5,888 matches
-
dragostei. Statuia dezvăluie, așadar, sensul profund al ambiguității sale, grație transformării pe care i-o va impune sculptorul: alături de imaginea originară, de reprezentarea unui personaj solitar, din soclul fisurat va răsări o mulțime forfotitoare de ființe omenești cu înfățișare animalică. Iluminarea de până atunci a chipului tinerei fete a pălit și ea: feței luminoase i s-a asociat fața unui monstru. Oare această alteritate hidoasă, brusc apărută, nu e cumva opera înfricoșătoare a morții? Nu este ceea ce a preschimbat-o și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Dispersia dualităților, care este provocată de Iluminism dincolo de contrapunerea inițială materie-spirit, trădează preferința pentru parte față de întreg, bunăoară, pentru corpuscul sau undă, unicitate sau ciclicitate, dat sau proces, element sau organ, obiect sau sistem, închis sau deschis, imuabil sau poietic, iluminare sau învățare, mecanism sau relativism, independență sau dependență, indeterminare sau coerență, individ sau societate, haos sau ordine, univers sau multivers, timp sau eternitate etc. Lunga enumerare a alternativelor de poziționare metodologică pentru consistența explicației, deși este obositoare, nu se sfârșește
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din zona difuză în cea clară, de la condiția de concepte vagi la aceea de concepte în sine, în care abstracțiunea este explicită, degajă sens și semnalizează direcția gândului. Inversiunile în stările mentale sunt multiple și cu conținut diferit, descrise ca iluminare interioară, (de Hegel), străfulgerare (de iluminiștii mistici), inspirație (de poeți), transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
personală, activă și instantanee; fabricarea ei este senzuală, în sensul originar al termenului; nomadă, arbitrară și subtilă, ea cere și necesită partea fină a rațiunii; măsurată, anarhică, eumetrică, în sfârșit, ea presupune o densitate, un fel de arc electric, o iluminare a cărnii. În schimb, fericirea este constituită din suma plăcerilor trecute și viitoare. Dacă dimensiunea temporală a plăcerii coincide cu clipa, cea a fericirii trimite la cei trei constituenți ai timpului în ansamblul său: trecut, prezent, viitor. Amintirea unei plăceri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
stinge (2); țigară (2); aer; albastru; aprind; apucă; ațîța; cald; camera; cameră; car; ceartă; a face ceva; cuptor; declanșa; a deschide; distrugere; dorință de realizare; a se enerva; euforia; Eugen; exploda; fac; faptă; felinar; forță; furie; galben; gaz; grav; idee; iluminare; influență; inima; intrigă; a iubi; izbucnește; izbucni; a izbucni; început; încet; înflăcăra; întrerupător; jar; joc; lampă; lansare; lemn; lemne; luminat; lună; motivație; necăjit; a fi nervos; necesitate; nesiguranță; neștire; noroc; noutate; paie; parcul; pe; pericol; a produce; putere; rău; repede
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bună; bunăstare; bunătate; cald; călăuză; călca; clar; clară; club; creație; 7 culori combinate; cuptor; curățenie; curent electric; curiozitate; deschidere; devreme; dezvăluire; din lumină; divin; divină; divinitate; dorință; electricitate; evrica; factură; far auto; far; fascicul; fereastră; fericit; floare; frumusețe; ghid; Iisus; iluminare; inepuizabilă; inspirație; Iisus Hristos; în casă; început; înger; întreruptor; lac; lanternă; libertate; limpede; lină; luceafăr; luci, soare; lume; luminoasă; lună; lungă; lux; matur; minte; moarte; mor; nădejde; neagră; negru; neon; nimic; noutate; oarbă; odaie; orbire; orbitor; oricînd; orizont; palidă; părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soare(2); umbră(2); vară(2); veșnic(2); albastru; amintire; aprinde; arzîndă; atingere; bujie; cald; călău; ceartă; cenușă; cimitir; cină; comoară; companion; cu; curent; deșteptare; diplomă; dor; dorință; dovleac; dragoste; dubii; Dumnezeu; eveniment; evlavie; fachel; faclă; fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în care se descriu fapte și se rezolvă probleme considerate deosebit de revelatoare pentru natura lucrurilor, în care se determină fapte ce pot fi comparate cu predicțiile paradigmei și în care se poate realiza travaliul empiric menit să articuleze teoria-paradigmă, prin iluminarea neclarităților și rezolvarea problemelor semnalate de ea2. Paradigma delimitează întrebările care potfi puse, determină care sunt problemele științifice considerate legitime și importanța lor relativă. Kuhn aseamănă modul de a face știință normală cu rezolvarea de puzzles: „A rezolva o problemă
