14,025 matches
-
între amatorii muzicilor academice, aceea care pune în discuție metamorfozele sesizabile în interpretările succesive ale textelor consacrate revine consecvent. Răspunsurile tranșante sunt aproape imposibile. "Cvartetul Belcea" este un model special al echilibrului între competența recunoscută a da măsura excelenței și imaginația lecturii vii; îndrăznesc să spun autentice și originale. Frumoasele cuvinte despre tehnica strălucită, implicarea emoțională, cultura stilurilor nu pot să lipsească. E aproape totul; dar e insuficient. Originală este o epatantă regie a dramaturgiei. La Haydn, la Schubert, la Schumann
Rising stars - New generation by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/9013_a_10338]
-
românești de până la mijlocul anilor '70, când a emigrat în Franța, Ilie Constantin reface cu "entuziasm melancolic" (sintagmă oximoronică împrumutată, cum singur mărturisește, de la Giordano Bruno) climatul literar al unei epoci în care efervescența creatoare se inhiba sub teroarea cenzurii, imaginația își trasa, aprioric, propriile frontiere, iar libertatea avea limite tot mai greu de înțeles, într-o societate croită pe matricea (nici ea perfectă) unei democrații mult prea originale. Ceea ce reușeșete de minune Ilie Constantin în această carte este să surprindă
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
iar de aici mai departe până la Mihai Dragolea, Ion Mureșan și Ovidiu Pecican, proiectați într-o viață literară dinamică și plastică. Steliștii, tribuniștii, echinoxiștii, universitarii, publiciștii, cercetătorii, lexicografii, femeile și bărbații sunt oști și individualități ce se mișcă hieratic în imaginația regizorului Petru Poantă, ce descrie meticulos un Cluj oniric, o proiecție foarte personală a scenaristului, același cu regizorul ce vede bătălii, deplasări în spațiu și în timp, corporalități și abstracțiuni, frânturi de memorie și ambianță culturală. Vizionezi, parcă, fragmente dintr-
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
lui Valéry: "Orice confesiune cuprinde, în chip fatal, o ficțiune: din clipa în care confesiunea se lasă scrisă, ceva se întâmplă cu ea. Limbajul îi dă altă dimensiune, o scoate din sărăcia și din adevărul ei, devine un produs al imaginației. De aceea cred că orice jurnal intim este o ficțiune a nonficțiunii."
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Chiriac) despre regizorul invitat. Ne-a reținut atenția un fragment din intervenția Andreei Chiriac: "Alexandru Solomon este un autor special tocmai pentru că gândește documentarul - multă vreme considerat un gen desuet, prăfos, chiar agonizant - ca pe o structură vie, pe care imaginația sa o transformă creativ, cu umor autentic, de multe ori trist și întotdeauna profund, depășind șabloanele și anchilozele și modelând-o, chiar cu instrumentele ficțiunii, în direcția cea mai interesantă." Să vedem ce zic, în numărul următor, colegii de breaslă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
artificiul să nu se observe. Lui Valéry îi repugnă să vadă în poet un exaltat, pradă impulsurilor dezordonate și primitive. Dacă admite că debutul (în minte al) poeziei poate fi, practic, orice (ritmuri, cuvinte izolate, ori, dimpotrivă, sensuri cuibărite în "imaginația auditiv-verbală") și că factorii favorizanți ai creației pot fi simplul creion, o hârtie potrivită etc., Paul Valéry sesizează fericita consonanță cu acestea a unui vid ce atrage poezia ca realizare efectivă. Marius Ghica stabilește cu justețe conexiuni între acest vid
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
cu oameni și animale. în ciuda faptului că unele autoportrete sînt realizate ceva mai tîrziu, sau anumite portrete derivă din studiul compozițiilor cu animale, ordinea conceptuală și cronologică a temelor nu suportă, în esență, nici o modificare. II. Observație, cercetare și limitele imaginației Dacă meditația generală, discursul interior și coagularea ideilor se înscriu cu destulă exactitate în scenariul deja prezentat, abordarea plastică a Danielei Chirion reprezintă cu adevărat o provocare majoră pentru privitorul de astăzi. Aparent previzibilă, ușor de contextualizat în istoria artei
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
contemplative, de-o fabuloasă interferență, ale poeticii de care face uz. Marile teme îndătinate, enigmele crispante, înfricoșătoarele perspective nu sînt abordate niciodată. Autorul ocolește cu grijă tot ce-ar putea contraveni convenției d-sale doldora de delicii estetice, subsumate unei imaginații "minione" ce are aerul a dezamorsa pericolele, a pune în paranteză patetismele. Pentru d-sa universul se reduce la decorativ, la suprafețele-i euforizante, prinse într-un balet al gratuității. în copilărie (dar întreaga-i viziune n-are oare o
