40,230 matches
-
Dar e iarăși adevărat că pe vremea lui Gheorghiu-Dej închisorile și lagărele (ca, de pildă, cel de la canalul Dunăre-Marea Neagră sau de la Bicaz) erau sufocant de pline, mulți, prea mulți oameni de la foști înalți demnitari la țărani au trăit în grele chinuri, destui găsindu-și, acolo, sfîrșitul. Paul Sfetcu nu neagă aceste înspăimîntătoare adevăruri dar se complace în a pretexta că ordinele pentru săvîrșirea acestor tragedii umane se datoresc autorităților sovietice și consilierilor lor aflați în România. Sigur că realitatea atotstăpînitoare
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
și în brigăzile din Spania) se reîntorc, în 1944, în țară. Gheorghiu-Dej nu le va ierta tratamentul de care au avut parte și, în timpul cînd a fost el conducător al țării, i-a ținut pe linie moartă. A petrecut ani grei de detenție (Jilava, Văcărești, Aiud, Ocnele Mari, Doftana, Caransebeș și lagărul de la Tîrgu-Jiu). După 11 ani de detenție, la sfîrșitul primei jumătăți a anului 1944, i se organizează evadarea din lagărul Tîrgu-Jiu și ajunge, cu greu, la București. Aici situația
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
a trenat mulți ani, a grăbit procesul, i-a judecat pe implicați, condamnîndu-i după moartea lui Stalin, în 1954, pe Pătrășcanu (care a negat, demn și neînfricat, acuzațiile ce i s-au inventat) la moarte, iar pe ceilalți la ani grei de temniță, cei rezistenți fiind eliberați abia în 1964. Pînă și Paul Sfetcu, mereu gata să-i ia apărarea șefului său, recunoaște că procesul Pătrășcanu a fost o înscenare politică pentru înlăturarea unui adversar, mai ales după moartea lui Stalin
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
diverse posturi de televiziune și din cauză că aceștia nu l-au luat în serios și n-au fost în stare să-l dea în vileag, documentat, drept corupt, înconjurat de corupți și, nu în ultimul rând, drept un demagog periculos. O grea de urmări atitudine de tip nedemocratic, aceea de a lăsa ca în numele democrației, chipurile, un ins ca acest CVT să atace democrația însăși, ar trebui să dea coșmaruri șefilor de televiziuni și moderatorilor care au permis ca un lider extremist
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
feciorul lui Dinu. De data asta, pețitorii nu erau dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi împiedică apariția în spații "oficiale". Există un contrast evident între mulțimea banalizată a înjurăturilor și a cuvintelor grele din experiența cotidiană și sistematica lor omitere din pagina scrisă, pînă și din dicționare. Paradoxul se reflectă și în zona termenului opus, constituit de expresia politeții în limbaj: aceasta are - ca inventar - mijloace complexe, de o mare diversitate, dar se
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
unor fluvii de cuvinte și de imagini care se răsfiră și împregnează infinitele spații plane. Un destin necruțător a decis ca poezia lui Ștefan Drăghici să se termină brusc, în dimineața zilei de 27 noiembrie, într-o ceață mult mai grea și mai năprasnică, alături de soția lui, pe una din șoselele care, ca multe altele, a mai consolidat cu încă patru cruci imaginea de cimitir a României. Literatura română de astăzi și viața noastră culturală, în ansamblul ei, au, începînd din
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
culturi a vieții normale în condiții anormale. Mai sunt și altele. Foarte important este și romanul de problematică, romanul ca documentare amplă, poate mai puțin inovator în plan formal (nu e cel mai important criteriu) dar care a pus întrebările grele ale conștiinței, ținând loc și de istorie și de jurnal de actualități. Acolo s-a dus războiul cel mai dur cu cenzura. Sigur că deceniile de comunism au însemnat restricții, frică, suferință, martiraj, nevoie de proces, de arhivă, de zi
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
nu se va arăta deloc dispus să colaboreze cu "elementele burgheziei". Simțind teroarea plutind în aer, Theodor Cazaban decide să fugă din țară, la sfîrșitul anului 1947, cu o lună și jumătate înaintea abdicării forțate a Regelui Mihai. Urmează ani grei de adaptare, sau mai degrabă, de inadaptare în Occident. Publică sistematic în paginile ziarului La Nation Roumaine, scos de Comitetul Național Român. Colaborează, din 1958 până în 1987, la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii. Redactează dintr-un foc
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
