofern, București, 1902; Hermann Sudermann, Stane de piatră, București, 1909; Paul Hervieu, Goana torțelor, București, 1911. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Biobibliografie, I-III, București, 1997-1999; Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, București, 1998; Viața lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Pro Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Eliade și Noica, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Bucura Dumbravă, Cartea munților, pref. edit., București, 1970; Bogdan Amaru, Goana după fluturi, pref. George Gibescu, București, 1973; G. T. Kirileanu, Corespondență, pref. edit., București, 1977; Nestor Urechia, Vraja Bucegilor, pref. edit., București, 1979; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, pref. edit., Iași, 1987, Romanul adolescentului miop, pref. edit., București, 1988
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
urla la lună dintr-o trompetă de-argint, / jumătatea cealaltă avea chipul ascetic / al unui înger sau al unui gânditor medieval” (Îngerul și măscăriciul). În prima secvență a volumului, intitulată Salt în adolescență, se resimte nostalgia anilor primei tinereți, când „goana după cel mai mare vis” nu era o iluzie, o utopie, așa cum se va dovedi cu trecerea timpului. Dacă aici sentimentul predominant este tristețea pentru anii „care ne-au înșelat la tot pasul, / [...] un amestec neîncetat de grandoare și greață
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
unor pseudoscriitori și le scoate în evidență defectele prin succinte, dar savuroase comentarii, susținute de ample extrase din lucrările incriminate. În subsidiar se realizează și o tipologie a celor mai uzuale păcate întâlnite în textele veleitarilor, de la vanitatea auctorială la goana după originalitate cu orice preț, de la obscenitatea ostentativă la filosofarea vidă, de la festivism și orgolii localiste la ridicole pretenții teoretizante. Eseul final, Confesiunile unui fost cititor, în prezent critic literar, deplânge statutul ingrat al criticii de întâmpinare, pledând pentru lectura
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]