6,525 matches
-
Eminescu, este mai înțelept să abandonezi și să te lași! Astfel, primele mele proze, cu care am și debutat prin 1966, la Iașiul literar, au fost: Fugile (după o idee muzicală de la Johann Sebastian Bach) și Minciuni pozitive (la revista ieșeană Cronica). Odată cu dobândirea sarcinilor de predare a cursurilor de istoria filosofiei contemporane (de la Immanuel Kant la Martin Heidegger) și Istoria spiritualității românești (de la origini și până la Lucian Blaga), înscrierea la un doctorat în domeniu, se impunea ca necesitate presantă, întrucât
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
necesar să reamintim valoarea și locul pe care îl ocupă, în viața și cariera mea universitară, profesorii Isac Davidsohn și Johan Gotlieb. Cel dintâi de înaltă expresie, mi-a fost dascăl de filozofie clasică. E. Ț.: Care din corifeii universității ieșene v-au influențat hotărâtor devenirea ca profesor? Tudor Ghideanu: Între toți, în modul cel mai înalt, profesorul Theofil Simenschy. Dincolo de cunoștințele extraordinare pe care ni le-au dăruit, mie și colegilor mei de la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, cea
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
în anul 1948! În anul 1957, odată cu reînființarea Facultății de filosofie, la Univ. Al. I. Cuza din Iași, Simenschy a fost angajat pe postul de contabil! Totuși, marele profesor și-a desfășurat activitatea la Catedra de limbi clasice a Universității ieșene, ca lector universitar, până în anul 1968, când a plecat în ,,Câmpiile Elizee”!... Îi păstrez cea mai frumoasă amintire, din anul vizitei filosofului indian J. Mohanty, de la Universitatea din Calcutta, găzduit la Casa de oaspeți C. Balmuș a Universității ieșene. Alături de
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Universității ieșene, ca lector universitar, până în anul 1968, când a plecat în ,,Câmpiile Elizee”!... Îi păstrez cea mai frumoasă amintire, din anul vizitei filosofului indian J. Mohanty, de la Universitatea din Calcutta, găzduit la Casa de oaspeți C. Balmuș a Universității ieșene. Alături de colegul Radu Negru și de alții, de la Catedra de Istoria filosofiei, l-am invitat pe marele nostru dascăl, care a recitat zeci de versuri din poemele clasice indiene, Ramayana și Mahabharata. Filosoful indian, vădit impresionat, întrebându-l pe domnul
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
străveche a indienilor, a primit răspunsul neașteptat: ,,am învățat întreaga bibliografie, în limba germană”! Pe marele meu profesor de latină nu l-am mai văzut decât pe data de 13 decembrie 1968, însoțindu-l cu întreg cortegiul funerar de la universitatea ieșeană, unde fusese depus, pentru cele trei zile, și până la Cimitirul Eternitatea. Mulți ani, mai târziu, am luat în studiu impresionantul volum, Limba indo-europenilor, pe care l-a editat colaboratorul și continuatorul lui Simenschy, regretatul academician lingvistul George Ivănescu. De la Simenschy
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
o întâlnire fericită, într-o după-amiază, în strada Șoimărești la numărul 9, pe Splaiul Dâmboviței, prin anii 1978! Întâlnirea mea cu marele român s-a datorat și faptului că, după apariția lucrării Mecanica invariantivă și cosmologia (1974), publicasem în revista ieșeană Cronica, mai multe articole despre viața și opera lui Octav Onicescu, de la care, atunci, vedeam necesară o confirmare sau dimpotrivă. Mi-aduc aminte, cu multă emoție, cum ne-a întâmpinat marele Onicescu, înalt drept cu un chip zâmbitor, de îngăduință
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Posity și Simone de Beauvoir), apărută la Ed. Științifică, București, 1979 și apoi Conștiința filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin apărută la Ed. Junimea, Iași, în 1981, m-am simțit dator să le trimit Maestrului de la Păltiniș prin universitar ieșeană Gertrud Sauer, prietena filosofului, care îmi era profesoară de germanistică la cursul post-universitar de limba germană, de la facultatea noastră, pe care l-am absolvit mai târziu, cu diplomă. De la Noica am primit, firește, mulțumiri și totodată, sfatul pe care l-
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
observe cititorul deosebirea dintre cum scriu eu și textul în care este înghesuit câte un fragment ce-mi aparține, pentru ca să se identifice anexarea neadecvată. Se vede și se simte de hăt departe. Am văzut cândva, la cineva, în Cozmești, sat ieșean, o carpetă de perete bizară, reprezentând niște lei cu guri năprasnice, căscate fioros sub niște brazi, într-un peisaj european, foarte relaxant ca priveliște. Incredibilă situare a felinelor în spațiul carpatic, pesemne, cu un răzor umbros sub coniferele munților noștri
