4,292 matches
-
Stefan vodă Tomșii (1563-1564). Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să se pustiiască...ce-am rugat pre părintele mieu , pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă beserică pe acest loc, care-i iaste hramul Svântului Ioan Zlataust...și iaste închinată la Rumele, svintei mănăstiri ce se cheamă Andreiano.” Indată după aceea, la 30 oct.1683 (7192), apare mărturia unor boieri privitoare la locul mănăstirii Zlataust: „Au vinit înaintea noastră Ananiia egumenul și cu tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1275 suflete), Hordila (14 familii cu 48 suflete), Rapșa (7 familii și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui și doar 7 km de Pungești, avea casă parohială și 12 ha pământ de la 1864. Se menționează că biserica parohială purta hramul „Sf. Voievozi”, construcție din vălătuci, reparată în 1908, 1912, 1935-36. Paroh era Cezar Diaconu, născut la 18 iulie 1912, în funcție de la 1 decembrie 1937, ajutat de cântărețul I. Diaconescu (născut în 27 septembrie 1886, în activitate din 1912) și T.
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori. În 1878 biserica de la Dumbrăveni, comuna Pungești, cu hramul „Nașterea Sf. Ion Botezătorul, din lemn durată în stare bună la anul 1814 de către ieroshimonahul Ghenadie, monahii Varlam și Iosif, având două turle (turnuri) mari și două mici; una clopotniță separată de biserică, cu 134 familii, avea preot pe Ion
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor biserici de pe Valea Racovei ; Sfântul Neculai, când părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca argintul nopților de vară, Spicul cel de aur veșnic plin cu hrană, Mirul care vindeci orice fel de rană, Bucură-te, Maică pururea Fecioară, Ploaia cea de mană. E un lucru cunoscut de altfel că pe teritoriul românesc cele mai multe hramuri ale mănăstirilor sunt închinate Maicii Domnului, așa și maica Teodosia evocă în mai multe dintre poeziile sale pe Sfânta Fecioară, grabnic ajutătoare, care ne poate ajuta să umplem golul sufletului nostru atunci când avem mai mare nevoie. Din slava Ta cerească
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
despre istoria Mănăstirii Probota. De la dânsa am aflat că din timpul domniei lui Petru I Mușat, este consemnată biserica „Sfântul Nicolae” în Poiana Siretului. Alexandru cel Bun, domnitor creștin, a ridicat peste câteva decenii o biserică din piatră cu același hram. Aici este îngropată mama domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Acest lăcaș, fiind distrus în urma unui cataclism, a fost reconstruit de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
reconstruit de către Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Nerezistând alunecărilor de teren, biserica rămâne numai în amintirea oamenilor, dovadă a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă [...] pe temelie de piatră 3. Aceeași sursă (dar și multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10 aprilie 1902
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bisericuța și cu preoții ipoteșteni. Abia în anul 1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta a dumisale aga Doxachi Hurmuzachi cu alți răzăși și anumi frații Isăcești și Neculai Albotă găsim chiar dintru început următoarele precizări: la biserica cu hramul mai marilor voievozi erau doi preoți, un diacon și doi dascăli. Primul preot era Vasile Hudișteanu 8. În această catagrafie sunt trecuți și frații Isăcești, descendenți din Ipatie, care se crede a fi autorii consolidării bisericuței construite, la început, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu a fost pe vremea cât a locuit familia Eminovici aici13. Lăcașul a cunoscut, de-a lungul întregii sale existențe, tot felul de faceri și prefaceri, în funcție de timpul, preotul și proprietarul său. Un sinodic din 1840 spune că biserica cu hramul Sf. marilor voievozi, de lemn veche, are pereții deslipiți, țintirimul dezgrădit, celelalte trebuitoare arse14. În același act, însă, se constată și următoarele: preotul Vasile de 44 ani, bețiv; preotul Vasile de 40 ani, bețiv; diaconul Alexandru de 38 ani, bețiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
limba moldovenească", atunci cum se justifică sfeterisirea paginilor în română într-o carte apărută... în altă limbă? Cum spuneam,Vasile Stati a fost cel dintâi scriitor basarabean căruia i s-a permis să viziteze Iașul. N-am știut, atunci, ce hram poartă și l-am plimbat peste tot, la statui și case memoriale, la redacții, la restaurante, i-am înlesnit întâlniri cu scriitorii ieșeni ba, la cererea expresă a oaspetelui, l-am dus și la o "râbalcă" (pescuit, adică) undeva, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
alte vremuri; Și, citindu-le-nșirate Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i limbă sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să ridice slavă-n ceruri Să ne spuie-n hram ș-acasă Veșnicele adevăruri. Nu veți plânge-atunci amarnic Că vi-i limba prea săracă. Și-ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări-va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rără Pe moșie revărsată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-lea, iar lăutarii i-au preluat unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ceea ce, având În vedere popularitatea enormă de care se bucura Barbu Lăutarul, pare destul de curios, mai ales că, În tinerețe, cântase În strana Bisericii Zlataust, iar În 15 februarie 1833 el semnase actul prin care lăutarii alegeau patronul bisericii. Cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, biserica a fost construită de domnitorul Gheorghe Duca, În 1683, În doar 30 de zile, pe locul alteia din secolul anterior, construcție din lemn pe temelie din piatră, ctitorită de Ștefan Tomșa (1563- 1564). Strada
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
