2,577 matches
-
procesul constituțional și nici măcar din mecanismul statului. O astfel de structură amplă a fost elaborată treptat. Avea să se bazeze pe recunoașterea faptului că, peste tot, guvernările constituie un sistem un sistem politic, sau poate mai exact, un sistem de guvernământ. Guvernările formează un sistem deoarece sunt angajate într-o activitate în care se întrepătrund un număr substanțial de elemente, într-un proces pe parcursul căruia sunt inițiate, dezvoltate și implementate politici (Easton, 1953: 96-100). CASETA 1.1 Studiul comparativ al guvernării
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
parte, analiza guvernării nu trebuie să se preocupe exclusiv (și nici măcar în principal) de puterile și regulile formale, ci de ceea ce se întâmplă de fapt; pe de altă parte, instituțiile sunt cruciale în aceea că structurează modul în care operează guvernământul. Comportamentul apare în contextul instituțiilor; acestea sunt modalitățile prin care au loc procesele guvernamentale și prin care ele modelează comportamentul. Rolul valorilor și normelor sociale Studiul comparativ al guvernării trebuie să ia în considerare și valorile sau normele sociale deoarece
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Studiul schimbării și "dezvoltării" politice. * Discutarea măsurii în care guvernele obțin supunere în mod natural sau sunt nevoite să recurgă la coerciție. Părțile a II-a și a III-a privesc rolul grupurilor și partidelor, partea a IV-a, structurile guvernământului în sens restrâns, cum ar fi legislativele și cabinetele, iar partea a V-a se referă la modul în care sunt implementate deciziile și în care este exercitat controlul asupra guvernelor. Privire de ansamblu Studiul politicii guvernamentale câștigă în mod
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și rolul instituțiilor Introducere Pentru a întreprinde analize comparative cu adevărat valoroase este nevoie de o structură care să ajute la detectarea asemănărilor și deosebirilor dintre guvernări. Așa cum s-a arătat în capitolul precedent, conceptul de sistem politic sau de guvernământ ar putea forma bazele unei asemenea structuri. Aceasta cu condiția să îndeplinească următoarele două cerințe: în primul rând să se aplice tuturor tipurilor de guvernământ; în al doilea rând, să confere un etalon de evaluare a caracteristicilor detaliate ale acestor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintre guvernări. Așa cum s-a arătat în capitolul precedent, conceptul de sistem politic sau de guvernământ ar putea forma bazele unei asemenea structuri. Aceasta cu condiția să îndeplinească următoarele două cerințe: în primul rând să se aplice tuturor tipurilor de guvernământ; în al doilea rând, să confere un etalon de evaluare a caracteristicilor detaliate ale acestor guvernări. Ambele condiții sunt la fel de importante. O structură comparativă nu poate fi satisfăcătoare dacă nu se aplică tuturor guvernărilor. Așa cum am văzut, constituționalismul se folosea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se aplică tuturor guvernărilor. Așa cum am văzut, constituționalismul se folosea în trecut ca structură pentru analizele comparative, și anume pentru cele exacte. Binecunoscuta distincție între sistemele prezidențiale și cele parlamentare este în continuare folosită deoarece, în cazul unor tipuri de guvernământ, ajută în a evidenția puternic contrastul dintre puterile executivului național și cele ale camerei alese, adunarea legislativă sau parlamentul. Însă constituționalismul nu poate furniza o structură generală pentru studiul comparativ al guvernării pentru că este clar că nu poate ajuta la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și astfel ne va ajuta să distingem între sistemele politice. Sistemul politic Sistemul politic privit ca structură pentru "alocarea autoritară a valorilor" Ideea de sistem politic (cum este cunoscut, deși o descriere mai potrivită ar fi aceea de sistem de guvernământ) izvorăște din recunoașterea faptului că scopul guvernământului este să elaboreze și să implementeze decizii pentru societate. Aceste politici sunt fie pozitive, fie negative. A respinge o propunere înseamnă a întreprinde o politică; la fel, a nu lua niciun fel de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
între sistemele politice. Sistemul politic Sistemul politic privit ca structură pentru "alocarea autoritară a valorilor" Ideea de sistem politic (cum este cunoscut, deși o descriere mai potrivită ar fi aceea de sistem de guvernământ) izvorăște din recunoașterea faptului că scopul guvernământului este să elaboreze și să implementeze decizii pentru societate. Aceste politici sunt fie pozitive, fie negative. A respinge o propunere înseamnă a întreprinde o politică; la fel, a nu lua niciun fel de decizie. Acest proces de luare a deciziilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