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în capitolele care urmează, ce înseamnă acest lucru depinde de miza rezultatelor, de experiența și abilitățile cercetătorului și de câteva criterii formale. Experiența folosirii constante a tehnicilor statistice avansate în practica de cercetare poate avea foloase importante, nu numai în iluminarea unor relații și structuri care nu pot fi deslușite altfel și în testarea empirică a ipotezelor, ci și în exersarea imaginației sociologice - formularea de concepte și abordări noi, care să cuprindă și să explice cu acuratețe fenomenele sociale, construirea unor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care se descriu fapte și se rezolvă probleme considerate deosebit de revelatoare asupra naturii lucrurilor, în care se determină fapte ce pot fi comparate cu predicțiile paradigmei și în care se poate realiza travaliul empiric menit să articuleze teoria paradigmă, prin iluminarea neclarităților și rezolvarea problemelor semnalate de ea. Paradigma delimitează întrebările care pot fi puse, determină care sunt problemele științifice considerate legitime și importanța lor relativă. Principiul adecvării. Conform principiului adecvării, metodologia folosită în studiul unui proces, fenomen sau fapt social
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
astfel o limită a spiritului omenesc, prin aceea că Descartes susține că existența lui Dumnezeu se cunoaște fără dovezi, Întrucât e același lucru a concepe ideea lui Dumnezeu și a ști că el există. Dumnezeu nu este arătat de nici o iluminare subită a intelectului, dar nici nu este consecință a unei cunoașteri provenite prin simțuri. Și nici chiar prin intuiția nemijlocită a eu-lui ca res cogitans. Acțiunea de surprinderea a cogito-ului nu este posibilă decât pentru spiritul care se Întoarce asupra
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
stimulării participării la dezvoltarea social-economică și culturală, dezvoltarea personalității oamenilor de toate vârstele și profesiile. Condiția organizării acestui program este democratizarea procesului de educație, din perspectiva unei „educații pentru toți” (UNESCO, 1985). Universitatea este furnizoare de modele, un centru de iluminare și de promovare a valorilor spirituale (Neculau, 1988). Iar universitarii sunt chemați ca, alături de activități didactice și de cercetare, să desfășoare și acțiuni culturale („forța de iradiere științifică și culturală a învățământului contemporan superior a crescut”); prin prestigiul, competența și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Daciei Superioare, Cluj. Laprevante, Louis-Philippe, 1984, Pour un bilan social de l’Université, instrument de l’intégration de la communité, UNESCO, Paris. Neagoe, Stelian, 1980, Viața universitară clujeană interbelică, vol. I-II, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Neculau, Adrian, 1988, „Universitatea - centru de iluminare și de promovare a valorilor spirituale”, în Forum, 9. Neculau, Adrian, 1989, „C’est à l’Université que revient le rôle complexe de guide de conscience publique”, în Analele științifice ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, 1. Pușcariu, Sextil
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să noteze întrebările ce vor fi puse la finalul întrunirii grupului. Pe de altă parte, asistentul ia notițe amănunțite, are grijă de înregistrare, are grijă de condițiile pe care le oferă spațiul respectiv și de organizarea aspectelor practice (băuturile răcoritoare, iluminarea, aranjarea scaunelor etc.) și răspunde de întreruperile neașteptate. Spre finalul discuției, moderatorul îl poate întreba pe asistent dacă nu vrea să pună întrebări suplimentare sau să dezvolte o anumită temă. Asistentul ar putea fi rugat să facă un rezumat scurt
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
806 g/h = 0,22 g/s. Condiții atmosferice presiune, P = 101,3 kPa; temperatură, ta = 25°C, Ta = 298°K; viteza vântului, u = 4,5 m/s; momentul de timp în care se face evacuarea gazelor - în cursul zilei; iluminarea solară - moderată; stabilitatea atmosferică: clasa D (condiții atmosferice neutre). Din nomogramele de mai sus se determină pentru distanța de 100 m deviațiile standard Sy și Sz (valorile acestora - conform condițiilor atmosferice menționată mai sus). Concluzii Concentrația de oxizi de azot
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
înstrăinat: adevărul i se arată tocmai pentru că lipsește; e unul dintre consecințele dezrădăcinării. Așa încât, repet, tocmai pentru că nu poate fi decât departe de adevăr, Cioran e, în realitate, în miezul lui, și ceea ce părea o pierdere e, de fapt, o iluminare. Astfel, oricâte rezerve am putea avea, destinul lui Cioran este marcat într-un mod decisiv de problema adevărului. Prin decembrie 1935, îi scrie lui Mircea Eliade: „Ai înțeles desigur de mult că sufăr de obsesia esențialului cu conștiința martirizantă a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
