2,011 matches
-
55. Grozav Sergiu, fiul lui Simion (născut la 18.10.1938 în localitatea Strășeni) și Alexandra, născut la data de 28 aprilie 1968 în localitatea Ialoveni, județul Ialoveni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Valea Haiducilor nr. 7. (3.543/2004) 56. Gurău Nicolae, fiul lui Mihail (născut la 6.09.1936 în localitatea Răzeni) și Eugenia, născut la data de 5 ianuarie 1966 în localitatea Răzeni, județul Anenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
să vrei să-ți recunoști, resimți conturul... cultural, istoric. Să înțelegi de ce ești exact așa cum ești - în raport cu ceilalți. Auzisem înainte despre partizanii din munți, dar nu știam exact despre cazul lui Toma Arnăuțoiu și al Mariei Plop. Făceau parte din „Haiducii Muscelului” - una dintre cele mai hotărâte formațiuni de rezistență anti-comunistă. Cuplul ăsta a avut un copil, în timpul luptelor. După ce au fost capturați și executați/condamnați la închisoare de către Securitate, copilul lor, care deja împlinise un an, a fost plasat într-
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
domnul Pătrașcu cel Bun, pe care Mihai Viteazul a avut-o ani buni una din reședințe, având o curte de unde își administra cele 23 de moșii din împrejurimi. În biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat haiducul Iancu Jianu. Unirea Principatelor la 1859 are lăsate urme și la Caracal. Deputatul Ioan Dumitriu în Divanul Ad-hoc al acelor ani se află înmormântat în Biserica Toți Sfinții, biserică ctitorită la 1818. În această biserică se află Icoana Sfântului Cristofor
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
în urma colonizărilor și a mișcării populației. Astfel, în anul 1779 în domeniul "Karoly Mezo Varos" al contelui Karolyi Antal, compoziția etnică a populației se prezintă astfel: "Natio maghiar, rus, român, evrei, șvab, german. Gospodari cu locuință proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063". Deși în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, orașul cunoaște o slabă dezvoltare industrială, menținându-și caracterul agricol până în jurul anului 1960. În anul 1926 a fost
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
și dezvoltată. În partea de sud-vest, la poalele dealului Măinești este amplasată mânăstirea cu același nume. Petre Pandrea, în ziarul Oltul (an I, nr. 101, 16 iunie 1968), în articolul "Monumente istorice de pe valea Oltețului" evocă și biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și biserica schitului cu haiducii lui Iancu Jianu, care s-au retras aici și s-au călugărit după ce căpitanul s-a lăsat de haiducie, în anul 1818. Acest fapt este confirmat și de folclorul local, schitul fiind cunoscut ca Schitul Haiducilor. Din punct de vederea arhitectonic, mânăstirea se caracterizează printr-o construcție de cărămidă, ziduri groase de 70 cm, în formă de navă. Este compartimentată în altar, naos și pronaos. Catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
91,14%), dar există și minorități de penticostali (1,82%) și romano-catolici (1,29%). Pentru 4,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Legenda spune că dintre toți cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul doar haiducul Hălăuceanu i-a venit fiarei de hac. Răsplata sa au fost libertatea și pământuri, iar căutând apoi o fată și un loc în care să se așeze, a ajuns și în ținutul unde astăzi e orașul Câmpulung Moldovenesc, exclamând cu
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
jumatate din „moșia Breaza”. În 1717, Nicolae Mavrocordat daruiește lui Iordache Cretulescu „acest sat Breaza”, iar după anul 1892 localitatea ajunge în proprietatea lui Grigore Basarab Brâncoveanu, supranumit de locatari „Prințul Brâncoveanu”, care a avut soție pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. Începutul secolului al XX-lea este legat de activitatea așa-numitelor „case naționale”, lăcașe de cultură întemeiate de generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea, printre alții. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul orașului era
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Nișcov, la 35 km de Buzău. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni", denumire preluată se pare de la străjerii Doamnei Neaga (nume de legendă în zonă). O altă istorioară legată de numele acestei localități se referă la existența haiducilor în această zonă (Terente - regele bălților). Astfel denumirea de "Strejeni" inițial, ca mai apoi să devină Strezeni, ar putea proveni de la numele "străjerului" care era pus de haiduci în bătrânul plop numit de localnici "plutaș", (căzut în prezent datorită vârstei
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
O altă istorioară legată de numele acestei localități se referă la existența haiducilor în această zonă (Terente - regele bălților). Astfel denumirea de "Strejeni" inițial, ca mai apoi să devină Strezeni, ar putea proveni de la numele "străjerului" care era pus de haiduci în bătrânul plop numit de localnici "plutaș", (căzut în prezent datorită vârstei și lipsei de atenție, atât din partea localnicilor, cât și din partea autorităților), aflat chiar în centrul localității (în fața școlii), cât ei se aflau la petrecerile pe care le dadeau
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
început să se stabilească aici, in codrii din jur, hoții, aceștia organizându-se în cete, ce își avea locul de întâlnire la „Fântâna Hoților”, la nord de satul Strezeni. Locuitorii satului Strezeni îi pomenesc în povestirile lor sub numele de "haiduci".