impozitare cât și o lege privind avortul sau divorțul. * Este un proces autoritar, pentru că sistemul politic are nevoie de conformarea sau acceptarea naturală sau fabricată din partea membrilor societății, pentru ca politicile să fie implementate (Easton, 1953: 96-100, 129-41; 1965: 29-33). Dacă guvernământul are suficientă autoritate încât să garanteze acceptarea valorilor pe care le alocă (altfel spus, să garanteze respectarea legilor) este o problemă pe care o vom discuta în capitolul 5; iar dacă ne concentrăm pe caracteristicile alocării acestor valori, două remarci
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
avut o sferă de cuprindere mai redusă, deoarece valorile de care se preocupa tindeau să fie liberale. Se poate pune accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic vizează analiza tuturor formelor de guvernământ, nedepinzând de un anumit set de valori. În al doilea rând, definiția dată privește un sistem politic (sau de guvernământ): ceea ce se definește este un set de activități legate între ele, întreprinse de un număr mare de agenți. Așa cum am
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic vizează analiza tuturor formelor de guvernământ, nedepinzând de un anumit set de valori. În al doilea rând, definiția dată privește un sistem politic (sau de guvernământ): ceea ce se definește este un set de activități legate între ele, întreprinse de un număr mare de agenți. Așa cum am avut deja ocazia să observăm, acest sistem se compune din ele-mente care pot fi în acord sau nu, dar care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt "structurile" sistemului; este vorba de instituții sau grupuri pe care le vom analiza mai pe larg pe parcursul acestui capitol. De ce trebuie alocate valorile Mai înainte trebuie totuși să ne întrebăm de ce există în fond un "sistem" politic sau de guvernământ. De ce avem nevoie de un mecanism care să aloce valorile în societate? Răspunsul constă în faptul că numărul valorilor care ar putea fi alocate este mai mare ca numărul valorilor care se pot aloca, cu alte cuvinte, există raritate. Raritatea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
instituție sau un grup este implicat(ă) în sistemul politic dacă participă la procesul de alocare a valorilor, din moment ce aceasta este definiția sistemului politic. Unele instituții pot lua așadar parte doar ocazional, intermitent sau aproape deloc la acest sistem de guvernământ; altele, totuși, se implică neîntrerupt, mai ales în cazul când au fost înființate pentru a ajuta la modelarea procesului de luare a deciziilor pe plan național; partidele și parlamentele sunt două exemple evidente. De ce structurează instituțiile și grupurile sistemul politic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
așteptările care însoțesc la început aceste regimuri, atât în interiorul țării cât și în afară, dar justifică și relativa lor instabilitate. Un anumit grad de pluralism duce la diviziuni puternice între grupuri și facțiuni. Aceasta poate rezulta într-o formă de guvernământ liberal-democratică, dar numai dacă există instituții politice puternice și dacă tensiunile sociale și politice rămân relativ scăzute, mai ales în rândul minorităților, care au adesea un caracter religios, etnic sau chiar tribal. Deloc surprinzător, acest lucru este destul de rar într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fost serios îngreunată de absența alegerilor și de faptul că țara depindea de vecinii săi. Indonezia și Coreea de Sud au fost tehnic conduse de sisteme cu mai mult de un partid, dar au fost dominate atât de categoric de partidul de guvernământ încât aproape au ajuns să aibă un sistem cu un singur partid, deși schimbările care s-au petrecut la sfârșitul anilor '80 în special în Coreea sugerează o evoluție către o funcționare mai normală a sistemului. Se poate trage o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Privind rolul partidelor în statele comuniste, vezi L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: în special 96-118 și 230-50). Partea a IV-a STRUCTURI ALE GUVERNĂRII Capitolul 13 Constituțiile Introducere Până acum am examinat natura relației dintre oameni și guvernământ în diferite tipuri de sisteme politice. Acum trebuie să ne întoarcem asupra structurii instituțiilor guvernamentale și asupra proceselor de luare a deciziilor publice. O astfel de analiză este totuși complexă, deoarece nu este suficient a descrie structurile guvernării așa cum sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fi minorități etnice (ca în Liban), entități geografice (de obicei state într-o federație) sau chiar instituții (ca în cazul Senatului Franței, care nu poate fi desființat dacă nu este de acord). Consolidarea poate fi și totală, ca "forma de guvernământ republicană" în Constituția Franceză din 1946. Nivelurile de rigiditate au fost deseori imitate de la o constituție la alta. Amendamentele constituționale sunt, în ansamblu, destul de rare: de exemplu, doar 15 amendamente au existat la Constituția Statelor Unite de la votarea în 1791 a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de mirare faptul că ele se dovedesc adesea ineficiente când sunt aplicate zeci de ani mai târziu unor societăți extrem de