1,864 matches
-
tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia cititorul să înțeleagă mai exact personalitatea criticului analizat, rolul acestuia în dezvoltarea criticii literare românești, în promovarea culturii naționale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
necesară, asociind cu suplețe spiritele înrudite , invocând numele și operele de referință. Din această perspectivă el se apropie de un alt ilustru contemporan - l-am numit pe Tudor Vianu - ambii autori promovând în cultura românească eseistica superioară, de certă altitudine ideatică, într-un limbaj academic-elevat. Aproape că nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite, de tip formal, individual, oricît ar fi ele de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o viziune metafizică asupra lumii. În acest din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului că manuscrisele eminesciene exprimă limpede, prin magma lor ideatică, efortul unei reflecții obsedate de asceza filosofării și, pro tanto, a filosofiei ca atare. Mai mult decît atît, cineva (pot aminti aici un dialog avut cîndva, la Păltiniș, cu Noica) era tentat să creadă că preocuparea lui Eminescu pentru matematică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al arhetipului, al începuturilor încărcate de potențialitate. Sinteza făcută de un autor ca Eminescu a fost astfel descifrată prin renunțarea justificată (și) la parti-pris-urile europo- și etnocentriste care au dominat multă vreme lumea, e drept nu fără un anumit spor ideatic, chiar dacă tendențios distorsionat, uneori. Numai că Europa și îndeosebi Grecia nu a fost expulzată din această matcă a arhaicului, a celui născător de universal. Dimpotrivă, ea și-a găsit mai exact spus: și-a reamintit (ca într-un autentic episod
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spirituală generată de individualismul liberalist venea oarecum din aceeași direcție cu a lui Noica: trăirea vieții pe planul vertical al existenței, hrănirea spiritului din spațiul originar al lui Dumnezeu și respectarea veșnicei legi a comunității, a poporului. Revenind la tensiunea ideatică și stilul scriiturii lui Noica, ele erau, în acel moment, congruente cu trăsături similare ale gîndirii europene. Scrie în acest sens, mai întîi, despre mediocritate, despre inteligența pe care o caracteriza, retoric, nesuferită 81. E drept că, pînă la un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai bun decît o arăți, sau poate un erou; și în orice caz doarme un om adevărat pur și simplu. Vezi, nu-l lăsa să doarmă prea mult"89. Timp, istorie și cădere Criza fundamentelor Ca gînditor privat în spațiul ideatic al fragmentului, Cioran n-a avut nicicînd o viziune sistemică și sistematică asupra timpului. "Timpul îmi este inaccesibil. Neputînd să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în el: nu este elementul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
e limpede că intoleranța verbală și luciditatea exasperantă, eludarea distincțiilor și proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune a excesului ideatic, a supralicitării aproape maniacale a formei expresiei, în fond a egocentrismului discursului cioranian, acolo unde coexistă lejer, uneori omonim, apocalipsa și utopia, și unde scrisul său atinge acel profesionalism gratuit, chiar aporetic, al "pamfletului fără obiect", ceea ce este aproape totuna
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
După cum există și apariții care rămîn ceea ce sînt: indulgențe medievale ale răscumpărării amatorismului travestit în oameni de presă, probe de hîrtii mîzgălite tipografic, vocalize ale unor afoni care trăiesc gloria ilustrului anonim. Diletantismul de cea mai proastă factură și analfabetismul ideatic s-au instalat lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă și cea mai vulgară a lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
societate civilă etc.). În funcție de întrebările comune pe care le lansează autorii, am identificat trei axe tematice în raport cu care am grupat textele, atât pentru a imprima coerență și unitate volumului, cât și pentru posibilitatea de a identifica noi teme și conexiuni ideatice, care ar putea inspira proiecte de cercetare viitoare. Cele trei axe tematice identificate sunt: emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
