6,265 matches
-
1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele/ În pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul.”// sunt ale imnului de după căderea forțată a Monarhiei. Istoria de cândva, de astăzi și de mâine
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,/ Stăpân pe destin e poporul.”// sunt ale imnului de după căderea forțată a Monarhiei. Istoria de cândva, de astăzi și de mâine le cerne ambelor, ca și celorlalte din valul expansiv al proletcultismului, bolșevismului și comunismului, rezonanța în adevăr a mesajului pe care îl poartă fiecare, despre mărețiile făptuite
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
a mesajului pe care îl poartă fiecare, despre mărețiile făptuite de și pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
despre mărețiile făptuite de și pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în mod oficial vreme de mai bine de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
de șase decenii, este o creație a plaiurilor moldovenești, ambii creatori ai acestuia aparținând arealului moldovenesc la momentul creării sale. Imnul Regal al Romaniei este cântecul celor mai fericite generații din istoria Statului modern Român, cel mai luminos și demn imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
imn de stat pe care l-am avut vreodată. Cuvinte precum «pace», «onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un veritabil cântec național ce emană optimism și mândria de a fi român. Prin comparație, «Deșteaptă-te române», creat în 1848, într-o perioadă de
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
onor», «iubitor», «glorios», «norocos», «falnic» etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un veritabil cântec național ce emană optimism și mândria de a fi român. Prin comparație, «Deșteaptă-te române», creat în 1848, într-o perioadă de aprigi frământări și neîmpliniri naționale, are ilustrat un mesaj învolburat al textului
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
un mesaj învolburat al textului («somnul cel de moarte», «barbarii de tirani», «cruzii tăi dușmani», «să fim sclavi iarăși» etc.). De asemenea construcția apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat. Omagiul adus țării sale și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
cruzii tăi dușmani», «să fim sclavi iarăși» etc.). De asemenea construcția apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat. Omagiul adus țării sale și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne ale statalității și identității noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) și chiar întâlnirile oficiale au un caracter mai solemn, sunt mai mândre atunci când Regele este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă și impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regale”, afirmă
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
mai mândre atunci când Regele este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă și impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regale”, afirmă Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Loialitatea”, 29 august 2012). Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
pământesc Cu mare, falnic nume. Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul Regal, înveșmântat muzical în „Poema Română”, de George Enescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
a Comandantului Regimentului, care a prezentat un scurt istoric, menționând luptele la care a luat parte și aducând un omagiu eroilor. A urmat dezvelirea Monumentului. În timpul trecerii în revistă, Fanfara Regimentului 27 Infanterie a dat onorul, apoi s-a intonat Imnul Regal Român. Partea oficială fiind încheiată, au urmat demonstrațiile militare din partea Escadronului, care au produs o puternică impresie celor prezenți, iar noi, fiind foarte aproape de MS Regele CAROL II, am putut observa bucuria de pe fața lui și mulțumirea când discuta
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
al stupizeniei și al prădării statului, decît leii. Credeți că leii de la putere vor lăsa ciolanul de sub gheare? Degeaba îmi bat capul cerîndu-le responsabilitate, seriozitate și patriotism, mai bine tu, române, deșteaptă-te!, și ascultă încă o dată și încă o dată IMNUL. Legați fedeleș, precum sîntem, de ițe străine, n-avem decît să mergem în sensul indicatoarelor plantate de puterile financiare ale lumii, adică să rămînem în jug, slugărind organismelor cu mască de unitate europeană. Privită cu scepticism încă de la bază, U. E
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să și-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce vă poruncesc: să vă iubiți unul pe altul!” (Ioan 15, 12-14, 17) Poemul Prieteniei este un Imn închinat Mirelui dumnezeiesc al Iubirii și al Prieteniei - Iisus Hristos, precum și o Odă dedicată Prietenilor mei adevărați. Prietenia creștină este Poezia sublimă a Dragostei dumnezeiești. Prietenia este Cântarea Neamului nostru dacoromân nemuritor și a Dumnezeirii veșnice. Prietenia este o stare
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea Autonomă Maghiară. Autorul reține în paginile cărții și elementele cele mai ofensatoare pentru populația românească din această zonă cum ar fi: arborarea ostentativă a drapelului și intonarea imnului secuilor. Tânărul și entuziastul jurnalist bistrițean arată că, din păcate, despre procesul maghiarizării românilor din secuime nu se poate vorbi doar la timpul trecut. El arată că după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei situația românilor din această zonă
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Nobel, confirmă talentul excepțional al autorului care s-a dovedit a fi un scriitor total și un model uman. Este un adevărat roman-artă, reprezentativ pentru destinul unui neam, nevoit să supraviețuiască cu demnitate supliciilor la care a fost supus, un imn înălțat libertății și iubirii, scris cu sufletul ca o rană deschisă, o biblie a suferinței basarabene. Pentru dumneavoastră trecerea de la poezie la proză a însemnat mult mai mult decât un exercițiu de stil... ,,îmbinând formula narativă de tip ionic cu
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Atitudini > SUFERINȚA - SENSUL REZISTENȚEI - IMN MUCENICILOR NEAMULUI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 69 din 10 martie 2011 Toate Articolele Autorului (Fragment din FILOCALIA SUFERINTEI ȘI A JERTFEI) Suferința arde în răbdare, luminează în bucurie, cântă în rugă, slăvește în har, mulțumește în
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
întâlni multe cazuri în care preoții și credincioșii lor vor fi „beneficiarii” mai multor arestări; sub Carol al II-lea, sub Ion Antonescu, sub monarhia-roșie, sub comuniști. ............................................................. (Fragment din „rezistența prin religie în timpul regimurilor totalitare”) Referință Bibliografică: SUFERINȚA - SENSUL REZISTENȚEI - IMN MUCENICILOR NEAMULUI / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 69, Anul I, 10 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
pentru solemnitatea nunții. Sunt câte unii oameni care sunt așa de pătrunși de sentimente naționale și patriotice că nu poți să nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă te doare să nu țipi. Dacă îți este greu, să mergi înainte”. Astăzi, din păcate, asistăm la o încercare de inoculare a unei înțelegeri
IN MEMORIAM – LOCOTENENT AVIATOR ŞTEFAN HENCZ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349168_a_350497]
-
avioane, Detectiv filând doar doamne, Cum să ies din gând și să-mi stau la rând pe un colț de piatră, lângă vechea șatră? Meștere Nichita, Pana-aurita, De la unu-n sus, Poeții s-au dus. Călăream în zori Iubite-surori, Imnuri, ritmuri, Leda, Jupiter-lebeda, Tânără leoaică, Spune balalaică, ce ai tu în piept? Cât mai pot s-aștept? Uite-mă, dar uită, Sărutate-aș, muică, Te mai rog, un fleac, Îți eram eu drag? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Detectiv particular / Boris
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]