1,783 matches
-
leș librairies regorgeaient de livres et, pour leș étrangers que nous étions, de livres en version bilingue. Grace soit rendue, entre autres, aux éditions Minerva et surtout aux centaines de traducteurs roumains qui, dans l'ombre et avec la plus grande modestie, accomplissaient cette tache ingrate et colossale de traduire leș grands auteurs de leur pays dans des langues qui n'étaient pas leur langue maternelle. [...] Îl n'en reste pas moins que ces traducteurs ont accompli un travail remarquable, d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în special: Jean Mathiot, Adam Smith: philosophie et économie, PUF ("Philosophies"), 1990. 67 Karl Marx, Critique de l'économie politique, in Karl Marx.Oeuvres (volumul 1), Gallimard ("Bibliothèque de la Pléiade"), 1965, p. 272. 68 Facem referire la Karl Polanyi, La Grande Transformation (Gallimard, 1983) și la Karl Polanyi și C. Arensberg, Les systèmes économiques dans l'histoire et dans la théorie (Larousse, "Série anthropologie sciences humaines et sociales", 1975). 69 Karl Polanyi, 1983, p. 174. 70 Hans-Georg Gadamer, Vérité et méthode
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
les ingrédients de l'univers réel et en respectant les lois de la vraisemblance. Ici, nous avons inclus les œuvres suivantes : Alexandru Lăpușneanul de Constantin Negruzzi, O făclie de paște de I.L. Caragiale et La Vulturi! de Gala Galaction. La deuxième grande ligne de recherche est axée sur ce que nous avons appelé la terreur de frontière, qui se trouve donc à la limite entre le naturel et le surnaturel, le réel et le fantastique (la psyché épouvantée du personnage principal, qui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Contele Guillelmens era foarte amabil și bun' (franceza veche; Roberts 1993) b. sì fuorti cuolpi li donava astfel puternice lovituri lui da.PS 'el i-a dat astfel de puternice lovituri (cu sabia sa)' (napolitana veche; Ledgeway 2008) c. di grande scienzia ti credo de mare cunoștere te crede.PREZ.1SG 'cred ești un om de mare înțelepciune' (italiana veche; Salvi 2001) d. Adoncs dis le lectors mot consolatz que... apoi spune.PS.3SG DEF lector foarte liniștitor că ' Lectorul a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de la cea a Romei antice, dispărută după căderea imperiului, până la cea franceză. Acest element comun este cultivarea creativă a distanței față de gustul originar, față de materia brută întrebuințată, transfigurarea completă a acesteia. Contrazicându-l pe Curnonsky, am putea spune că la grande cuisine este aceea în care lucrurile nu au gustul a ceea ce sunt în stadiul lor primar. Să dăm un exemplu din bucătăria chinezească: „rața à la Beijing“, preparat culinar care exprimă atât intenția transformării radicale a alimentului, cât și un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
perioada Edo de a se amuza încercând să ghicească din ce ingrediente erau făcute felurile de mâncare ce li se serveau la ospețe. Nu erau ghicitori ușoare... Trebuie însă precizat că acest rafinament culinar nu se întâlnea decât în la grande cuisine, în bucătăria aristocratică. Romanii de rând mâncau mult mai simplu, meniul cuprinzând în special mâncăruri din mei, grâu, năut, carne de porc (inclusiv cârnați) sau de găină, fructe. Prin această remarcă am ajuns la un alt element esențial în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Turliuc, Naționalism și etnicitate. Considerații istoriografice, în Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.434. 5 J. Rosenau, Le nouvel ordre mondial: forces sous-jacentes et résultats, în Etudes internationales, 23, mars 1992, p.23 sqq. 6 Yves Lacoste, Trop grande ou trop petite?, în Le Débat, 63, 1991, p.84-86. 7 Boyd C. Shafer, Nationalism: myth and reality, 1995. Apud Cătălin Turliuc, op. cit., p.433. 8 Mattei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm națiunile. Sociologia politică comparativă, București, 1993. 9
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pentru a i se regreta pierderea. De aceea, cuvintele lui BOISSIER cu privire la societatea augustană nu sunt decât parțial adevărate: "On a coutume de s'apitoyer sur elle et on la plaint beaucoup d'avoir perdu la liberté. La perte est grande assurément mais elle la supportait sans peine. Comme elle avait vu seulement les derniers et désastreux combats soutenus pour la défendre ou pour la remplacer, on peut dire qu'elle en avait souffert sans la connaître. Aussi ne l'a-t-elle
