5,387 matches
-
Nica, Elvira, Strategii și politici de ocupare a forței de muncă în România, p. 63. footnote>. Mai sunt și alte probleme concepute a exprima cerințe reale de preocupări în România, printre care se reliefează cele legate de politicile de angajare, incluziune socială, evitarea excluziunii sociale (șomajul), respectarea demnității personale la locul de muncă, sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acasă la școală sau la unitatea unde se efectuează tratamentul (Handen, 1998). Programele educaționale Întrebarea dacă este preferabil pentru copiii cu retardare să fie cuprinși în programele de educație specială sau mai degrabă în sistemul obișnuit (practică numită mainstreaming sau incluziune) se pune de mai bine de 20 de ani și încă nu și-a găsit răspuns. În vreme ce unele studii arată că programele de educație specială dau rezultate minime (Hocutt, 1996), altele sugerează că, dacă acești copii sunt incluși în clase
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
compartimentată prin sistemul de membrane fosfolipidice intracelulare. Organitele delimitate de membrane sunt de tip vezicular-canalicular: mitocondriile, veziculele de endocitoză, lizozomii, reticulul endoplasmic, aparatul Golgi, veziculele de exocitoză. Alte organite (nedelimitate de membrane) pot fi granulare, cum sunt ribozomii și diverse incluziuni citoplasmatice, sau fibrilare, grupate într-un ansamblu morfo funcțional numit citoschelet. 2.1. Specializările funcționale ale organitelor celulare Ribozomii sunt granule libere în citosol sau atașate reticulului endoplasmic și reprezintă sediul sintezei proteice (translație). Secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
34 2.2. Comunitate și comunitate / 35 2.3. Comunitate și asociație / 35 2.4. Ideologiile politice și comunitatea / 38 2.5. Relația de comunitate / 39 2.6. Conștiința de comunitate / 40 2.7. Social și spiritual / 41 2.8. Incluziunea fără rest sau comunitatea ca sferă / 42 2.9. Comunitatea drept comuniune / 42 2.10. Abordarea triadică a lui Michael Taylor / 43 2.11. Comunitatea "mică" / 45 2.12. Utilizare și definire / 47 2.13. Către "Ideea" de comunitate / 48
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care există numeroase voci care subliniază potențialul opresiv al comunității. Pentru unii gânditori, comunitatea este deosebit de periculoasă, în principal raportat la libertatea individuală. Înger pentru unii, demon pentru alții. Această dublă existență este de multe ori evidentă. Asociind comunitatea cu incluziunea, prietenia, căldura, multă lume se simte bine când vorbește despre ea. În lumea academică însă, termenul naște suspiciuni. Nu cumva comunitatea implică abandonarea universalismului etic și retragerea în loialități particulare închise? Nu cumva poate conduce, la limită, chiar la purificare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caracterul egalitar (în sensul de a nu fi ierarhice) sau dimpotrivă ierarhic (inegalitar) al relațiilor în comunitate în termeni de status, resurse materiale, putere, autoritate. Ambele coexistă aici, iar această coexistență este exprimată în și prin conceptul "comunitate". 2.8. Incluziunea fără rest sau comunitatea ca sferă Dacă ar fi să reprezentăm grafic imaginea pe care o au mulți autori despre comunitate, aceasta ar căpăta forma unei sfere. Cu toate că aceasta nu ar avea contururile bine definite, iar ceea ce se află în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înseamnă că au un același scop, ci că ei conlucrează în aceeași direcție, comunitatea fiind astfel rezultatul acțiunii comune. Dar cum să facem să atenuăm tendința de a privi la limită întreaga lume ca fiind o comunitate? Aceasta deoarece strategia incluziunii nelimitate ne duce rapid către un punct de la care a vorbi despre comunitate este la fel de întemeiat ca și a vorbi despre comunitate în cazul unui singur individ. Are vreo întemeiere ideea comunității extinse atât de mult încât să includă întreaga
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Spre deosebire de mulți autori pentru care familia este o comunitate, Selznick consideră că, într-un aspect important, comunitatea diferă de familie și prietenie. Familiile și prieteniile creează legături speciale care așază oamenii separat unii de alții. Dimpotrivă, experiența comunității conduce spre incluziune la fel ca spre excluziune. Incluziunea este leitmotivul tuturor expresiilor de genul "comunitatea universitară", "comunitatea catolică" etc. De dragul comunității, granițele sunt dărâmate. 5. Despre forța comunităților "Comunitățile sunt întărite atunci când apartenența capătă numeroase forme, când membrii sunt animați de motive
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este o comunitate, Selznick consideră că, într-un aspect important, comunitatea diferă de familie și prietenie. Familiile și prieteniile creează legături speciale care așază oamenii separat unii de alții. Dimpotrivă, experiența comunității conduce spre incluziune la fel ca spre excluziune. Incluziunea este leitmotivul tuturor expresiilor de genul "comunitatea universitară", "comunitatea catolică" etc. De dragul comunității, granițele sunt dărâmate. 5. Despre forța comunităților "Comunitățile sunt întărite atunci când apartenența capătă numeroase forme, când membrii sunt animați de motive diverse și care obligă, precum și când
