5,312 matches
-
fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă se utilizează un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă se formulează propoziții scurte și mai puțin fraze lungi și complicate, dacă se utilizează structurile gramaticale în funcție de potențialul de înțelegere al elevului. În procesul de predare - învățare, oricare ar fi materia predată, utilizarea mijloacelor vizuale este foarte utilă, deoarece canalul vizual este canalul dominant prin care elevul cu deficiențe de auz primește informații. Oricare ar fi
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
se repetă termenul de mai multe ori în contexte variate. Să se Utilizeze conjuncții simple (cu, dar, că, pentru, și etcă și să fie evitate expresii mai dificile (cu toate acestea, în consecință etcă. să se evite, de asemenea, structuri gramaticale complicate, greu accesibile elevilor cu pierderi de auz sau expresii linvistice cu valoare de metaforă. În general, trebuie utilizate construcții verbale corecte, cât mai simple și clare. Atunci când se provoacă o discuție de grup, se organizează clasa în așa fel
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
realitatea, concretul, adică: ceea se poate comunica. Pragmatică vine să întregească, să atribuie adevărată dimensiune procesului de comunicare, după cum tot ea este cea care face posibilă concordanță dintre nivelurile sintactic și semantic, desăvârșindu-le importantă. Concluzii 1) în timp ce perspectiva sintactica (gramaticala) nu poate furniza informații cu privire la natură intenției emițătorului, respectiv la natură efectului pe care îl produce mesajul asupra receptorului, pragmatică prezintă astfel de avantaje; 2) dacă semantica se axează pe înțelesul propriu-zis al comunicării în sensul ei generic, constatăm că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
neintenționat și direct relaționat cu semnificația comportamentului; natură para-limbajului este condiționată de ansamblul motivelor, scopurilor, intențiilor vor-bitorului. Când vorbim, ne structuram fluxul verbal în grupuri de cuvinte, marcate de caracteristici paralingvistice. Organizarea acestor unități este condiționată de reguli sintactice sau gramaticale. Informația paralingvistică este foarte diferită de informația accidentala nonverbală, în sensul în care aceasta ne permite să știm, potential, mai multe decât vorbitorul însuși, despre intențiile sale: a) vorbitorul privește spre ascultător, schimbându-și direcția privirii (și pe cea a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de tip posesiv dominat de emoționalitate. Maica intră în cuvîntare cu alui, aluiu, luiu. Așadar: “Fiușorul meu/Ș-alui Dumnezeu” (nu al lui Dumnezeu, cum ar fi fost corect gramatical; un l în plus, tot de la lacrimă, parcă nu “dă bine”. Apoi: “N-ați văzut pe Fiul meu/ Și alui Dumnezeu?”; “Și pe alui doi umerei/ Scriși-și doi luceferei”. Uneori, parte din vers își asumă și rima: “Ochișorii lùiu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și pe cei dragi toate acestea în numai patru zile. Nici el nu este de acord cu tot ce am scris în aceste pagini, dar, datorită contribuției sale, acest volum este mai bun (și mai corect din punct de vedere gramatical) decât ar fi fost în caz contrar. Oricât de greu ar fi de crezut, rabinul David Saperstein, directorul Centrului de Acțiune Religioasă a Iudaismului Reformat, a dat dovadă de aceeași energie și atenție ca și imamul Abdul Feisal în revizuirea
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43; O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Țel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Am optat pentru varianta (nu întrutotul acceptabilă, din punct de vedere gramatical) de a scrie "Relații Publice", nu "relații publice", din dorința de a întări profilul grafic și, de ce nu, conceptual, al disciplinei, ceea ce admitem că se reduce, deocamdată, doar la o strategie de imagine. 2 Cum sunt cele de tipul "totul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de comunicare din cele mai complexe. Vocabularul copilului crește, numărând la vârsta de 6 ani circa 3500 de cuvinte, în condițiile în care există o preocupare în această direcție din partea adulților. În mod spontan copilul își însușește concomitent și structura gramaticală a limbii materne. Atunci când nu au la îndemână cuvinte potrivite pentru diversele situații, preșcolarii si le construiesc, pornind de la cele însușite de la adult. (Slama-Cazacu T,.1980). Cuvintele sunt ca niște tăciuni care mocnesc pe vatră, în cenușă. Ca să se aprindă
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