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
obsesia de a investi cu afecte procesul conservării active a unor corpuri oarecare: biciclete ruginite, sticle goale, electrocasnice ieșite din uz, haine vechi degradate la statutul de cârpe, carnete pline de mâzgălituri. Ba chiar fire de praf. Sau - dincolo de orice imaginație - stereotipii memorialistice ale unei femei fără un viitor prea evident și fără un trecut notabil. Tot ce aparține acelei părți din viață pe lângă care trecem neatent, dar lângă care ne aflăm - dinamic - în permanență. În viziunea lui Călinescu, Ion Ghica
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
idealului de frumusețe, înțeles ca relație între numere și proporții. Parcul englezesc e, dimpotrivă, influențat de empirismul anglo-saxon, în special de John Locke și Joseph Addison. Aici ideile complexe sunt formate din experiență, iar un peisaj variat contribuie la hrănirea imaginației cu idei variate. Întrucât experiența peisajului are consecințe importante pentru cunoașterea din experiență, parcul englezesc poate să înnobileze sufletește pe cel care se plimbă în el, dacă a fost creat în așa fel încât atmosfera diferitelor tipuri de peisaje (melancolic
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
cu valoarea gîndirii lor. Dovada cea mai bună este stringenta actualitate a gîndurilor lui Humboldt, așa cum se desprind ele din cele cîteva fragmente pe care Cornel Vâlcu le citează și le comentează. Tema în discuție e una eternă: relația dintre imaginație, limbă și gîndire. Cinci sunt ideile surprinzătoare ale lui Humboldt: Mai întîi, ideea că imaginația e facultatea primordială a cunoașterii umane. Așadar rolul predominant în cunoaștere nu-l joacă nici intelectul (facultatea de a folosi noțiunile), și nici simțurile (cărora
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
așa cum se desprind ele din cele cîteva fragmente pe care Cornel Vâlcu le citează și le comentează. Tema în discuție e una eternă: relația dintre imaginație, limbă și gîndire. Cinci sunt ideile surprinzătoare ale lui Humboldt: Mai întîi, ideea că imaginația e facultatea primordială a cunoașterii umane. Așadar rolul predominant în cunoaștere nu-l joacă nici intelectul (facultatea de a folosi noțiunile), și nici simțurile (cărora Kant le spune "sensibilitate"), ci imaginația, adică tocmai facultatea pe care Kant o osîndise să
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
ideile surprinzătoare ale lui Humboldt: Mai întîi, ideea că imaginația e facultatea primordială a cunoașterii umane. Așadar rolul predominant în cunoaștere nu-l joacă nici intelectul (facultatea de a folosi noțiunile), și nici simțurile (cărora Kant le spune "sensibilitate"), ci imaginația, adică tocmai facultatea pe care Kant o osîndise să joace un rol subaltern, acela de intermediar între materialul senzitiv oferit de simțuri și conceptele fără de care nu am putea generaliza nimic. Cu alte cuvinte, la Kant reprezentările au rolul de
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
a lega percepțiile de limbă, în virtutea acelui mecanism atît de dificil și de abscons care poată numele de "schematism". La Kant, imaginea este un liant între cuvintele și percepțiile unui om. O verigă și nimic mai mult. La Humboldt însă, imaginația devine rădăcina comună a intelectului și sensibilității, deci sursa lor. E ca o matrice din care se desprinde, pe de o parte, limba cu ajutorul căreia facem raționamente, și, pe de alta, percepțiile prin care intrăm în contact cu lumea înconjurătoare
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
desprinde, pe de o parte, limba cu ajutorul căreia facem raționamente, și, pe de alta, percepțiile prin care intrăm în contact cu lumea înconjurătoare. Potrivit lui Humboldt, imaginile din mintea unui om nu sînt copii fidele ale realității, ci plăsmuiri unice ale imaginației. Lumea nu ni se arată așa cum este ea, ci ni se înfățișează sub forma pe care imaginația noastră i-o dă. A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
intrăm în contact cu lumea înconjurătoare. Potrivit lui Humboldt, imaginile din mintea unui om nu sînt copii fidele ale realității, ci plăsmuiri unice ale imaginației. Lumea nu ni se arată așa cum este ea, ci ni se înfățișează sub forma pe care imaginația noastră i-o dă. A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care cineva plăsmuiește imagini are o tentă atît de personală încît lumea din capul lui nu coincide cu
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
