10,269 matches
-
ea a dat loc la felurite interpretări cari tindeau a arăta că prințul de Bismarck, silit a face concesiuni catolicilor, își ascundea înfrîngerea cerând un vot necategoric. Scrisoarea prințului de Bismarck a risipit orice îndoială în privința înțelesului concesiunilor ce guvernul imperial este dispus a face în cestiunea catolică. Această scrisoare însă, precum am spus, a produs asupra Vaticanului o impresie foarte neplăcută. În adevăr o depeșe din Roma ne comunică rezumatul aprețierilor făcute de foaia Vaticanului, "L'Osservatore Romano", asupra scrisorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
renume de-a fi un cunoscător escelent al relațiunilor din Orient în genere, dar îndeosebi are o cunoștință specială a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a dezbate Conferența, de vreme ce a fost mult timp consul imperial la Ianina. În ziua în care s-au remis din partea Germaniei invitațiile la Conferență regele Greciei au avut convorbiri mai lungi cu d-nii Gladstone, Granville și Dilke. Regele {EminescuOpXI 199} și-a esprimat părerea sa de bine asupra schimbării de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau neoportunității convenției ruso-romîne, căci, aplicată în punctele ei grele de cătră mucenicul Mihălescu, care-a avut îndrăzneala a declara în Senat c-a ridicat numai un colț al vălului de pe scabroasa afacere, convenția, de astă dată fără vina guvernului imperial, a avut de efect ruinarea totală a populațiunilor noastre rurale. Odată rușii erau aspri în procederile lor nepuse la cale prin o convenție, de astă dată s-au aflat destui pretinși români care să facă toate prestațiunile de cărătură și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de neplăcerile cestiunei izraelite; în fine tot Rusia va fi știind de ce nu i-a convenit comedia unor discuțiuni violente din partea unui democrat compromis, {EminescuOpXI 210} care voia să-și cârpească haina zdrențuită a popularității sale prin acuzări aduse guvernului imperial. Toate dovezile de mai sus ale d-lui C. A. Rosetti se prefac în acuzări contra amicului său politic, carele, fără a fi sentimental, a jucat rolul lui Jules Favre în fața unor lucruri, după propria mărturisire, inevitabile și n-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi împrumutat din Casa Dotațiunii Oastei pentru a specula acții - și toate acestea se zic, se pot proba chiar unele cu toată evidența, iar "Monitorul" d-lui Brătianu tace ca peștele. O sumă de opt milioane se ia de la guvernul imperial al Rusiei și nu i se știe de urmă. Netrecută la cheltuieli, netrecută la venituri, risipită poate, auzim numai de existența ei din pretențiile statului vecin și cu toate acestea mai există iluzia că un buget în care se escamotează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ploiești de cătră prințul Gorceacov; am dovedit că "Romînul", fiind în stare a ști acea cerere, ne persifla că cerem zapis și chezășie; am dovedit, în fine, că știind cererea Rusiei, d. Brătianu a pus armata română la dispoziția comandantului imperial fără a cere din nou garantarea anume a posesiunii Basarabiei. Oare asta nu însemnează a merge în plin în apele politicei balcanice a unei singure puteri? Dar ce să mai dovedim? La Congresul din Berlin d. Brătianu n-a avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alios nu ne privește câtuși de puțin. Dar, pe cât de nedreaptă e cererea, pe atât de caracteristică este pentru a dovedi poziția guvernului față cu străinătatea. O nouă dificultate este cea a despăgubirilor datorite particularilor pentru stricăciunile făcute de armata imperială în trecerea ei prin țară. Guvernul rusesc voiește întîi înapoiarea celor opt milioane tăinuite pe care le-a împrumutat guvernului nostru, adecă bani cheltuiți de mult și a căror urmă nu se știe. Relațiile între România și Bulgaria asemenea nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem încă destule cuvinte pentru a acorda Ițcanilor o favoare pe care partea interesată, "întrepozitarii și comisionarii", n-o merită deloc. Vom dovedi-o aceasta prin puține cuvinte. În unul din anii trecuți un arhiduce a vizitat Suceava. Înălțimea Sa Imperială s-a mirat cum în vechea reședință a domnilor Moldovei, într-un județ curat românesc, într-o parte de țară în care se vorbește numai românește, în fine într-o școală susținută din veniturile averilor mănăstirilor române din foasta eparhie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Avem noi oare amici în statele slave din Balcani cărora le-am ajutat să-și