4,284 matches
-
, comuna Lăpugiu de Jos , județul Hunedoara a fost construită la sfârșitul secolului XVIII. Avea hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Satul Baștea nu mai are nici un locuitor, iar biserica, în stare avansată de degradare este în pragul dispariției. Satul Baștea este amplasat în partea de vest a teritoriului administrativ al comunei Lăpugiu de Jos, accesibil din DN 68A
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
o mănăstire ortodoxă în Franța, unde a petrecut 6 ani ca novice. Și-a lăsat astfel trecutul regal în spate și a devenit Maica Alexandra. În 1967, Principesa s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Române și a devenit stareța mănăstirii cu hramul "Schimbarea la față" din Ellwood City, Pennsylvania, până la moartea sa în 1991. După căderea regimului Ceaușescu, Maica Alexandra a apucat să viziteze România, eliberată de regimul comunist care o alungase din țară în 1948, în septembrie 1990, la vârsta de
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
Biserica de lemn din Căpâlna, comuna Căpâlna, județul Bihor, datează din secolul XVIII (1720) . Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Un document din anul 1724 amintește la Căpâlna de un preot pe nume Gheorghe, hirotonisit preot în 1719 de episcopul Sofronie; același document spune că
Biserica de lemn din Căpâlna, Bihor () [Corola-website/Science/318076_a_319405]
-
, cu hramul Sfânta Treime, este o biserică ortodoxă construită între anii 1902-1906 în orașul Sibiu, pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
primit șase voturi, a doua zece voturi și a treia doar un vot. Mitropolitul Ioan Mețianu nu a fost mulțumit de aceste trei propuneri, el propunând locul din cetate de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla biserica grecească cu hramul “Schimbarea la față”. Mitropolitul Ioan Mețianu a refuzat cu încăpățânare să construiască catedrala în amplasamentul de pe strada Morii, propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul Josef Drotleff. În cele din urmă, autoritățile locale au acceptat demolarea vechii
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
de lemn „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1790-1791 în satul Horodnic de Sus din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 275, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca fiind situat în satul Horodnic
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Biserica de zid cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Clopotiva, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara a fost construită în 1880. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În mijlocul satului Clopotiva se înalță astăzi, la mică distanță una de cealaltă, două
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
, județul Alba, datează din anul 1852.. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe una din văile laterale ale bazinului de mijloc al Arieșului, pe cea a Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina” din Rădășeni este un lăcaș de cult ortodox construit la începutul secolului al XVII-lea în satul Rădășeni din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina", sărbătorit la data de 25 noiembrie. Conform tradiției, biserica este ctitoria voievodului Ștefan Tomșa al II-lea. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 351, având codul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Tomșa a dăruit bisericii din Rădășeni o linguriță de aur pentru împărtășanie, pe care se afla următoarea inscripție în limba slavonă: "„Și am dat-o pre ea, spre a se ruga pentru noi, în biserica din satul Rădășenii, unde este hramul Marelui Mucenic Mercurie. Io Ștefan V. V. Tomsovici”". Lingurița a fost luată de călugării de la Mănăstirea Slatina și dusă la Mănăstirea Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
anii 1998-2008, el a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a bisericii în interior și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori: După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită la 7 octombrie 2012 de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și episcopul-vicar Ioachim Băcăuanul al Arhiepiscopiei Romanului și
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
precizând că cele așezate la ridicarea bisericii nu s-au mai găsit, fiind pierdute, probabil, în timpul războiului. Sărbătoarea a marcat și 400 de ani de la ridicarea bisericii de lemn, lăcașul de cult primind cu acel prilej și un al doilea hram - „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Părticele din moaștele Sfinților Constantin și Elena urmează a fi aduse în scurt timp din Grecia. Biserica are în patrimoniu o serie de obiecte de cult valoroase: o cruce de argint (1851), un potir (1859