o etapă hotărâtoare în stimularea corectă a vorbirii. Acum se produc modificări cantitative care vizează însușirea pronunției corecte, constituirea lexicului de bază, apariția limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea funcțiilor cognitive ale limbajului, asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniază rolul hotărâtor pe care îl au influențele sistematice asupra dezvoltării copiilor, cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social, de modelele de exprimare oferite de adulți (părinți, educatoare). În
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
exprimare oferite de adulți (părinți, educatoare). În perioada de evaluare ințială la grupa mare pregătitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor, volumul vocabularului activ, capacitățile de înțelegere, articularea corectă a sunetelor și grupelor de sunete, exprimarea corectă sub aspect gramatical. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmărite. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe să obțină rezultate la nivelul celorlalți colegi din grupă, am planificat activități de dezvoltarea limbajului în care i-am
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
și a unei exclamații (semnul mirării) și la sfârșitul unei comunicări (punctul). Fiecare situație a fost identificată după intonație. Pentru a-i obișnui să se exprime corect să sesizeze și să înțeleagă diferența dintre singular și plural, în funcție de aceste categorii gramaticale, jocurile, au fost desfășurate pe bază de fișe de lucru. Însușirea corectă și fluentă a unei exprimări corecte am desfășurat-o prin efectuarea de exerciții pentru explicarea unor cuvinte și expresii cum ar fi: antonimele, sinonimele, omonimele. Pentru însușirea vorbirii
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
au pierdut referentul fizic: nu mai trimit decît la imagini, la reprezentări mentale. Au devenit autonome. Acum reacționăm la fraze ca la niște combinații de semne abstracte (cuvintele): contează numai puterea magică a cuvîntului și locul său într-o propoziție gramatical corectă: "spun oamenii că în vecinătatea casei noastre comercianții evrei le droghează pe fetele tinere pentru a le atrage într-o rețea de prostituție". În Orléans, primii care nu vor crede acest lucru vor fi cei care îi cunosc personal
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vorbirea e un act colectiv.) Limbajul este noțiunea cu care de obicei operează psihologii: un ansamblu complex de procese care asigură însușirea și utilizarea corectă a unei limbi. Limba obiect de studiu în special al lingvisticii este constituită din sistemele gramatical, lexical, fonetic etc.; ea reprezintă etalonul comun folosit într-o colectivitate, un dat obiectiv și exterior persoanei. Limba este creația dar în același timp fundamentul limbajului. Pe de altă parte, în stilistică (stilul ansamblu de procedee care caracterizează vorbirea unui
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fiecare tastă a telefonului prezintă câte trei sau patru litere ale vocabularului, era dificil să fie tastate toate literele unui mesaj. Așa că, în mod spontan, utilizatorii au început să folosească prescurtări inteligibile doar pentru cei doi comunicatori. În plus, regulile gramaticale au început să fie încălcate voit. Spre exemplu, virgulele sunt evitate deoarece un mesaj SMS are un număr limitat de caractere. Sau: "Salut!" devine "sal", "De acord" devine "K" ("OK") etc. Să menționez și că nu întotdeauna atrofiile lingvistice sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoriei lingvistice structuraliste de sorginte saussuriană, dacă am putea cuprinde suma imaginilor verbale înmagazinate în tiparele de gândire ale tuturor indivizilor, am decanta legătura socială care constituie limba. Aceasta din urmă este un tezaur depus de practica vorbirii, un sistem gramatical care există virtual în fiecare creier, în creierele unui ansamblu de indivizi, căci limba nu este completă în nici unul, ea nu există perfect decât în masă. Elementele lingvistice nu au valoare în sine; valoarea lor e dată de opoziția față de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constă în aspectul social (v. Graur et al., 1972, pp. 211-220). Dacă (Tx) sunt corecte, nu putem ignora teza conform căreia "tiparul a modificat nu numai ortografia și gramatica, ci și accentuarea și flexiunea limbilor și a făcut posibile greșelile gramaticale" (McLuhan, 1962/1975, p. 373). În același spirit, cred că mediul comunicațional cibernetic influențează (nu neapărat negativ) limbajul în întregimea sa. "Ușurința de a intra în text și a-l schimba pe un ecran, viteza aproape instantanee a transmisiunii [...] au
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu va ceda! Deși cărțile religioase, o parte din ziare, din tipărituri și din scrierile oficiale sunt publicate aici în caractere chirilice, există tendința de a reveni la alfabetul latin; literele suprimate astfel vor fi înlocuite prin accente. Această revoluție gramaticală are parte de opoziție. Dacă venerabilele caractere care au salvat limba română trebuie respectate, suntem totuși siliți să recunoaștem că alfabetul latin i-ar reda acestei limbi adevărata sa fizionomie. Această problemă locală își are însemnătatea sa; cel mai important
