2,083 matches
-
pasul ușor, iar ochii nu îi mai erau ascunși sub genele dese, ci se aruncau îndrăzneți în lume: acesta era feciorul lui Busuioc bogătoiul, omul mândru și încrezut în el, care nu se sfiește niciodată. Eu nu pot să plec, grăi Simina. Nu pot eu să-l văd așa și să mă depărtez. Momentul acesta urmează celui în care Iorgovan a cercetat locul în care murise Pupăză. Pădureanca detectează în schimbarea faciesului (până acum depresiv), o schimbare de atitudine existențială. Iorgovan
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
necăjit niciodată. Nu găsim în text nici un indiciu care să ne conducă spre un gând analog cu cel al lui Busuioc formulat clar (Lasă-l, frate, să-și trăiască și el tinerețele. (n.s. zise părintele Furtună); Ba nu-l las! grăi Busuioc scurt. Il vedea parcă, pe Pupăză facând mătănii și sărutând pământul). Tânărul vede în moartea morarului, o soluție posibilă și pentru sfârșitul său. Raportarea la acesta nu are și alte conotații. Care este atunci explicația abandonării și acestei variante
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de la dânsa) nu e decât un pas. Iorgovan își urmează tatăl ca s-o aducă acasă pe femeia iubită. Dacă el e tot același, lucrurile nu stau la fel în cazul ei. ,,Aiureala" a trecut. Iorgovan simte schimbarea: Ceva este, grăi el, ceva s-a pus între mine și tine.Vorbește: fii cum ai fost odinioară; vorbește-mi fără milă, cum i-ai vorbit atunci lui Șofron. Dacă n-a pierit el atunci, n-o să pier nici eu acum. El nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care se simte răspunzătoare să nu se agraveze. Tânărul care primise cândva cu căldură sau cu răceală afecțiunea fetei, e hotărât să respingă azi această umilință a grijii ce înlocuiește dragostea de ieri. Pot eu să trăiesc și fără tine grăi Iorgovan într-un târziu ca trezit din vis. Fraza maschează din nou neputința de a accepta realitatea unui eșec. Nu femeia a încetat să iubească se minte Iorgovan ci el, bărbatul a decis să o scoată din viața sa. Autoînșelarea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întâlnit atât de des, conotația termenilor și noțiunilor referitoare la "corcire", respingerea hotărâtă a înrudirii cu neamțul Națl își găsesc acum dezlegarea în obsesia purității, a "curățeniei" confesionale. Cum justificăm atunci replica imediat următoare acestei concludente izbucniri emoționale? E frumos! grăi dânsa întorcându-se spre Persida. E frumos și la dânșii botezul! Oameni suntem cu toții, tot creștini, creștini adevărați, tot un Dumnezeu avem. Ce s-a întâmplat cu Mara care știa că botezul papistaș nu e unul adevărat așa cum Maica Domnului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de această dată, Persida care impresionată de uimitoarea "repliere" a mamei sale o copleșește la rândul ei pe aceasta cu o afirmație și un gest care concentrează în sine toată afecțiunea filială de care fata era capabilă: Draga mea mamă! Grăi Persida și o îmbrățișă. Dac-ar fi toți ca tine, n-ar fi în lumea aceasta decât fericire! Văduva a reușit să renunțe la tot ceea ce credea pentru a fi alături, fericită, de cei dragi. Nimic nu are în ochii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
să cauți uniunea deplină cu persoana care o posedă. Drumul spre iubire nu e fără obstacole. Bărbatul, nesăbuit, îi propune, abandonând totul, să fugă împreună. Femeia începe să se teamă de el ascunzând frica sub dispreț: Cine ți-a spus grăi ea că te iubesc? (...) Cum aș putea să iubesc pe un om fără de minte, de care să mă tem în toată clipa? Plecat pentru a-și completa "anii de călătorie" și ulterior reîntors acasă, Hubărnațl se confruntă, în urma unui scandal
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