va fi recunoscut Cioran în el, din moment ce nu l-a uitat! La drept vorbind, un vers care ascunde în metafora lui întreaga experiență a lui Cioran privitoare la melancolie: deopotrivă salvare estetică a suferinței, depășire a răului prin asumarea lui, iluminare prin durere. Melancolicul se salvează, masochist aproape, tocmai prin explorarea și perpetuarea stării de criză; un masochism al cinicului care se ascunde în orice epicureu. Tocmai de aceea, Cioran nu suferă de înstrăinare decât într-un fel exterior. Firește, Parisul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ia în tragic povestea cu înstrăinatul, când el se simte foarte bine în găoacea melancoliei, în care se închide cu voluptate? Sceptic, melancolic, umorist, Cioran nu putea fi tragic, chiar dacă limitele care îl definesc se metamorfozează în deschideri și în iluminări. Să recitim: „Melancolia, această rană a frumuseții”. Dar poate că Cioran spunea toate astea conjunctural, numai și numai pentru a-și vindeca fratele. Nu-i decât o dovadă în plus că, umorist, el se transformă pe sine într-un actor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
prăbușire Ă și de sfințenie...” (II, 385). Sau: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie” (I, 22). Așadar, privită acum cu admirație, tinereții, ca vârstă a angajării oarbe, i-ar fi urmat retragerea din lume, luciditatea mortificantă, iluminarea neputinței, sau, altfel spus, lașitatea. Diacronia e, însă, numai o aparență. Ce-i drept, poate că anumite accente se schimbă în timp, dar caietele sunt, oricum, expresia contradicțiilor care se dezvoltă în sincronie. Victoria lui Ă care se edifică pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
313). Vorbim însă nu despre astfel de soluții, ci despre extaz. Nu despre salvarea eului, ci despre topirea lui în absolut. Nu despre vindecarea de plictiseală, ci, dimpotrivă, despre coborârea în hăurile ei, până acolo unde sinele se iluminează. Căci iluminarea pare, cum am văzut, posibilă. Și, pe lângă munca fizică, mersul pe jos, topirea în peisaj, de invocat din nou, ca situație exemplară, Bach. Mai ales Bach, dar nu numai el. Iată: „Aseară, la biserica Saint-Roch, Messia. Două ore de jubilare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
e bună de dragoste. Ca să-ți meargă bine într-o casă să îngropi un liliac sub prag." 277 Stăpân peste foc și peste apă (numele latinesc "aquila" este un eufemism derivat din "aqua" apă), vulturul, ca pasăre a luminii, a iluminării și reîntineririi, este un intermediar între lumea de aici și lumea de dincolo 278: "Vulturul e împăratul păsărilor. De demult, vulturul era tare bun la Dumnezeu. Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un elan adolescentin, o vibrație frenetică în contact cu universul, care crește, se compune într-o fascinație de paradis, desprins din privirea iubitei, din gestul, din gândurile ei. Este perioada viziunii sentimentelor, când iubirea se naște ca o stare de iluminare, de incantație: "Părul tău e mai decolorat de soare,/ regina mea de negru și de sare.../ Trec fantome-ale verii în declin,/ corăbiile sufletului meu marin." Poate că volumul "O viziune a sentimentelor" e unul dintre cele mai lirice; universul sensibil
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
minut,/ Mai lasă-mă o secundă./ Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip./ Mai lasă-mă o briză, o undă." ("Viața mea se iluminează") Metaforele frunză, fir de nisip, briză și undă explică trecerea, trăirea unui sentiment de iluminare, pe care poetul îl definește ca o alergare, ca un salt, ca o curgere, ca un zbor pe care ar vrea să-l stăpânească, măcar cât existența unei frunze, a unui fir de nisip, a unei brize, a unei unde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Nu e pământ câte visăm, morminte,/ și nu minciuna, adevărul minte;/ citim dovada soarelui în umbră". Poezia, în această realitate care descinde din aventură, ca și la Rilke sau ca în poemul "Somnul" lui Lucian Blaga, constituie o stare de iluminare, poezia înseamnă sinteză și selecție: Taie lumina-n mine ca-n faguri,/ ochi stau albaștri în destinul meu/ Și toarnă cheltuindu-se mereu/ Materie pentru săgeți și arcuri" ("Șopârla"). Alteori invocă desprinderea din femeie, contactul dintre suflet și trup, o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Un an de poezie", Dacia, p. 196. 3 Ion Negoițescu, "Poezia lui M. Eminescu", Editura Cartea Românească., pag. 170. 1 Vlad Surianu, "Contrapunct critic", Editura Junimea, 1971, p. 112. 2 "Fluviile visează oceanul", E.S.P.L.A., 1961; "Pământul și fructele", E.S.P.L.A., 1964; "Iluminările mării", E.S.P.L.A., 1967; "Oase de corăbii", Editura Tineretului, 1968; "Delte", E. S. P. L. A., 1969; "Fața străină a nopții", Editura Cartea Românească, 1971, "Poeme de dragoste", Albatros, 1971; "Singurătatea amiezii", Editura Facla, 1973. Iată-l, evocându-și satul: "Satul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]