sînt deloc originali. Aceeași anormalitate, mai sus pomenită, conduce la o preferință cel puțin ciudată pentru niște oameni care susțin - verbal - cultul muncii, aceea de a aștepta să ți se dea. Pentru că, nu-i așa, dacă viața este atît de grea astăzi și aici, românii n-au nici o vină. De vină este sistemul comunist, democrația, Guvernul, Parlamentul, justiția, școala etc. Pentru că unii dintre noi au fost strămutați cu forța din sat și aduși la oraș să muncească în fabrică în spiritul
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
de enormă anvergură a contemporaneității, un om ales pe care îl interesează oamenii. Și îi făcea un elogiu emoționant. M-a surprins atunci coincidența aceleiași dorințe. În microbuzul de la Ploiești era și Dabija. Bizar, nu? A mai urmat o noapte grea pentru acest Papă al oamenilor. Și încă o zi. Seara mă întorceam tot de la teatru. Mai zăbovisem la discuții animate. Nu știu de ce, dar nu m-am dus spre casă pe drumul obișnuit. Trec de semafor, curbă la dreapta și
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
poezia naturii: Sus la munți, În poiană... etc. Ceva mai săltăreț e versul în Tablou de seară, alterat de inserția câte unui neologism distorsionat: "Orizontul/ se poleie"; "Deja moare/ Cel din urmă/ Raz de soare"; Chiar divina/ Cântăreață/ Cu blândeață/ Grea și multă/ Nu prelude! Ce se-aude/ Doar e vântul/ Cu al său șuier?/ Ba, e cântul/ Unui fluier!" (p. 52-55). Simțul poetic al naturii nu are deocamdată suficientă experiență de transpunere artistică. Un limbaj pre-eminescian emană desuetudine: "Luna-i
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
p. 46). În poemul Vântul bate miezul nopții, lacul plânge și el, impresionat de povestea tristă a poetului (p. 51). Durerea lui nu are nici o consolare și o constată, ca Octavian Goga, extinsă la întregul neam: Se plânge poporul în grea sărăcie,/ Un altul suspină căci carte nu știe./ Se miră poetul când vede în lume/ Deșerte de stare, avere și nume!!// Astfel în viață mereu omul plânge/ De chinuri și rele ce inima-i frânge/ De lacrimi ce varsă pâraie
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
mostră cinică de răceală am descoperit-o când, eliberat din închisoare prin stupefiantul act de grațiere al lui Iliescu, Miron Cozma a avut suficient sânge rece pentru a-i anunța pe reporteri că, din acel moment, îi va costa bani grei să stea cu el de vorbă. A fost primul lucru la care s-a gândit odată cu inhalarea aerului libertății: cum să-și vândă mai bine ticăloșiile. Mergând pe această logică, sunt sigur că Miron Cozma știe, la fiecare răspântie a
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
din societatea civilă, care au intrat într-o demențială luptă fratricidă, pesedeii și slugile lor știu care sunt adevăratele mize ale conducerii unei țări. L-am urmărit stupefiat pe-un Hrebenciuc cum făcea pe niznaiul, refuzând să înțeleagă semnificația cuvintelor grele scrise despre el de Cristian Tudor Popescu și am mai avut o dată revelația lumii construite cu migală și violență de către Ion Iliescu: o lume a oamenilor de cauciuc, a indivizilor fără șira spinării. A păpușilor respingătoare a căror flexibilitate morală
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
este mai scăzut decît oricînd), antimaghiarismul (evident, desuet) și chiar antiamericanismului (ca o altă reminiscență a ideologiei comuniste ce și-a găsit drept alibi antiglobalizarea). Altfel spus, găsim sechelele cu tendințe reconstitutive ale vechiului centralism care apasă precum o umbră grea plăpîndele înjghebări democratice, atitudinea civică abia salvată din marasmul totalitar. Obiectivele "rebelului", fixate încă înainte de 1989, nu s-au perimat, așadar, reclamîndu-i noi eforturi chiar împotriva confuziei, a "haosului" care, antistructură fiind, e nu mai puțin un efect malefic al
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
în anunțarea și dezbaterea procesului. în momentul de față, în uzul curent, cele două desemnări se concurează reciproc: leul nou e oficial, dar leul greu pare să se bucure de mai mare popularitate. Prețurile se afișează în genere în lei grei, dar nu e exclusă din anunțuri nici cealaltă formulă. Pe Internet, o verificare cu motorul de căutare Google oferă un rezultat interesant: în forma nearticulată, desemnarea leu nou (cu 7.250 de apariții) este mult mai frecventă decât leu greu
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