rândul ei, vină în permanentele ciocniri dintre cei doi. E prima oară când o judecă cu asprime pe sora sa, vorbele sunt rostite cu greutate, dar cu convingere și durere: Dar rușinea pe care ne-ai făcut-o tu nouă, grăi el în cele din urmă. E adevărat, Persido, că tu ești o grea nenorocire pentru toți cei care țin la tine! Tu ți-ai făcut-o, tu s-o porți! Să nu fie Persida un model de feminitate precum am
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
își ascundea nici în fața lui Trică antipatia pentru sora lui. Dincolo de gelozie, femeia ar fi găsit ușor justificare pentru atitudinea ei ostilă cu care o privea de fiecare dată pe fata Marei și Trică însuși știa asta: Marta n-o grăia, ce-i drept, în fața lui nici de rău, dar nici de bine, pe Persida; lui îi era însă destul și atât ca să știe că stăpână-sa nu are tocmai cele mai bune păreri despre soră-sa. Iar stăpâna-sa nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
De fapt stilul simpatetic și cel indirect liber sunt modalități tehnice ale unui scriitor care își vede și își aude eroii, care nu poate să scrie despre ei decât privindu-i, ascultându-i, făcându-i să se miște și să grăiască. Nuvelele fantastice ale lui Caragiale au aceleași caracteristici stilistice. Există însă la autorul Momentelor o trăsătură pe care nu o regăsim la Slavici și pe care am putea numi natura muzicală. Contemporanii au vorbit adeseori despre melomania lui Caragiale, ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fi păzit cum se cuvine odorul său și al celui răposat. Vestea că Fira e însărcinată îl zguduie din temelii, dar rămâne neclintit în hotărârea sa de se cununa cu tânăra urgisită: Așa trebuie să fie! Altfel nu se poate! grăi dânsul. Trebuie să-și primească fiecare soarta cu supunere. Dinu e un vinovat fără vină. Tragedia sa începe cu claritate aici și se va consuma în spațiul acestei căsnicii în care înțelege să investească toată dragostea lui veche și adâncă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
apoi prăbușirea sa. După judecata de la Ineu, bărbatul își redefinește cu claritate reperul ființial într-o analiză retrospectivă marcată de suferința unei pierderi irecuperabile. Cinstit nu e decât omul care a astupat gurile rele, pre care nimeni nu-l poate grăi de rău fără de a se da de rușine; cinstea e sila pe care le-o faci oamenilor răi de a te socoti om între oameni. Eu nu mai pot sili pe nimeni să nu le zică copiilor ăstora: "Tatăl vostru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
există cu adevărat. Bărbatul nu știe să ierte și să se ierte; nu consimte să evite răzbunarea, deși intuiește dezastrul consecințelor ei: Ghiță nu-i răspunse nimic, dar după ce Lică se depărtă, el își ridică amândouă mînile asupra lui și grăi pătruns de un singur gând: Te crezi tu mai rău decât mine!? Să vedem! Te duc la spânzurătoare chiar dac-ar trebui să merg și eu de hăț cu tine. În aceste condiții, crima nu mai miră, chiar dacă în continuare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acum în pieptul celor puțini care luptaseră prin ea cu doar doisprezece ani în urmă în numele unor principii devenite ulterior emblematice. Acestă nouă stare de fapt e o rușine pe care nimic n-o poate șterge nici măcar încredințarea că, deși grăiți de rău în coloanele cotidianului sibian, tribuniștii de baștină rămân tot ceea ce au fost: promotorii unui nou avânt a lucrării noastre culturale, unei noi direcții a luptelor noastre politice, unui nou curent în dezvoltarea noastră națională 242. Slavici din 1896
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de nimic din afara ei; din acest motiv, așa cum afirmă Socrate în convorbirile memorabile cu Antiphon, viața trebuie trăită fără lux și desfătare, având cât mai puține nevoi, pentru a fi astfel cât mai puțin dependent de lumea exterioară: "Așadar, Antiphon, grăi Socrate, îmi pare că tu crezi că fericirea e traiul în lux și desfătări; eu însă sunt încredințat că fericirea înseamnă să nu ai nevoie de nimic. Și mai cred că cu cât ai nevoie de mai puțin, cu atât