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul organizat cu ocazia hramului bisericii din Rădășeni așa cum avea loc la sfârșitul secolului al XIX-lea: „După asta Grigoriță Oanea mi-a arătat cel mai important monument al satului: o bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu-se cu negustoria de mere și gospodinele cu ale gospodăriei, n-au când se abate pe la acea clădire de scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
cu clasele I-IV, în care învață până la 10 copii, un cămin cultural rămas din perioada comunistă, care adăpostește și școala, fosta clădire a școlii, deși construită în anii 70, fiind în stare avansată de degradare. Biserica din sat, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada păstoririi preotului Gheorghe Rădulescu din comuna Beuca), a fost sfințită de către P.S Galaction al Alexandriei și Teleormanului, pe data de 19
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
se află în satul omonim, comuna Hilișeu-Crișan, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată probabil în secolul 18 în Pomârla și mutată în anul 1813 pe locul actual. Se distinge prin structura de lemn cu poală dublă, bine conservată, turn-clopotniță peste intrare, portal decorat, tăiat trilobat și o frumoasă
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1862. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată de meșteri sârbi, avându-l ca principal constructor pe meșterul Dima, zugrăvit la intrarea în pridvorul bisericii. Biserica aparțíne locuitorilor din satele
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase însă prin ostenelile și cheltuielile titorilor ce se numesc la vale: Preot Iordache-Ereu, Simeon Iovănescu, Gheorghe
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
, comuna Brâncovenești, județul Mureș, cu hramul "Înălțarea Domnului" a fost ridicată in anul 1809. Dovada că a fost ridicată în acest an este consemnată pe inscripția aflată deasupra ușii de la intrare: "ANO 1809". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
ungurească, Săcalu de Pădure înregistra 648 locuitori, din care 643 români și 5 țigani. În anul 1960 populația satului era de 623 locuitori, din care 618 români și 5 țigani, pe confesiuni fiind 608 ortodocsi, 10 adventiști și reformați. Purtând hramul „Înălțarea Domnului”, biserica de lemn din Săcalu de Pădure, monument înscris în lista Monumentelor Istorice din 2010, este situată pe locul cunoscut de localnici sub toponimul de „Grui”, într-o fostă livadă, folosită ca cimitir. Biserica este înregistrată de conscripția
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
ale bisericii "Sf. Gheorghe", precum și ale altor clădiri din incintă (stăreție, chilii). La 30 ianuarie 1972 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică în treapta de Arhiereu - Vicar al Eparhiei Romanului și Hușilor. Din ziua de 23 aprilie 1978 (hramul Sf. Gheorghe) este ales Episcop titular al Eparhiei Romanului și Hușilor. Din 1994 (anul separării eparhiei Hușilor), rămâne Episcop titular al Eparhiei Romanului. În zilele de 18-19 iunie 2009 Episcopia Romanului este ridicată la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura nouă
Eftimie Luca () [Corola-website/Science/308636_a_309965]
-
vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot Binele, iar în cealaltă, vei dobândi cununa de Mărire”. (Arhimandrit Ciprian Zaharia) Una dintre cele mai importante ctitorii mușatine din Moldova este Mănăstirea Bistrița, situată la 8 km de Piatra Neamț cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbește de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual și cultural incontestabil. După tradiție primul ctitor este considerat a fi Petru I Mușat (1375-1391), dar adevăratul ctitor al Mănăstirii Bistrița este voivodul Alexandru
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
răzeșești și 30 de fălci de localitate. Către anul 1870 locuitorii satului aveau în posesia sa 25 de cai, 520 de vite cornute mari și 509 oi și capre. În 1797 pentru prima dată e pomenită prezența unei biserici cu hramul Arhanghelilor, construită din lemn, acoperită cu stuf, unsă cu lut, înfrumusețată, însă are puține cărți în ea. În 1888 este ridicată o altă biserică, ce funcționează până în prezent. În anul 1896 în sat e deschisă o școală parohială cu un
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
a fost Biserică Romano-Catolică. este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Prima biserică pe acest loc a fost romano-catolică, construită în secolul al XIV-lea, cu hramul Sf. Maria. Această biserică este menționată într-un vechi registru papal de impozite din anul 1332, ca fiind condusă de preotul Peter din „"Antiqua Thorda"” („Turda-Veche”). Clădirea primei biserici a fost alcătuită dintr-o sală cu un turn (plasat pe
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306951_a_308280]