3,545 matches
-
Dau cu vorbele într-una Mama lor, parcă e ura. Pietrele lovesc mereu, Plănge Bunul Dumnezeu. Hai să ne unim odată Că e țara destramată Și la poarta de hotar Plănge Cuza cu amar. Prindem măna cea frățească Iar în hora românească Inima în piept ne bate Să dăm jugul de pe spate. Și din negură și ceață Să punem lumii iar viață Și pe Domnul să’L rugăm, Să ne lumineze zarea Ca ni’i strămta azi cărarea. Hai să fim
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
Acasa > Impact > Istorie > UNIȚI ÎN PAȘI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE... UNIȚI ÎN PAȘI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ Așa cum a afirmat marele gânditor și poet Lucian Blaga „Există două realități
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
Acasa > Impact > Istorie > UNIȚI ÎN PAȘI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului E BINE SĂ NE ADUCEM AMINTE... UNIȚI ÎN PAȘI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ Așa cum a afirmat marele gânditor și poet Lucian Blaga „Există două realități a căror imensă, zdrobitoare greutate nu o simțim, dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria”. Aveam să ne convingem încă o dată de adevărul acesta chiar
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
dincolo de cărțile de istorie care pot să redea doar fragmentar și convențional date și fapte legate de istoricul eveniment, simțământul comun și-a spus cuvântul. N-a trebuit să fie nimeni invitat. Pe acordurile atât de bine cunoscute ale imnului „Hora Unirii”, acordându-și glasurile la unison, mână-n mână și potrivindu-și pașii după tipicul horii românești, în sala destinată Clubului Seniorilor, cu toții au cântat și au dansat hora din strămoși, devenită simbol al unității naționale. Nu mă îndoiesc nici o
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
fie nimeni invitat. Pe acordurile atât de bine cunoscute ale imnului „Hora Unirii”, acordându-și glasurile la unison, mână-n mână și potrivindu-și pașii după tipicul horii românești, în sala destinată Clubului Seniorilor, cu toții au cântat și au dansat hora din strămoși, devenită simbol al unității naționale. Nu mă îndoiesc nici o clipă că, toți acești oameni, pe care nimeni nu i-a silit să vină astăzi la Fundație, au în piept, vorba cântecului, „o inimă română”. Am învârtit „hora frăției
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
dansat hora din strămoși, devenită simbol al unității naționale. Nu mă îndoiesc nici o clipă că, toți acești oameni, pe care nimeni nu i-a silit să vină astăzi la Fundație, au în piept, vorba cântecului, „o inimă română”. Am învârtit „hora frăției” - pe acest meleag atât de bulversat de evenimente neplăcute și de grija pentru supraviețuire, fără să ne mai amintim de politicieni, de datorii și de durerile inerente vârstei. Pentru două ceasuri, am călătorit cu închipuirea la Milcov, unde moldovenii
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
donat Fundației. Adevărate opere de artă vizuală cu care ne-a obișnuit și ne-a încântat ochii și sufletele. Domnul Ion, cel care asigură ilustrația muzicală la fiecare eveniment, a avut grijă să aleagă melodii adecvate acestui eveniment. În afară de tradiționala „Hora Unirii”, multe alte cântece care ne-au făcut să vibreze inimile la unison, printre care, melodia „Așa-i românul”. S-a trecut apoi la programul de lucru și anume, prima repetiție de citire la masă a scenetei intitulată „Dar ce-
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
să prețuim neamul și țara în care ne-am născut, să descoperim în orice faptă iubirea și dăruirea pentru celălalt, în spirit creștin, în deplină înțelegere, solidaritate și armonie. 24 Ianuarie 2014 CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică: UNIȚI ÎN PAȘI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1120, Anul IV, 24 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎNGERUL FLORAR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Iolandei Toate florile se-adună doar la umbra ta de jar și-ntr-o horă mai nebună câmpia ți-o arde iar Doar la umbra ta de jar ceru-și află adăpost și-ntr-o rugă eu măcar învăț lacrimi pe de rost Ceru-și află adăpost într-o horă mai nebună muzica e tot
ÎNGERUL FLORAR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347414_a_348743]
-
de jar și-ntr-o horă mai nebună câmpia ți-o arde iar Doar la umbra ta de jar ceru-și află adăpost și-ntr-o rugă eu măcar învăț lacrimi pe de rost Ceru-și află adăpost într-o horă mai nebună muzica e tot ce-ai fost toate florile m-adună Doar la umbra ta de jar arde îngerul florar Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ÎNGERUL FLORAR / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV
ÎNGERUL FLORAR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347414_a_348743]
-
ninge tot cerul cu flori de verbină, Copaci, grei de dor, v- așteaptă-n grădină Cu muguri tăcuți, prolog de-nflorire, Să faceți un semn, spre-a lor împlinire. Străpung depărtarea cu palma întinsă, Alerg după voi, ca-ntr-o horă încinsă Și vreau să vă chem la o dulce agapă... Rămân singură iară, cu stropii de apă. Cu ei, azi, obrazul mi-l spăl de roșeață, Îi sorb ca pe-o rouă sclipind în verdeață Un gând mă-nfioară, că blânda
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
o privire, o vorbă bună sau un gest mângâietor pentru mine. Se auzea respirația cailor mari și puternici, siluete întunecate în noapte. Se vedeau sclipind ochii câinilor care mă întâmpinau lătrând care mai de care, până mă înconjurau, făcând o horă în jurul meu. Erau „câini - lup de munte”, cum îmi spusese „omul frumos”. Mari toți, cu ochii imenși. Își întindeau capul sub mânuța mea și închideau ochii de plăcerea mângâierilor sau când îi strângeam prea tare de gât într-o dulce