octombrie), București (25-29 octom brie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2013 : Suceava (22-25 iunie), Nicula (13-16 august), Iași (13-15 octom brie), București (26- 27 octombrie). Pelerinajul țintă, în toată această perioadă, a fost cel de la Iași, centrat în jurul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, deoarece mi s-a părut a fi cel mai semnificativ prin vechi mea, dimensiunea sa națională și internațională, prin atenția acordată de mass-media etc. Din lipsă de spațiu, nu am mai putut introduce și notele de teren
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
44). Cum altfel aș fi putut să înțeleg prezența unor grupuri compacte de imigranți români alungați de lipsa de perspectivă din țara lor tocmai în Spania sau Italia, care aleg să-și planifice vacanțele anuale astfel încât ele să coincidă cu hramul (sărbătoarea) de la Nicula sau Iași ? Ei înșiși recunosc că fac acest lucru pentru a „nu uita cine suntem, pentru a rămâne români” - citez din memorie. Pelerinajul, în forma sa actuală, este un răspuns prompt și neașteptat, chiar și pentru Biserica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plastic. Primesc oferta de a intra fără să stau la rând. Cazarea pelerinilor : bănci de lemn și discuții despre politicieni. Mă înscriu iarăși la rând. Întâlnirea bulversantă cu Sacrul. Brandeum. Cum arată pelerinajul noaptea. Orele 11.00-13.00. Slujba dedicată hramului Sfintei Parascheva se află în plină desfășurare. Exceptând pelerinii aflați în rând, disting două mari grupuri de oameni. Un prim grup asistă la slujbă, înghesuit în fața estradei sau cu ochii pe un ecran uriaș pe care este transmisă în direct
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimineața. Zi de primăvară, cer albastru, soare înalt, dar încă frig, iarna nu și-a spus ultimul cuvânt. Prima impresie pe care o resimt este aceea că asist mai degrabă la o întrunire automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
automobilistică decât la un pelerinaj, zi de hram și de sărbătoare la mănăstire. Mai târziu, pe când mă aflam deja în rând, un cuplu de bucureșteni în vârstă mi-au spus ca în anii 1940, copii fiind, veneau să participe la hramul mănăstirii în căruțe trase de cai. Mașinile, de toate mărcile, stările și culorile au luat acum locul vechilor atelaje. Toți șoferii caută disperați un loc de parcare pe lângă intrarea mănăstirii, deja blocată de prezența multor tarabe ce vând obiecte cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
taxă de un leu pentru cei care doresc să intre pe patru roți în incinta spațiului sacru dintre zidurile acesteia. Paznicul (altminteri un individ posac, plictisit și foarte lent în a deschide cu adevărat bariera de la intrare în afara zilelor de hram) se activează spontan la orice mic gest al șoferilor, alergând sprinten cu un teanc de pachete de bancnote de un leu în mâna stângă. Pe lângă tarabele cu obiecte religioase se pot observa și alți vânzători, rromi în marea lor majoritate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în interiorul Catedralei, plină și de ea de foșnet, de activitate. Observație directă, rapidă : parcă și mai multe cupluri mixte, ea moldoveancă, el spaniol sau italian, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Bărbații sunt aduși aici „special” pentru hram, sărbătoare, Biserică, pentru a se obișnui prin priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie. Pelerinii de „primul moment”. Pregătiri pentru sărbătoare. Baldachinul unde va fi expusă racla Sfintei Parascheva tocmai se împodobește cu flori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
utilizare : batistele de dat pe raclă. Nu neglijați racla Sfântului Maxim ! Ora 08.00. Vremea a cunoscut o schimbare radicală peste noapte, nu mai plouă, este cald (10-12 ° C), un soare minunat și lumina blândă a toamnei moldovenești. Ziua de hram seamănă cu aceea descrisă de Mihail Sadoveanu în romanul Zodia Cancerului, acum mai bine de trei veacuri : „Dumnezeu rânduise, pentru cinstea Sfintei, tihnă văzduhului ; vânturile stăteau legate în peștera lor, la marginea pământului. Soarele se lăsa spre dealul Galatei împrăștiind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mică bucată de carton plastifiată, expusă pe parbrizul unei mașini de aprovizionare a Patriarhiei, stă scris mare, cu litere negre pe fond galben : „ACCES AUTO, Sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou, București, 24-30 octombrie 2010”. Este folosit deci termenul „sărbătoare”, nu „hram”, „pelerinaj” sau ceva asemenea. Dar nu este singurul ecuson pe care-l voi vedea în această zi, ci vor mai fi și altele, inscripționate cu „organizator”, „serviciu control”, „serviciu organizare”, „voluntar”, „serviciu de presă”, un delir de ecusoane și pass-uri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ce este aici de Pietricele albe din curtea mănăstirii. Promisiunea de a reveni. Paște, tot parcul este plin de credincioși !”. De altfel, am observat că aici se face foarte puțină distincție între sărbătorile pascale, 15 august, Sfânta Maria, un alt hram al Bisericii, și șapte decembrie, sărbătoarea Sfintei Filofteia. Toate aceste date sunt, înainte de orice, sărbători, asimilate unor date importante din calendarul religios. Încerc să mă apropii de logica acestor oameni, oare tot așa gândeau și la începutul anilor 1990, când
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cele două „demonizate” și reacția mulțimii. Convorbiri cu actorii pelerinajului. Cum arăta acest loc înainte de 1990. Jandarmul și jandarmerița. Cornel, vânzătorul ambulant de ziare. Despre buna utilizare a aparatului de fotografiat. Utilitatea acestui pelerinaj în înțelegerea globală a fenomenului. Ziua hramului. Nu este foarte frig, apare uneori pe cer un soare timid, care nu are însă suficientă putere pentru a încălzi pământul. Sărbătoarea a început deja, boxele bombardează aerul din jur cu sunetul slujbei în desfășurare. Cum este vorba de un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]