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
două firme interesate de proiect în 02.04 2008 are loc darea în folosință la standard european a școlii cu clasele I-IV și grădiniță inaugurarea avînd loc în prezența ministrului secretar de stat Horia Irimia Legenda Lacului Ochiul Bei, Haiducul Adam Neamtu-de Damian Izverniceanu. Anastasie Berzescu,Rezistența anticomunista din Munții Banatului
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
numele de "Zilagy". Inițial au existat mai multe cătune mici, răsfirate datorită frecventelor incursiuni turcești. În tradiția satului s-a păstrat legenda care spune că preotul Zilagi sau Silagi, venit din Ardeal, a întemeiat Silagiul. Altă versiune vorbește despre un haiduc din Sălaj, cu numele de Moise Silăgeanu sau Sălăgeanu, care ar fi unificat cătunele răsfirate într-un singur sat. Helmut Wettel, în lucrarea „Der Buziascher Bezirk” (Plasa Buziaș), presupune că denumirea satului este slavă, derivată fie de la slavul "Syla" (stâlp
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Grigore Pîntea, zis (n. 25 februarie 1670, Măgoaja, Comitatul Solnoc-Dăbâca — d. 14 august 1703), a fost un vestit haiduc originar din Măgoaja, Țara Lăpușului. <poem> "„De-un viteaz așa fălos," "Și la inimă milos," "De-un viteaz așa de mare," "La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
purtat Pîntea sau pe care le-ar fi luat în lupta de la tătari, iar la muzeul din Baia Mare șunt expuse armele și harnașamentul pe care le folosea. Toponimele din aceste regiuni șunt mărturii ale traseelor și popasurilor ale cetei de haiduci a lui Pîntea: Izvorul Pintii, Casa lui Pîntea, Fântâna lui Pîntea, Șatra Pintii, Vârfu Pintii și Peșteră lui Pîntea. Există numeroase legende care vorbesc despre „berbințele (bărbânțele) cu galbeni” ale lui Pîntea, ascunse în peșteri din diverse regiuni. Pe serpentinele
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
(n.1795, d.3 iulie 1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
(n.1795, d.3 iulie 1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din 1864 devenind (la recomandarea lui
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
() este un actor român de teatru și film. A jucat dramă, comedie, tragedie, figuri istorice, haiduci. Născut din părinți bucovineni (mama originară din Valea Seacă, tatăl, medic veterinar, originar din Corlata), și-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta și Cajvana, apoi în Cernăuți și, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de băieți nr. 3 (azi
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
în "Neamul Șoimăreștilor" din 1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut "De-aș fi Harap Alb" (1965), regizat de regizorul Ion Popescu-Gopo. Printre rolurile sale celebre din filme s-au numărat haiducul Anghel Șaptecai, haiducul Grigore Pintea și Mărgelatu.
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
din 1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut "De-aș fi Harap Alb" (1965), regizat de regizorul Ion Popescu-Gopo. Printre rolurile sale celebre din filme s-au numărat haiducul Anghel Șaptecai, haiducul Grigore Pintea și Mărgelatu.
Florin Piersic () [Corola-website/Science/300147_a_301476]
-
Merle Kilgore. Inițial piesa a fost interpretată de sora lui June Carter, însă Cash a venit cu un stil pur mariachi, afirmând că i-a apărut totul într-un vis. Cash a cultivat în ochii publicului o imagine romantică de haiduc, și în ciuda tuturor faptelor care le-a săvârșit, nu a fost niciodată condamnat la închisoare. Cu toate că a stat în închisoare de șapte ori pentru comportament indecent, nu a rămas niciodată acolo mai mult de o noapte. Cea mai faimoasă încălcare
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
economic, social -politic și spiritual. Localitatea Chereluș pe lângă faptul că este o așezare foarte veche este renumită pentru lupta localnicilor împotriva dominației ungare și mai apoi austro-ungare. La Chereluș și în pădurile care împrejmuiau satul s-au format cete de haiduci care jefuiau baronii unguri și îi ajutau pe țărani. În anul 2012 a fost lansată "Monografia localității Chereluș", autori Dehelean Valeriu, Herlo Ioan La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.409 locuitori, dintre care 1.988 greco-catolici, 297
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]