grei, dar nu e exclusă din anunțuri nici cealaltă formulă. Pe Internet, o verificare cu motorul de căutare Google oferă un rezultat interesant: în forma nearticulată, desemnarea leu nou (cu 7.250 de apariții) este mult mai frecventă decât leu greu (identificat doar de 468 de ori); în schimb, prin articulare, raportul se inversează în mod spectaculos: leul greu apare cu 20.600 de ocurențe, iar leul nou numai cu 266! Rezultatele statistice par să sugereze că sintagma oficială este preferată
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
ăsta greu?", Jurnalul Național ). Evident, ambele denumiri sînt perfect acceptabile, chiar dacă unii marchează caracterul neoficial al formulei leu greu prin punerea între ghilimele sau prin mărcile de distanțare așa-zis, așa-numit: "am auzit diferite păreri despre așa-zisul leu greu" (parerea.com); "adoptarea așa-numitului leu greu" (Ziarul de Mureș); "populația a primit bine așa-numitul Ťleu greuť, leul nou" (revista 22). Unii par să considere sintagma leu greu ca incorectă ("denumirea corectă ar fi de leu nou", Gazeta de
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
sînt perfect acceptabile, chiar dacă unii marchează caracterul neoficial al formulei leu greu prin punerea între ghilimele sau prin mărcile de distanțare așa-zis, așa-numit: "am auzit diferite păreri despre așa-zisul leu greu" (parerea.com); "adoptarea așa-numitului leu greu" (Ziarul de Mureș); "populația a primit bine așa-numitul Ťleu greuť, leul nou" (revista 22). Unii par să considere sintagma leu greu ca incorectă ("denumirea corectă ar fi de leu nou", Gazeta de Bacău), alții se arată chiar indignați și
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
restul de formulări cu Ťleu greuť, Ťleu ușorť și alte bazaconii sunt pentru maimuțele mici" (lug.ro). în schimb, cîte cineva e convins că denumirea normală este leu greu, cealaltă fiind populară: "în Ťleul nouť, cum îi spun țăranii leului greu" (Jurnalul Național). Sintagma leu greu își justifică succesul prin caracterul ei deopotrivă metaforic și aliterativ. Funcția poetică a limbajului (din schema comunicării în versiunea lui Roman Jakobson, despre care studenții facultăților filologice aflau în primele cursuri de lingvistică generală și
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
filologice aflau în primele cursuri de lingvistică generală și care acum a intrat și în manualele de clasa a IX-a) nu încetează să producă ilustrări ale importanței sale. în plan prozodic, rima leu - greu (păstrată și la plural: lei - grei ) contribuie cu siguranță la efectul și popularitatea sintagmei. în plan lexico-semantic, adjectivul greu e folosit cu sensul "puternic, valoros, important", implicând o evaluare pozitivă, existentă - mai ales în limbajul familiar - și în alte contexte (oameni grei, greii; în legătură și
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
și la plural: lei - grei ) contribuie cu siguranță la efectul și popularitatea sintagmei. în plan lexico-semantic, adjectivul greu e folosit cu sensul "puternic, valoros, important", implicând o evaluare pozitivă, existentă - mai ales în limbajul familiar - și în alte contexte (oameni grei, greii; în legătură și cu tiparul "om cu greutate", "vorbă cu greutate"). în cazul monedei, greutatea înseamnă condensarea unei valori mai mari; metafora, care exista deja în terminologia economică, este imediat sesizabilă (înțelegerea ei se bazează poate și pe vechea
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
la plural: lei - grei ) contribuie cu siguranță la efectul și popularitatea sintagmei. în plan lexico-semantic, adjectivul greu e folosit cu sensul "puternic, valoros, important", implicând o evaluare pozitivă, existentă - mai ales în limbajul familiar - și în alte contexte (oameni grei, greii; în legătură și cu tiparul "om cu greutate", "vorbă cu greutate"). în cazul monedei, greutatea înseamnă condensarea unei valori mai mari; metafora, care exista deja în terminologia economică, este imediat sesizabilă (înțelegerea ei se bazează poate și pe vechea opoziție
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
care le are în limbă adjectivul greu ("apăsător", "împovărător", "dificil" etc.). Ziariștii noștri nu pot însă rezista tentației jocurilor de cuvinte în care sînt implicate sensuri diferite ale perechii de antonime greu - ușor : "sigur că e mai ușor cu leul greu" (Ziarul Financiar); "leu greu pentru țărâna ușoară " (Jurnalul Național ); "trecerea la Ťleul greuť, mai Ťușorť cu patru zerouri" (siveco.ro.), "prețuri ușoare în lei grei " (Curierul Național ); "vom avea lei Ťgreiť, dar și buzunare Ťușoareť" (crisana.ro). Mai puțin fericite
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]