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sublimi adulatori"...398. Aceasta este realitatea de fapt și de drept a banchetelor și a pasiunii pentru libertate pe care o manifestau participanții la ele. De aceea nu putem admite ceea ce spunea Boissier despre această problemă: Ce serait donc une grande erreur de croire que tous ceux qui parlaient avec tant de respect des hommes et des choses de l'ancien temps regrettaient le gouvernement ancien et qu'on ne pouvait pas louer la république sans être républicain"399. Este departe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu era une grande dame precum Maria Sion, fiul nu i-a prezentat-o niciodată, avînd în vedere și amănuntul că nora era cu cinci ani mai în vîrstă decît soacra! Din scrisorile expediate la Sionu din San Remo rezultă o deplină armonie și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
constată în revistă La Vie parisienne (ediția 1885-1890): "Elle n'est pas toujours française, mais presque toujours parisienne, ou l'est devenue très vite. Elle est même quelquefois née parisienne de l'autre côté de l'océan. Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte" [apud Tetart-Vittu, p.94-95]. Parafrazând-o pe Simone de Beauvoir, vom spune că nu te naști Pariziana, ci devii. Aureola Parizienei nu le este acordată nici macar tuturor acelora care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.131]. Sidonie Chèbe este "une Parisienne, un de ces petits chiffons mal peignés qui șont la ruine d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Extravaganța este un risc pe care Pariziana, spre deosebire de alte femei, și-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-l asumă cu îndrăzneala și care îi aduce succes: "Clorinde était alors dans un épanouissement d'étrangeté et de puissance. Elle restait la grande fille excentrique qui battait Paris sur un cheval de louange pour conquérir un mari, mais la grande fille devenue femme, le buste élargi, leș reins solides, accomplissant posément leș actes leș plus extraordinaires" [ibidem, p.346]. Aceste trăsături au la bază manifestări multiple: ambiția de a fi diferită de alții, de a devansă modă timpului, dorința de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jucând fără ezitare ea însăși rolurile secundare de moment. Casa lui Nana este administrată de servitoarea să că o mașină de teatru: "Zoé organisait tout, sortait de complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Unele accepta să trăiască în această ipocrizie, făcând din minciună o a doua natură. În marile orașe, mai ales la Paris, femeia egalează bărbatul în gradul de independență și căutarea frenetica a aventurii. "La ville n'était plus qu'une grande débauche de millions et de femmes. Le vice, venu de haut, coulait" [Zola, La Сurée, p.182]. Eric Hobsbawm mai observa că "această formă de comportament [adulterul] era cea mai obișnuită în cercurile aristocratice și la modă, dar și în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
unde bălul este metaforă Parisului-spectacol. Viziunea mitică a balului asociază ideea feminității unei atmosfere de sărbătoare strălucitoare și luxoase. În viața unei femei bălul este un eveniment: "... Renée qui mourait d'envie d'être invitée aux balș de la cour. La grande soirée arriva, et elle était toute tremblante dans la voiture qui la menait aux Tuileries. (...) C'était, pour elle, la note aiguë de șa vie" [Zola, La Сurée, p.187,190]. Bălul este ocazia mondenă unde se fac cuceririle imposibile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356, "n'ayant plus que le charme pitoyable d'une fin de grande race. Ah! leș pauvres femmes! murmura-t-elle, que cela doit être terrible, cette comédie du luxe qu'elles se croient forcées de jouer" [Zola, L'Argent, p.71]. Nana este musca de aur, care se răzbuna pe condiția clasei sale357. Nana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte variată și imensă, ocupă o cameră întreaga: "Une pièce voisine, la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rezultă din ansamblul țesăturilor și tonurilor, din ingeniozitatea garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La Lorette, Dentu, Paris, 1853 HOUSSAYE, Arsène, Leș Parisiennes, în La vie parisienne, 26.VI.1869, p.508-511 JUIN, Hubert, La Parisenne. Leș élégantes, leș célébrités et leș petites femmes. 1880-1914. André Barret, Paris, 1978 KOCK, Ch. Paul de, La grande ville ou Paris îl y a vingt-cinq ans. Tableau comique, critique et philosophique, Ferdinand Sartorius, Paris, 1867 LÂNO, Pierre de, Courtisane!, Rouveyre et Blond, Paris, 1883 LÂNO, Pierre de, L'Amour à Paris sous le Second Empire, Simonis Empis, Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
2002, p.615-637 MAUGUE, Annelise, L'Identité masculine en crise au tournant du siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]