câștige esistența politică, independența și autonomia? Nu. Principele Nichita al Muntenegrului mai poate veni de sute de ori la Viena, locuind ca oaspe în castelul imperial; prințul Milan al Serbiei va mai putea face adeseori vizite împăratului Austro-Ungariei; prințul Alesandru al Bulgariei poate să fie mai pe atâta plin de loialitate față cu noi; cu toate acestea ei sânt unul ca și altul, salahori rusești, pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încolo puțin îi păsa Imperiului de originea funcționarilor cari-l serveau, fie bonapartiști, legitimiști, orleaniști sau republicani. Ba Imperiul ținea chiar îndeosebi ca să fie servit de funcționari încercați de sub guvernele vechi. Și, când republicanii voiau să accepte funcții sub administrația imperială, șeful statului se fericea de aceasta. Guvernul republican e mult mai strâmt în toleranța sa administrativă. Lui nu-i trebuiesc numai oameni dispuși a-i servi: nu, îi trebuiesc slugi, a căror origine să nu-i lase nici o îndoială. El
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la 1863 - 64, liniștea nu s-a făcut în toate spiritele. Miniștrii noștri au păcatul de-a-și prea aduce aminte de trecut. S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis, după obicei, pe un membru al familiei imperiale ca să complimenteze pe suveranul care se găsea în vecinătatea graniței rusești. Principele Albedinski, guvernatorul general al Varșoviei, e cel însărcinat cu salutarea lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. V. Boerescu, continuă - pentru a vorbi limba "Romînului" - a arunca corpul sângerând al României, de astă dată la picioarele d-lui de Haymerle, iar M. Sa Domnul e, în timpul discursului lui Gambetta ținut la Cherbourg, un oaspe al familiei imperiale a Germaniei. Să se fi întîmplat umbra celor de astăzi sub conservatori, patrioții ar fi simulat un paroxism care ar fi făcut necesară răcorirea lor în casele de sănătate și citirea moliftelor marelui Vasilie. Astăzi, de la venirea la putere a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și care-a existat altădată sub numele de Dacia, va putea cuprinde Moldova, Țara Românească și Basarabia sub guvernul unui monarh creștin, aparținând ritului ce domnește în aceste posesiuni și asupra calităților personale și a devotamentului căruia cele două Curți imperiale să se poată întemeia pe deplin. E bine de-a se stabili totodată că noul stat, al cărui suveran va fi ereditar, trebuie să rămâie cu totul neatârnat și că nu va putea fi nicicând anexat nici la Austria, nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și celelalte popoare învecinate, cu toată comunitatea de religie. La 1773 Iosif II asigura pe români că, strănepoți ai lui Traian, fiind, ei sânt adevărați feciori ai săi, deoarece el, proclamat împărat al sacrosanctei Împărății romane, poartă singur astăzi moștenirea imperială a Cezarilor din Roma. {EminescuOpXI 360} Iosif II se privea ca împărat al poporului românesc, și aceasta prin moștenire de titlu. În districtul Năsăudului el a fondat patru sate românești ce există și astăzi și ale căror nume proprii împreunate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decît profanare, cohortei de mitocani care, trecînd prin țarcurile cu taxă, continuă să... viziteze nu lăcașul regilor onești ai României, ci castelul în care s-au lăfăit țoapele impostoare și invitații lor, alde Gadafi și compania. O circumstanță atenuantă: oare imperialul Versailles nu-i bîntuit și el, zi-noapte, de papugiii globului? Totuși, un bemol la cheia deriziunii regizate: n-am mai auzit, anul ăsta, ca-n ceilalți, cu atîta ignară obstinație, întrebîndu-se de traiul celor doi dictatori aici, în castelul regal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum voi începe să pictez un înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn a produs, prin declarația sa, o premieră în diplomația imperială rusă: resemnarea în fața extinderii NATO, resemnare ce-ar preveni, vezi doamne, o resuscitare a războiului rece. Ce i-a ieșit din gură tătucului Boris e un hulub neprihănit sau e perfidul porumbel al păcii, desenat, prin anii șaizeci, de tovarășul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mort. Nu e mort. Îmi cîrîie de jos: vezi-ți de drum, repetăm! Spre dimineață, visez trei ponei galopînd la malul mării. 26 iulie Cînd, prin anii șaizeci, vedeam, pe malul Nevei, în acel Petersburg care-și pierduse demult identitatea imperială, cîntatul Călăreț de aramă, cine din grupul nostru, din milioanele de grupuri care se lăsau fascinate de statuia spăimoasă a lui Piotr Velichii, își imagina că va veni o vreme cînd ea va fi alternativa-șantaj la mumia lui Lenin din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