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
devine mai "personalizat" în raport cu societatea secretă, cu atât devine mai "depersonalizat" în ordinea socială mai largă. Societatea secretă are un motiv aristocratic: permite separarea față de acele calități care identifică pe oricine și deci pe nimeni, fiind atât un mijloc de incluziune, cât și unul de excluziune. Cu cât o societate de acest tip caută să se mențină mai secretă, cu atât centralizarea este mai mare, iar presiunea pentru solidaritate devine considerabilă. Celor cinci maniere în care Nisbet consideră că a fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitariștii împărtășesc unele idei socialiste, cum ar fi căutarea justiției sociale. Apare astfel problema includerii cât mai multor indivizi în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume cel între incluziune și excluziune, comunitatea fiind unul dintre acele concepte care ne aduc în atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în care era definită proprietatea în dreptul roman și în Evul Mediu). În ce privește proprietatea asupra pământului, Ghani o definește ca (1) un set de drepturi (2) cu forme specifice de aplicare (3) și respectând reguli rutinizate, (4) care reglementează drepturi de incluziune și excluziune asupra pământului (5) în culturi în care persoanele, obiectele, drepturile și obligațiile sunt în mod specific definite (6) și în acest fel stabilește modalități de control și de acces la pământ (7) conducând la anumite forme sancționate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2002. Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, în Sociologie Românească, 3-4, pp. 77-92. Sandu Dumitru. 2003. România rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism. Studiu elaborat pentru Comisia Antisărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale, București, INSSE. Sandu, Dumitru. 2003. Democrația "trăită" prin instituții și resurse, analiză pe baza datelor din BOP, disponibil la www.osf.ro. Sandu, Dumitru. 2003. Sociabilitatea în spațiul dezvoltării încredere, toleranță, rețele sociale. Iași: Editura Polirom. Sandu, Dumitru. 2004
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se pune deci accentul pe toți subiecții, pentru ca informațiile adiționale să fie culese, în același timp sau mai târziu, doar de la subeșantioane ale eșantionului fixat. Între subeșantioanele formate pe parcurs și populația de la care am pornit există o relație de incluziune: P E1 ..... Ep unde p este numărul de pași parcurși pentru realizarea eșantionării. Motivele pentru care este utilizat acest mod de eșantionare sunt: * modul de organizare, care conduce la reducerea cheltuielilor pentru colectarea de informații statistice și la creșterea operativității
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu a beneficiat deocamdată de o abordare teoretică sociologică unitară. Tezele privind tranzacțiile corupte provin din domenii diferite, precum economia, teoria alegerii raționale, școala capitalului social sau a rețelelor sociale și diverse abordări neoinstituționaliste. Noua sociologie economică, bazată pe teza incluziunii sociale a fenomenelor economice, va produce - cât de curând, în opinia mea - un model satisfăcător, atât pentru economie, cât și pentru sociologie, al acestui fenomen. Corupția presupune un schimb, ceea ce justifică tendința de a o reduce printr-o explicație strict
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
transforme criza Într-o oportunitate pentru a aborda dezvoltarea durabilă din punct de vedere financiar și ecologic și pentru a dezvolta o societate dinamică, bazată pe emisii reduse de dioxid de carbon, pe utilizarea eficientă a resurselor, pe cunoaștere și incluziune socială. Prin aceasta, prezenta cercetare dorește să scoată În evidență că tema abordată este reflectată și În studiile și cercetările care stau la baza elaborării documentelor oficiale ale strategiei Europa 2020 - În domeniul dezvoltării durabile este foarte importantă folosirea cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un rol foarte important, dar factorul uman este cel care Împinge cunoașterea mai departe, tehnologia nefiind decât un mijloc. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani, Europa 2020, are ca piloni centrali: creșterea inteligentă, creșterea durabilă și incluziunea socială. Este foarte important acest nou mod de a privi lucrurile, mai ales În contextul actual al crizei, din moment ce cunoașterea este recunoscută ca element definitoriu al creșterii economice și, totodată, resursă inepuizabilă de progres, foarte importantă În paradigma exploatării resurselor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dar angrenarea acestora generează pârghii importante de realizare a convergenței economice, teritoriale și sociale. Facilitarea acestui efect este responsabilitatea fiecărui stat membru. Pentru intervalul actual, 2010-2020, modelul de dezvoltare propus și adoptat de Uniunea Europeană este „creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu Ținte clare pentru cele trei direcții, conform tabelului 2. Tabelul 2 Strategia Europa 2020 Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii Creștere inteligentă Creștere durabilă Creștere favorabilă incluziunii 1) Educație - stimularea Învățării, studiului și a dezvoltării profesionale 2) Cercetare/Inovare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