simplelor impresii (ne amintim că nici Leibniz nu se descurca prea bine cu les petites perceptions). Elimină erorile grave, scara unică de valori, dogmele și adevărurile definitive, inspirațiile efemere, inconsistente, bizare și, nu rareori, funeste. Orientează, selectează și proiectează construcții ideatice argumentate, inteligibile, organizate, sistematizate și deschise criticii și corectărilor. Prea se mizează mult, în cultura română actuală, doar pe inspirația de moment, pe intuiție, impresie și improvizația scrisă (sau pretins bine scrisă). în această fază intelectuală imediată, rigoarea raționalistă, abstractă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
operei de durată, ca să nu spunem și a sistemului, va rămâne veșnic minoră și iremediabil marginală. Insistența asupra acestei teme este necesară. Fiindcă dacă și o imagine și o intuiție se pot ridica la universalitate, doar traduse într-un limbaj ideatic, ele devin cu adevărat limpezi, clarificate, deci comunicabile și, într-o ultimă fază, transmisibile, efectiv universalizate. Am intrat într-o altă epocă istorică, în care astfel de probleme, aproape inexistente cu mai bine de o jumătate de secol în urmă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
subiectiva-i viziune veridică, ancorând-o în credința clienților săi și investind astfel cu ea o realitate umană altfel foarte capricioasă într-ale fondării. Mai mult, ajunsese să se pasioneze cu timpul în special de această pregătire retorică a terenului ideatic de susținere; în seara respectivă, nu și-ar fi dorit decât ca schimburile verbale cu nomazii să fie bine traduse, căci se simțea capabil să îi adune din rătăcirile lor cu artificii discursive bine puse la punct și îndelung exersate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
află la mâna hazardului, dar că nimic nu e Întâmplător, ca de sub fiecare cuvânt te Înhață câte un paradox, dar că În loc să te sufoce, te săruta pe tâmpla și Îți șoptește „Bine ai venit!”. Indiscutabil, „Damnațiunea poetului” apare că „locomotivă” ideatica, ce transporta vagoanele-metaforă, Încărcate de sensuri, nuanțe, subtilități, toate ambalate Într-o „supă de fantasme”, mâncarea favorită a poetului ce spune realului un „Hai sictir” și Își vede de spectralele-i preocupări. De remarcat apoi o senzualitate bine deghizata În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și coercitiv. Herbert Spencer (1820-1903) s-a impus posterității în special prin lucrările sale filosofice, fundamentate pe tezele dominante ale spiritului științific de secol XIX, mai ales pe teza biologică a evoluționismului. Deși preocupat funciarmente de problematica filosofică, orizontul său ideatic se întinde și asupra dezbaterilor de natură psihologică, sociologică, biologică și pedagogică din epocă. Această afirmație se justifică prin însăși titlul și conținutul lucrărilor publicate în timpul vieții sale: Principii de biologie, Principii de psihologie, Principii de morală, Eseuri despre educație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și în profunzimea interpretărilor realizate. Opera, ca totalitate a creațiilor spirituale reprezentative, pe care fiecare creator le oferă omenirii, dezvăluie preocupările generate de puterea timpului pe care-l trăiește fiecare și sugerează cum nu se poate mai bine creșterea valorii ideaticii menite să surprindă cât mai precis configurația și funcționalitatea organismului social. Învățăturile ce cu dărnicie au fost lăsate urmașilor sunt moșteniri în măsură să dea seama despre procesul de sporire și reconfigurare continue al ideaticii care a făcut posibilă emergența
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
poate mai bine creșterea valorii ideaticii menite să surprindă cât mai precis configurația și funcționalitatea organismului social. Învățăturile ce cu dărnicie au fost lăsate urmașilor sunt moșteniri în măsură să dea seama despre procesul de sporire și reconfigurare continue al ideaticii care a făcut posibilă emergența unui tip novator de interpretare a vieții sociale. Fiecare creator a contribuit, în mod specific, la îmbogățirea zestrei de idei necesare, clădind baza pentru interpretări viitoare. Conexiunea și filiația ideilor devin atât de evidente, încât