unui om nu sînt copii fidele ale realității, ci plăsmuiri unice ale imaginației. Lumea nu ni se arată așa cum este ea, ci ni se înfățișează sub forma pe care imaginația noastră i-o dă. A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care cineva plăsmuiește imagini are o tentă atît de personală încît lumea din capul lui nu coincide cu lumea din capul altuia. Imaginația e irepetabilă, plăsmuind viziuni pe care
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
plăsmuiri unice ale imaginației. Lumea nu ni se arată așa cum este ea, ci ni se înfățișează sub forma pe care imaginația noastră i-o dă. A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care cineva plăsmuiește imagini are o tentă atît de personală încît lumea din capul lui nu coincide cu lumea din capul altuia. Imaginația e irepetabilă, plăsmuind viziuni pe care nu le vom regăsi în aceeași formă la doi
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
A doua trăsătură surprinzătoare este că imaginația poartă amprenta personalității fiecărui om. Cîți oameni, atîtea imaginații. Modul în care cineva plăsmuiește imagini are o tentă atît de personală încît lumea din capul lui nu coincide cu lumea din capul altuia. Imaginația e irepetabilă, plăsmuind viziuni pe care nu le vom regăsi în aceeași formă la doi oameni. A treia caracteristică este că limba prin care se exprimă un om, deși poartă marca imaginației lui, nu iscă reprezentări asemănătoare în mintea altuia
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
lui nu coincide cu lumea din capul altuia. Imaginația e irepetabilă, plăsmuind viziuni pe care nu le vom regăsi în aceeași formă la doi oameni. A treia caracteristică este că limba prin care se exprimă un om, deși poartă marca imaginației lui, nu iscă reprezentări asemănătoare în mintea altuia. De pildă, cuvintele mele, deși pot fi înțelese de alții, dau expresie unor imagini ce sunt cu totul și cu totul personale, și de aceea nu trebuie să mă aștept ca aceleași
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
asemănătoare în mintea altuia. De pildă, cuvintele mele, deși pot fi înțelese de alții, dau expresie unor imagini ce sunt cu totul și cu totul personale, și de aceea nu trebuie să mă aștept ca aceleași cuvinte să declanșeze în imaginația altora aceleași reprezentări ca ale mele. Ce înseamnă asta? Că, deși vorbim la fel, fantasmăm altfel, de aici și neputința de a ne înțelege în întregime. A patra trăsătură este că limba unui om, înainte de a fi un mijloc de
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
este că, dacă gîndirea e amprentată de limbă, atunci fiecare popor gîndește în alt fel. Ba mai mult, dacă un om părăsește o limbă în favoarea alteia, gîndirea i se va modifica. Ipoteza, să recunoaștem, e problematică. Căci, dacă acceptăm că imaginația este facultatea primordială a gîndirii, cu alte cuvinte că a gîndi înseamnă a asocia imagini și nu a înlănțui cuvinte, atunci putem admite că există o gîndire care să fie desprinsă de matricea lexicală a limbii. Nuanțele și obișnuințele lexicale
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
atacat, de parcă eu aș fi înființat atât Partidul Comunist Român, cât și Securitatea, dar am continuat să-mi văd de treabă. Vreo trei decenii mersesem mereu împotriva curentului și eram de-acum obișnuit. Un confrate cu glorie multă, dar cu imaginație ceva mai puțină, comparase Institutul Cultural Român cu Canalul Dunăre - Marea Neagră și Casa Poporului, cu ceea ce credea, adică, a fi monstruozitățile țării noastre. Acum, când Institutul aparține în exclusivitate sponsorilor gloriei prezidențiale - din rândul cărora și autorul acelor texte cu
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
amăgire și nici o urmă de nadejde nu trebuie să tulbure judecata unui stoic. Din acest motiv, speranța e o formă de lașitate. Ea te îndeamnă să te eschivezi din fața realității prin subterfugiul lesnicios al evaziunii sentimentale. Sperînd, îți găsești în imaginație o supapă prin care să fugi de o fatalitate din fața căreia nimeni nu poate scăpa. De aceea, idealul stoic este ca, cît timp trăiește, omul să-și interzică ispita speranței. Speranța e pentru cei care vor să fugă de suferință
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
vrea să îl reîntâlnească pe Mihai, cel mai bun dintre povestitorii aflați pe benzile sale audio. În ambele cazuri, va înfrunta deziluzia cu decență. Iubita din adolescență e căsătorită și neiertătoare, povestașul a murit între timp. Scenele erotice trăite în imaginație vor dispărea, în vreme ce legendele cu demoni încarnați și cu regulamente fantomatice vor rămâne doar în amintirile vagi ale nostalgicului transfug. Fără a comunica prea mult unul cu altul, Ion și Teodor își corespund, într-un fel, la distanță. Simplul rezumat
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]