regi întemeietori. Dar și așa... Ce istorie nedemnă și umilitoare! Nobilul castel, destinat doar tainei domnitoare, transformat, prin invazia de-acum cincizeci de ani, în... obiectiv turistic. (Vă imaginați palatul Buckingham invadat de sărăntocii lumii tîrșîindu-și șlapii prin încăperile-i imperiale?) Ce istorie nedemnă: gloata decizîndu-i involuția! Meditație vinovată. Pînă anul trecut, am beneficiat, ca atîția alții din uniunile de creație, de o cămăruță, aici, la Peleș. Seara, înainte de-a pune capul pe pernă, mă copleșea gîndul că, iată, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iar dincolo de pîrleazul de beton, de buni ani, se arată privirii noastre indignate un spectacol absolut întristător. Nu cred să existe alt loc din centrul bătrînului oraș care să-l concureze în mizerie și paragină. Promiscuitate ce contrastează cu interiorul imperial, atît de căutat de vizitatori, de înșiși ieșenii iubitori ai muzelor. Perspective? Minime, pare-se, după cum se mișcă lucrurile în curte și în interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și Cehoslovaciei. Ar fi cunoscut îmbrățișarea, pînă la asfixie, a rușilor și azi am fi asistat la drama ieșirii din istoria negativă a jumătății de secol, cum vedem că o suportă celelalte trei surate întru lumină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Belgrad, Tirana. Dar asta e istoria mare. Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea mică și să ne oprim la momentul concertului de An Nou de la Viena. Sclipitor. Și urmărit de lumea întreagă. E parfumul subțire adus din vechimea imperială și dat pe corsajele și reverele doamnelor și domnilor de azi. În fond, ce putea fi mai firesc, în briantul concert, decît invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar de cînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de început, monstru e și acum, mai ales acum, uitat aici, blestem industrial orașului-lumină. Rod întîrziat al dezordinii ce afectase, ab ovo, mintea clasicului bărbos, criminal-falimentară în utopia ei destinată fericirii generale. Și însușită, nemestecat, de clasicii descendenți, groparii Rusiei imperiale. Spre nenorocirea unei mari părți a omenirii. Unde ne-am aflat și noi, teritoriu tragic predestinat. În care rudimentarii Dej și Ceaușescu au fost executorii testamentari ai jalnicei utopii. (Apropo: referințele ultimilor ani au în vedere doar sinistrul interstițiu al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stat național unitar și, evident, înainte de a-și fi dobândit suveranitatea, adică de a fi devenit subiect de drept internațional. Astfel, în premieră pentru istoriografia românească, Leonid Boicu a dezvăluit, motivând, locul și rolul jucat de Principatele Române în politica imperială habsburgică pe durata crizei orientale din anii 1853-1856, s-a pronunțat în privința obiectivelor geostrategice ale Vienei și anume, dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit doar să creeze bazele viitoarei ei expansiuni economice și politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
propriei lor organizări național-statale. Comentând, între altele, conduita politică a puternicilor vremii față de îndreptățitul efort emancipativ al popoarelor din Orientul european, Leonid Boicu a observat și evidențiat - pe temeiul unei atente cercetări a corespondenței diplomatice emise sau primite de cabinetul Imperial de la Petersburg - mulțime de nuanțe în atitudinea Rusiei față de „chestiunea românească” după încheierea, nefericită pentru ea, a războiului Crimeii. Imperiul țarist a sprijinit Franța, constata istoricul ieșean, „nu ca secondant docil, depersonalizat, ci ca un partener cu inițiativă, uzînd de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cum, profitând de o conjunctură favorabilă, guvernul din Viena s-a străduit să pună în aplicare planul său. La 30 septembrie 1854, generalul Coronini se adresa Sfatului Administrativ al Moldovei, aducându-i la cunoștință că a fost însărcinat de către Ministerul Imperial de Comerț să înceapă tratative cu guvernele celor două Principate, în vederea prelungirii liniei telegrafice de la Kronstadt, în Transilvania, la București, cum și de la Cernăuți, în Bucovina, prin Herța și Botoșani, la Iași...”, adăugând că „...Iașii vor intra în nemijlocită comunicație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]