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Un eseu sprințar, educativ și bine dozat cu ironie și umor, apărut la Editura ieșeană Alfa, ne oferă profesorul universitar Constantin Dram, autorul a numeroase volume de critică literară, prefețe și postfețe, dintre care amintim doar câteva: Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Devenirea romanului, Ordinea iubirii, De la Banchetul la Robinson Crusoe și Lumi narative
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
și Homo diabolicus, desfășurate pe parcursul a peste 200 de pagini și beneficiind de o postfață la fel de avizată și de doctă, semnată de alt profesor universitar și distins critic literar, Vasile Spiridon. Străbătând acest Muzeu de imagini, vom observa că autorul ieșean dezbate o amplă problematică, realizând o adevărată panoramă a unei bune părți din literatura universală, având ca personaj central FEMEIA cu toate fațetele ei văzute și nevăzute, arhicunoscute și necunoscute, intuite și neînțelese, pe care le dezvăluie și le învăluie
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
și neînțelese, pe care le dezvăluie și le învăluie simultan, dovedindu-se un admirabil zugrav al slăbiciunilor, dar și al talentelor acesteia. „O întreagă mitologie-subliniază postfațatorul eseului- este cuprinsă în această primă secvență din «muzeul de imagini» străbătut de eseistul ieșean: desăvârșirea androgină, nostalgia cântării sufletului-pereche, ideea biblică a comuniunii bărbat-femeie. Căci nu am fost creați pentru a fi singuri și poate că de aceea adevărata împlinire a omului se săvârșește prin unire în acest bâlci al deșertăciunilor care este viața
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
filosofic, dublate de înțelepciune. Capitolul de final este o tentativă de a sintetiza calitățile dominante ale ființei scriitoricești a lui Ion Miloș, subliniind înscrierea sa in curentul umanismului european contemporan. Finalul lucrării cuprinde un foarte bogat aparat critic (între care ieșenii Constantin Ciopraga, Al. Husar, Ioan Holban, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Horia Zilieru, subsemnatul ) și o iconografie inedită, ce vorbesc despre receptarea scriitorului în cele patru spații literare amintite, pecum și despre efortul autorului acestei cărți de a le depista și
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
poetice ale tinerilor, afirmate în ultimii ani foarte energic, până la a deveni unul din cele mai interesante fenomene literare ale actualității. Nu este prin urmare, nici echinoxistă, nu face parte din Cenaclul de Luni, nu are legături cu noua poezie ieșeană ; despre ea se poate spune, cel mult, ca reeditează într-un fel, experiența lui Liviu Ioan Stoiciu, spre a aminti numele unui alt debutant de marcă al anilor din urmă; este cu alte cuvinte, izolată de curenții lirici ai momentului
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
poetice ale tinerilor, afirmate în ultimii ani foarte energic, până la a deveni unul din cele mai interesante fenomene literare ale actualității. Nu este prin urmare, nici echinoxistă, nu face parte din Cenaclul de Luni, nu are legături cu noua poezie ieșeană ; despre ea se poate spune, cel mult, ca reeditează într-un fel, experiența lui Liviu Ioan Stoiciu, spre a aminti numele unui alt debutant de marcă al anilor din urmă; este cu alte cuvinte, izolată de curenții lirici ai momentului
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
anatomice destinate a figura viitoarele compoziții de amploare. Un evanescent triptic ce asamblează nuanțele siderale ale albastrului aparține plasticienei Carmen Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât și la cea ieșeană. Robert Cobuz, format în atmosfera artistică și universitară a Iașilor, demonstrează privitorilor acestei expoziții sui-generis, meșteșugul realizării unor deosebit de expresive icoane pe sticlă din care și învățăceii săi pot deprinde taine ale acestei arte străvechi. Tot la Iași studiază artele
ARTICOL PRIMIT DE LA PRIETENA MEA SCRIITOAREA LUCIA OLARU NENATI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344780_a_346109]
-
Roșianu EVENIMENT CULTURAL LA L.S.R. IAȘI Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași-Moldova a organizat vineri, 5 aprilie a.c., la orele 17:30, în Salonul Artelor din incinta Cercului Militar Iași, o activitate culturală deosebită, la care au participat oameni de cultură ieșeni, membri ai L.S.R. și un numeros public. În deschiderea activității, președintele Filialei Iași a L.S.R., domnul Constantin-Toni Dârțu, a prezentat activitatea literară a prof. dr. Mihai Păstrăguș, din Iași, menționând mai ales meritele deosebite ale acestuia în editarea revistei Moldova
EVENIMENT CULTURAL LA LIGA SCRIITORILOR FILIALA IAŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345759_a_347088]
-
Era emoționat de prezența în Iași și, puțin îngrijorat. Îl aștepta examenul de admitere la o instituție de învățământ de prestigiu din capitala Moldovei, iar el venea dintr-o zonă tare vitregită, conștient de pregătirea lui școlară precară față de a ieșenilor sau a celor din alte orașe, care nu aveau acasă altă grijă decât învățatul. Odată coborât din tramvai, întrebă un băiat cam de vârsta lui, despre drumul spre Școala Normală Vasile Lupu. - Păi eu, tot acolo merg și tot pentru