LUNA ŞI MAGUL de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346785_a_348114]
-
purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În 9 august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
l-am iubit tare, tare pe “mire”, dar nici comod nu mi-a fost să stau la masă cu mama lui, cu fratele lui, cu rudele și prietenii apropiați. “Voi sunteți ai mei!” mai zicea orășeanul, când fugea de vreo horă sau de vreun joc de doi, lăsând mireasa în seama consătenilor ei. Povești cu dentista, ar fi fost prea mult! Ne-am așezat la masă. Mă cunoaște destul de bine ca să-mi interpreteze culoarea din obraji. Știe când mă înfurie ceva
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
pașii tăi/ și sprinteni în sandale,/ o, nobilă fiică!/ Ți-i rotunjimea coapselor asemeni/ unor lănțuguri meșterite'n aur;/ buricul tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți este pântecul de grâu,/ cu crinii prinși în horă-i împrejuru-i;/ și gemeni doi sunt sânii tăi,/ doi pui de căprioară;/ grumazul tău e ca un turn de fildeș/ și iezere ți-s ochii, din Heșbon,/ în preajma porții cu mulțimi de fete;/ iar nările-s din turnul de Liban
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
distra de minune... - Frate, scapă-mă dă nemurire că dă boala-n mine dă perfect ce sunt! Vreau și eu să mă mai tăvălesc prin șanțuri, să mai borăsc la garduri, să mai pun de o bătaie cu pari la horă, să mă doară capul a doua zi după ce beau ca tâmpitu’ tot felul de zoaie, să dea pântecarița-n mine când mă îndop cu smântână furată de la baba Zoica din cămară, băăă, să mă fac de căcat când, de beat ce
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
mai fi femei! Tu nu ai fi fost în locul meu? - Nu. Dar să termin povestea mărțișorului, așa cum am găsit-o eu pe internet. Există o legendă a apariției tradiției de mărțișor conform căreia soarele a coborât pe pământ la o horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte ca acestea să ciugulească iarbă, întrucât numai așa puteau avea coaja tare. Câștiga cel care avea ouă roșii, tari... Câștigătorul se întorcea acasă
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Dor Îmi este dor de câmpul înflorat pe cămăși de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346305_a_347634]
-
Autorului M-atinge dorul altor vremi, Spre mine vine în bătăi de clopot Pădurile se scutură de tropot Se-ntorc la vatră puhoaie de osteni. C-au năvălit dușmanii să ne fure glia, Pădurile și cerul, ciocârlia Și cântecul și hora și credința Credeau că zace-n noi doar neputința. Dar fulger întâlniră și secure, Bărbați umăr la umăr, în calea lor, pădure În sânge le scăldară gândul lor de furi Stăpânii cei de drept pe glie și păduri. Sub talpă
M-ATINGE DORUL ALTOR VREMI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346333_a_347662]
-
Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ce observ la mine-n curte la fereastre dinspre vie? Căușe din lut făcute și-un potop de veselie. E petrecere la soare, joacă-n horă mai cu zor rândunelele voioase; se întrec în cântul lor. După-o muncă tumultoasă, după timp de dor, proscris, simt din nou că sunt acasă; parcă zboară-n paradis. Printre spectatori , iau seamă că-i și mândra primăvară, mulțumită de
RÂNDUNICILE ŞI MOTANUL-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346390_a_347719]
-
după cum nici la Târgu Mureș nu a avut loc vreun amestec al legionarilor în acele întâmplări și nu a fost semnalat nici un manifest legionar"(Traian Golea). Campania din New York Times continuă însă. Rabinul Șef al României, Moses Rosen, intră în hora minciunii și publică la l iulie 1991 în cotidianul american următorul text: "Numărul morților a ajuns la 400.000, despre care noi nu am putut vorbi până acum decât în străinătate sau aici numai între noi. Ei au pierit și
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
-i fără de hotare, căci el înghite ne-ncetat istorii și-ncheiate sorți, eternu-n clipă comprimat. Să fie între timp și moarte o cârdășie de mormânt? Când el se duce, ea apare și lasă-n urmă prafu-n vânt... Iar dacă timpu-i circular, de hora morții n-ai scăpare - atâta doar că ce-a trecut pe viitor va fi călare. NOAPTEA DINTRE ANI Ornată cu beteală pizmăreață, ce goliciunea și-o răsfrânge în delicate cupe de șampanii, fereastra nopții dintre ani se-ntredeschide plictisită de-
STIHURI DIN LUMINĂ (X) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348398_a_349727]
-
Simina!” apoi fiecare și-a văzut de treabă. Īn mijlocul poienii era un maldăr uriaș de lemne și crăci uscate. Unul dintre cei bătrâni a aprins un chibrit și le-a dat foc. Tot poporul a început să joace o horă în jurul focului. Simina și bunica au fost prinse în horă și ele. Pe Simina o ținea de mânuță Lică și pe bunică - Ursoaica. - Vai am uitat să o luăm și pe Pușa, ce rău îmi pare, spuse Simina cu regret
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
poienii era un maldăr uriaș de lemne și crăci uscate. Unul dintre cei bătrâni a aprins un chibrit și le-a dat foc. Tot poporul a început să joace o horă în jurul focului. Simina și bunica au fost prinse în horă și ele. Pe Simina o ținea de mânuță Lică și pe bunică - Ursoaica. - Vai am uitat să o luăm și pe Pușa, ce rău îmi pare, spuse Simina cu regret. - Nu-i nimic, mai venim noi și altă dată, mormăi
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]