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o revendică. (Era să mă las pradă aici unei formulări apărute cu obstinație în primele pagini ale aparițiilor editoriale: "cartea aceasta umple un gol în literatura sociologică de la noi".) Ei au nevoie de prezentări sintetice, nu simpliste, în care firul ideatic să poată fi urmărit fără ocolișuri și bariere artificiale, în care esența să se prezinte ca firească și să răzbată cu claritate. M-a interesat logica nașterii sociologiei, mecanismele intelectuale, dar și obiective care au făcut-o posibilă și necesară
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
dezbaterile contemporane de idei și care să alimenteze reflecția teoretică actuală; * acele idei care se instituie ca mijloc de a înțelege mai bine statutul actual al sociologiei și relațiile sale cu alte discipline sociale, precum și cu practica socială; * o compoziție ideatică omofonică (ideile să fie înscrise pe o axă unică, progresivă, ca momente succesive ale unui fond progresiv de cunoaștere înscris pe axa timpului) sau una polifonică (ca dialog între idei, teorii fiecare reprezentând o încercare de a interpreta viața socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
o axă unică, progresivă, ca momente succesive ale unui fond progresiv de cunoaștere înscris pe axa timpului) sau una polifonică (ca dialog între idei, teorii fiecare reprezentând o încercare de a interpreta viața socială chiar dacă nu cu succes); * o compoziție ideatică ancorată în realitate, militantă și motivată; * o compoziție de tip muzeistic în care sunt expuse spiritele reprezentative ale gândirii cu privire la viața socială după un criteriu cronologic sau unul de apartenență, ambele bine precizate. Dacă dorim să fim mai riguroși pentru
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
nu este sociologie în ceea ce se pretinde a fi sociologia actuală; * dialectica trecutului și prezentului în gândirea socială, proba participării trecutului la structurarea prezentului, a configurației sociologiei actuale și a perspectivelor sale de evoluție; * traiectoriile posibile ale evoluției sociologiei, filierele ideatice parcurse; * problematica sociologiei, relațiile sale cu celelalte științe sociale. formează și dezvoltă: * limbajul sociologic. Este cert că o știință este limbajul ei; a însuși sociologia înseamnă a însuși limbajul său tot așa cum a însuși matematica înseamnă a stăpâni limbajul său
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
întrunit această adeziune au fost cele elaborate de Durkheim. L'Année sociologique a constituit mediul favorabil în care ideile maestrului puteau fi difuzate, comentate, dezvoltate. În acest fel a luat naștere Școala sociologică a lui Durkheim armată cu un arsenal ideatic profund, cu noutatea oferită cercetărilor, cu promisiunea acaparării unui teritoriu al existenței încă virgin. Este prima școală sociologică pe care o înregistrează istoria sociologiei ce a rezistat în timp și care a exercitat o influență imensă asupra dezvoltării sociologiei. Pe
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Filosofia modernă germană, de la Nicolai Hartmann la Martin Heidegger, își află filonul principal în gândirea lui Simmel. o Filosoful marxist Georg Lukacs și hegelianul Ernst Bloch, filozoful existențialist Martin Buber, filozoful și sociologul Max Scheler, istoricul Bernhard Groethuysen sunt datori ideatic lui Simmel. o Contemporanii săi, Durkheim și Max Weber, i-au citit principalele lucrări, iar ideile sale despre oraș, bani, societate modernă au multe asemănări cu analizele lui Durkheim (problema relației dintre individ și societate, anomia), lui Weber (efecte ale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ar îndepărta de intenția de a oferi o privire generală asupra oncovirusologiei, sperăm că aceste pagini informative vor fi socotite utile și vor fi primite cu bunăvoință de către colegi. Autorii aduc mulțumiri doamnelor dr. Emilia Voinovschi și Doina-Ștefania Saucă, implicate ideatic și tehnic în realizarea acestei lucrări. O înțelegere satisfăcătoare a complexității procesului neoplazic (care să ia în considerație atât agenții carcinogeni cât și efectul lor asupra țintei celulare) nu se poate realiza decât urmărind treptele istorice pe care mintea omenească
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]