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
din căldări de tablă, mortarul. - Unde-i nea' Pascaru, maistrul? Când îl văzu, maistrul coborî de undeva de la etaj. Se șterse cu o cârpă, îi întinse mâna și-l întrebă: - Cum a mers la examen? I-ai dat gata pe ieșeni? Hai, nu te bosumfla, c-am glumit. Nu, serios, cum a decurs examenul, când vei afla rezultatul? - Știu și eu... Cât m-am priceput, cât știam de la școală, am scris. Necazul e că rezultatele vor fi afișate peste două săptămâni
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
la adresa sa. Perseverența îi va fi răsplătită, reușind într-un final să câștige procesul ce i-a fost intentat din rea-voință. Tenacitatea îi este răsplătită doctorului G și în plan medical: în timpul specializării de trei luni într-o clinică universitară ieșeană, dă proba irefutabilă a calităților sale profesionale, reușind să inspire respectul și admirația pentru tehnică și manualitate a colegilor și chiar a profesorului universitar sub umbrela căruia a activat în Iași. După Decembrie ʼ89, scârbit de războiul de uzură pe
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
îl întreba cineva ce tratament urmează sau ce dietă ține, răspundea invariabil:«Mimi știe!». Îmi e greu să-mi amintesc, îmi revin mereu în minte anii de suferință...”. Cartea însă, răscolește anii de iubire care au închegat un spirit cultural ieșean, urzit pe două coordonate: înainte de Titel Popovici și după Titel Popovici. Fără Titel Popovici urmează în lumea muzicală ieșeană și națională, timpul în care nu există maestrul, dar trăiește. Prin această carte scrisă de Octavian Ursulescu, „Titel Popovici” trăiește și
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
amintesc, îmi revin mereu în minte anii de suferință...”. Cartea însă, răscolește anii de iubire care au închegat un spirit cultural ieșean, urzit pe două coordonate: înainte de Titel Popovici și după Titel Popovici. Fără Titel Popovici urmează în lumea muzicală ieșeană și națională, timpul în care nu există maestrul, dar trăiește. Prin această carte scrisă de Octavian Ursulescu, „Titel Popovici” trăiește și intră în conștiința și sufletele noastre. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Titel Popovici. O carte
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
mladelor cruzi și a urcat spre splendorile muzicii mari, drept un venerabil și genial făptuitor al ei. A debutat ca pianist de muzică ușoară, jazz și café-concert, la șaisprezece ani, pentru ca la douăzeci să se facă apreciat pe scena muzicală ieșeană, ca șef de orchestră. Acum se deschide o fereastră spre drumul gloriei muzicii, început de la colaboraea cu Radio Iași și Radio România, ca pianist, compozitor și dirijor - înregistrează compoziții, prelucrări clasice și de flclor, șlagre românești și internaționale. Drumul muzical
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
un loc ales -Biblioteca Metropolitană București. Da, ne-am înveșmântat, în emoție și verbul A FI, în nemurire, și cu o bucățică de Brașov și de poezie. Am adus acasei noastră, spre continuitate și dăinuire, bucuria existenței acestui valoros Monument ieșean, omagiat și laureat pe toate continentele Lumii. MULȚUMIM Domnule Constantin Toni Dârțu, pentru Instituția Dv. enciclopedică! Ce alese gânduri și vie Recunoștință - în numele Tuturor VIORICA POPESCU și MARIANA POPA LIGA SCRIITORILOR BRAȘOV Referință Bibliografică: O enciclopedie cu iz de veșnicie
O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VEŞNICIE, ARTICOL DE VIORICA POPESCU ŞI MARIANA POPA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347512_a_348841]
-
destule deci, însă și unele condiționări exterioare. Adică exact acelea care ne cam împiedicau să ne vedem împlinit proiectul. Destinul însă are căile sale și în cazul nostru ne-a favorizat. Aflat cu treburi în Israel inimosul director al editurii ieșene 24: ORE, Adi Cristi, s-a întâlnit cu Dorel Schor a cărui activitate o cunoștea foarte bine și i-a spus, pe un ton care nu prea admitea eschive, că se va ocupa el de toate problemele, nu puține, ale
ZÂMBETUL ÎNŢELEPTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348819_a_350148]
-
aterizare A deschis poarta Raiului pământesc, în a zecea zi a lunii lui Cuptor a anului 1956, risipindu-și mireasma dulce a dorințelor în iarba meleagurilor buzoiene, fiind primul prunc al familiei Covache. Copilăria și-a petrecut-o pe plaiurile ieșene, grădiștene dar și în actualul oraș Ianca (de care s-a simțit adoptat pentru totdeauna), din județul Brăila unde a urmat și cursurile Liceului Teoretic, făcând parte din elita generațiilor ce-au absolvit aici, despre care spunea : Perioada liceului a
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]