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
folosirea limbii grecești și interziseră până și numele de român, țăranii păstrară limba părinților lor. În Transilvania, unde românii sufereau mai mult din cauza disprețului maghiarilor decât din cea a împilării, această limbă se menținuse în libertate deplină. Supusă unor reguli gramaticale, ea servi unor încercări reușite de unde se născu tânăra literatură a Principatelor. Țara năzuia deci să-și repare pierderile, să-și dezvolte câteva instituții noi, sub protecția Convenției de la Akermann (1826), ale cărei clauze, lămuritoare ale Tratatului de la București (1812
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu afectează statutul narației. Atîta timp cît există un limbaj, există și un vorbitor care rostește sunete; atîta timp cît rostirea lingvistică se constituie într-un text narativ, există și un narator, un subiect care narează. Din punct de vedere gramatical, "persoana întîi" există mereu. De fapt, termenul de "narațiune la persoana a treia" este absurd: un narator nu este "el" sau "ea". În cel mai bun caz, naratorul poate nara despre altcineva un "el" sau o "ea" care poate fi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
adesea, vocea narativă se asociază, apoi se disociază de personaje care focalizează temporar. Romanul lui Michel Butor, La modification (1957) este unul dintre cele cîteva exemple de romane scrise în mod consecvent, "la persoana a doua". La început, acea formă gramaticală împiedică lectura cursivă asociată în general cu genul literar respectiv. Dar, din fericire pentru un cititor pasionat de romane, în scurt timp este aproape inevitabil ca narațiunea să te subjuge și să nu urmărești aventurile protagonistului pe parcursul călătoriei sale cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
adică, utilizarea limbajului care vizează exprimarea de sine a vorbitorului în legătură cu ceea ce se vorbește. Elementul acestei expresii care subliniază o funcție emotivă este cuvîntul "Of!" Semnul exclamării este o reprezentare grafică a unei intonații încărcate de emoție. Mai mult, specificul gramatical, anume că acestei "propoziții" îi lipsește verbul, sporește efectul emoțional. Cine exprimă această emoție? Cu alte cuvinte, cine spune: "mama Ottilie a șuierat"? Verbul "a șuiera" este în acest sens un verb declarativ, comparabil cu "a spune". Într-un text
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la situații de limbaj personale sau impersonale. Aceste referințe pot fi considerate semnale, ele indicînd: "aceasta e o situație de limbaj (im)personală". Aceste semnale prezintă adesea următoarele forme: personal impersonal 1. pronume personale eu/tu el/ea 2. persoana gramaticală persoana I/persoana a II-a persoana a III-a 3. timpul verbal nu toate timpurile trecute sînt posibile toate timpurile trecute 4. deixis: pronume indicative adverbe de loc adverbe de timp acesta, aceștia aici/acolo azi, mîine acela/aceia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
negative. Destinatarul este adeseori aceeași persoană cu subiectul. Acesta dorește ceva pentru el însuși. Însă, deoarece nu neapărat se întîmplă astfel, e necesar să specificăm această clasă de actori. În principiu, subiectul și puterea predomină, sînt mai activi în sens gramatical decît complementul și destinatarul, pentru că ei sînt agenții, avînd fie funcția de intenție/ sustragere fie pe cea de oferire/ primire. Am menționat deja posibilitatea de fuziune a doi actanți într-un singur actor ori invers, concretizarea unui singur actant, puterea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
intrigi devine clară în momentul în care încercăm să o răsturnăm și să schimbăm datele problemei. Pe baza acestei analize reușim să ne facem o idee despre relațiile dintre puterile care formează baza versiunii convenționale, nerăsturnate. Din punct de vedere gramatical, subiectul activ este pasiv în rolul său de destinatar: el trebuie să aștepte și să vadă dacă va primi obiectul dorit. Pe de altă parte, obiectul pasiv este, de asemenea, subiect, și prin aceasta mai pronunțat autonom, în rolul de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Virgulele sunt gesticulația gândirii, i-am răspuns, știm asta de la Caragiale și într-o compoziție liberă le pun unde cred eu ca e necesar..." " Iar eu, ca dascăl al dumitale, te previn că le pui greșit din punct de vedere gramatical!" mi-a răspuns el cu un dispreț la fel de afectat ca și întreaga lui persoană. Am tăcut și eu disprețuitor și nici măcar n-am vrut să-mi revăd teza și să mă conving dacă el sau eu aveam dreptate. Păstram în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]