membru. Pentru intervalul actual, 2010-2020, modelul de dezvoltare propus și adoptat de Uniunea Europeană este „creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu Ținte clare pentru cele trei direcții, conform tabelului 2. Tabelul 2 Strategia Europa 2020 Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii Creștere inteligentă Creștere durabilă Creștere favorabilă incluziunii 1) Educație - stimularea Învățării, studiului și a dezvoltării profesionale 2) Cercetare/Inovare - crearea de noi produse și servicii, noi tehnologii 1) Crearea unei economii competitive, cu emisii reduse de carbon, cu accent pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dezvoltare propus și adoptat de Uniunea Europeană este „creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, cu Ținte clare pentru cele trei direcții, conform tabelului 2. Tabelul 2 Strategia Europa 2020 Creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii Creștere inteligentă Creștere durabilă Creștere favorabilă incluziunii 1) Educație - stimularea Învățării, studiului și a dezvoltării profesionale 2) Cercetare/Inovare - crearea de noi produse și servicii, noi tehnologii 1) Crearea unei economii competitive, cu emisii reduse de carbon, cu accent pe folosirea mai bună a resurselor 2) Protejarea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dezvoltare a diferitelor regiuni și nivelul de Înapoiere din cele mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv din zonele rurale”. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani, Europa 2020, are ca piloni centrali: creșterea inteligentă, dezvoltarea durabilă și incluziunea socială. În paradigma dezvoltării durabile și a exploatării resurselor, foarte important este ca acest mod nou de a privi lucrurile, cu precădere prin prisma actualei crize, să evidențieze rolul cunoașterii ca element definitoriu al creșterii economice și, de asemenea, o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
poate vedea În figura 2.3.4. În cuvântul de deschidere al celui de-al „Cincilea raport despre coeziune economică, socială și teritorială”, Johannes Hahn - Comisarul European pentru Politica Regională și Laszlo Andor - Comisarul European pentru Ocupare, Politici Sociale și Incluziune - spuneau: „Uniunea, mai ales În timpul perioadelor dificile, are nevoie de politica de coeziune. Este nevoie de o strategie care să aducă investițiile care vor ajuta Uniunea și regiunile sale să iasă din criză, să reducă disparitățile și să contribuie la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
milioane de locuitori și 27 de state membre. Adoptarea Tratatului de Reformă, revitalizarea unor strategii sectoriale precum Small Business Act, ghidarea după deziderate pe cât de simple pe atât de eficiente, la baza cărora stă o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, toate acestea se constituie În argumente solide pentru un succes anticipat. O strategie de dezvoltare este eficientă dacă este gândită În termeni reali, are obiective clare și rezonabile, iar etapele de implementare sunt monitorizate atent și eficient, astfel Încât rapoartele de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de trai, conflicte sociale etc. În acest context, era necesară o regândire a strategiei de dezvoltare pe următorii ani, prin punerea accentului pe armonizarea intereselor economice la nivelul Uniunii Europene. Iată că noțiuni uitate precum creșterea inteligentă, dezvoltarea ecologică, favorizarea incluziunii au devenit laitmotivul abordării pentru croirea noii strategii. Nimic nu este nou, numai că luarea de decizii strategice În plină criză se dovedește pe cât de anevoioasă pe atât de incertă. Semnele crizei existau, Într-un context În care deficitul de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de energie cu 20%, creșterea eficienței energetice cu 20%; dobândirea unui rol primordial pentru educație, În sensul reducerii ratei abandonului școlar cu cel puțin 10%, creșterea numărului de persoane cu studii superioare cu cel puțin 40% pentru generația tânără; promovarea incluziunii sociale și diminuarea numărului de persoane amenințate de sărăcie cu cel puțin 20 de milioane. De unde am plecat și unde am ajuns? În anul 2000, cu ocazia Consiliului European de la Lisabona, reprezentanții la vârf de atunci ai statelor membre au
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]