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înaripat (zicîndu-i): «Du-te și cercetează orice munte înalt. Iscodește străfundul apelor!». Vulturul porni, dar nu dădu de cel căutat. El aduse zeului Soarelui această veste: «nu l-am putut afla pe Telepinus, zeul cel de viță aleasă!». Zeul Furtunii grăi către Hannabannas: Fă ceva, o, zeu al Furtunii! Du-te și caută-l pe Telepinus tu însuți!»”. În realitate, Telepinus somna, adică se afla într-o poiană tăinuită, semn că pusese stavilă vieții și decretase sezonul morții, iarna vegetațională, hibernală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
verde-nflorit, Holerunda lerui, Doamne, Paști-mi o turmă de oi. Dar la oi cine-mi ședèa? Și-mi ședèa pe-un buciumaș Și-mi zicea-ntr-un fluieraș. Cum îmi zice, oi îmi strînge, Cum îmi trage, oi întoarce. Grăia zeul Dumnezeu: -Bată-vă focul de oi, Că de cînd sunt eu la voi Am albit la cap ca voi». Sàrea miala d-ocheșea, Sàrea-n vînt, Sàrea-n pămînt Și din grai așa grăià: «Nu ne, Doamne, blestemà. Numai, Doamne, îți alege
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mîndru-nfloritu. De cînd Domnu-a d-adormitu, Florile l-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu. Vine-un stol de golumbei Cu glasul de feciorei; Jos în pom ei se lăsau, Și din grai așa grăiau: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă din folclorul carpatic se arată fiului pierdut în pustietate: Dar voinicul ce grăia ? - Uș! corboaică neagră, Nu mai cloncăni ! Mă-sa ce grăia ? - Măre, voinicele, Cu cușma de miele, Cu ochi de șoimele, Nu-s corboaică neagră, Și sunt maică-ta. Voinic ce grăia ? - De-ai fi maică-mea, Jos că mi te-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă din folclorul carpatic se arată fiului pierdut în pustietate: Dar voinicul ce grăia ? - Uș! corboaică neagră, Nu mai cloncăni ! Mă-sa ce grăia ? - Măre, voinicele, Cu cușma de miele, Cu ochi de șoimele, Nu-s corboaică neagră, Și sunt maică-ta. Voinic ce grăia ? - De-ai fi maică-mea, Jos că mi te-ai da Și m-ai căuta Și m-ai adăpa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se arată fiului pierdut în pustietate: Dar voinicul ce grăia ? - Uș! corboaică neagră, Nu mai cloncăni ! Mă-sa ce grăia ? - Măre, voinicele, Cu cușma de miele, Cu ochi de șoimele, Nu-s corboaică neagră, Și sunt maică-ta. Voinic ce grăia ? - De-ai fi maică-mea, Jos că mi te-ai da Și m-ai căuta Și m-ai adăpa. Mă-sa c-auzea, Peste cap se da, Femeie se făcea, La el se scobora, Pe el leșina. Și dacă se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o iernat? 'N curte la Pilat. D-înde li-o-nvărat? Din d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-al meu, Că de nu li scoate Eu m-oi mînia Șî m-oi tulbura, Oi ți-oi d-îneca. D-albuș păcurari Din gură-i grăia: - Ce mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-al meu, Că de nu li scoate Eu m-oi mînia Șî m-oi tulbura, Oi ți-oi d-îneca. D-albuș păcurari Din gură-i grăia: - Ce mi di-acolea Că ti-oi mînia Șî te-i tulbura? Că eu că mi-și d-am Doi berbeci d-oceș, În coarne s-or trozni, Mi-ț-or zdrîncăni, În fluiere li-oi zîce Și oile s-or strănge
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mînie pe ciobanul orgolios și mîndru de berbecii lui năzdrăvani: - Dalb di-un păcurar, Nu țî-i țîie frică Că iău ț-oi neca Fruntea oilor, Cam pă jumătate, Cam p-a treia parte? Dalb di-un păcurar Din gură-mi grăia: -Nu mi mie frică, Că iău că mi-ș am Doi berbeci mai băli, Cu coarne d-argint, Din coarne troznesc, Oile pornesc, Lin pin ciar sănin. La lină fîntînă, D-unie iarba-mi crește, În patru să-mpletește. Să reținem
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]