diferite. Surprinzător este mai degrabă faptul că, în general vorbind, acestea se dovedesc a fi eficiente. Principalele domenii ale organizării guvernământului Constituțiile trebuie să acopere trei domenii principale de organizare a guvernământului, din moment ce acestor domenii trebuie să li se dea un răspuns în toate sistemele de guvernare. În cazul în care constituțiile nu oferă un răspuns, acesta va fi dat de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aplicate zeci de ani mai târziu unor societăți extrem de diferite. Surprinzător este mai degrabă faptul că, în general vorbind, acestea se dovedesc a fi eficiente. Principalele domenii ale organizării guvernământului Constituțiile trebuie să acopere trei domenii principale de organizare a guvernământului, din moment ce acestor domenii trebuie să li se dea un răspuns în toate sistemele de guvernare. În cazul în care constituțiile nu oferă un răspuns, acesta va fi dat de practica vieții politice. Structura executivului În primul rând, ele trebuie să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
asemenea și soluții intermediare. Toate acestea pot fi determinate de constituție, dar pot apărea și în practică, ca rezultat al acțiunii unor lideri sau, mai simplu, printr-o serie de împrejurări. Reprezentarea Al doilea domeniu de care se preocupă organizarea guvernământului este reprezentarea, cu alte cuvinte structura și puterile legislativelor sau parlamentelor. Din moment ce constituțiile au urmărit de obicei să limiteze puterile executivului, cel puțin în principiu, ele au încercat, în mod firesc, să introducă (sau să consolideze) principiul reprezentării. Caracteristicile legislativelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
realitate de ce sugerau modelele, atât în țările liberale cât și în cele autoritare. În majoritatea sistemelor, rolul legislativului a ajuns să se reducă considerabil, parțial din cauza influenței partidelor puternice. Deși constituțiile au avut un rol cheie în dezvoltarea ideii de guvernământ reprezentativ, formele luate de ingineria constituțională au dus adesea la o denaturare marcantă a principiilor: legislativele și parlamentele desemnate în mod oficial ca suverane aveau în realitate o poziție mai puțin înaltă. Relațiile centru-periferie Al treilea domeniu în care trebuie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de ingineria constituțională au dus adesea la o denaturare marcantă a principiilor: legislativele și parlamentele desemnate în mod oficial ca suverane aveau în realitate o poziție mai puțin înaltă. Relațiile centru-periferie Al treilea domeniu în care trebuie să se organizeze guvernământul este acela al relației dintre centru și periferie, altfel spus, măsura în care deciziile publice trebuie luate la anumite niveluri și care trebuie prin urmare descentralizate. Descentralizarea este uneori înaintată de cei care elaborează constituțiile în numele libertăților cetățenilor; este adesea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au modificat în practică modurile în care aceste probleme sunt abordate în diferite sisteme politice ale lumii contemporane. Privire de ansamblu Constituțiile sunt documente de bază care, în lumea contemporană, organizează în marea majoritate a națiunilor modul în care funcționează guvernământul, dar și "declară" drepturile cetățenilor. Totuși, constituțiile sunt mai mult decât aceste documente ele afirmă principiile după care ar trebui conduse națiunile. Prin urmare, ele au în esență un caracter prescriptiv. Deoarece constituțiile organizează regulile de bază, ele sunt considerate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale drepturilor, care au inclus din ce în ce mai mult drepturi socio-economice alături de libertățile individuale mai tradiționale. Multe din aceste drepturi sunt totuși dificil de implementat, iar declarațiile drepturilor sunt uneori ambigue în ce privește implementarea. Constituțiile sunt, poate în primul rând, preocupate de organizarea guvernământului, pe baza unor principii și distincții datând, majoritatea, din secolul al XVIII-lea. Organizarea guvernământului cuprinde trei domenii generale. Acestea sunt structura executivului (ierarhică sau colectivă), formele de reprezentare (bazate pe legislative și parlamente) și relația dintre centru și periferie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din aceste drepturi sunt totuși dificil de implementat, iar declarațiile drepturilor sunt uneori ambigue în ce privește implementarea. Constituțiile sunt, poate în primul rând, preocupate de organizarea guvernământului, pe baza unor principii și distincții datând, majoritatea, din secolul al XVIII-lea. Organizarea guvernământului cuprinde trei domenii generale. Acestea sunt structura executivului (ierarhică sau colectivă), formele de reprezentare (bazate pe legislative și parlamente) și relația dintre centru și periferie (gradul de centralizare sau descentralizare a luării deciziilor la nivel public). Ultima este obținută uneori
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]