1,883 matches
-
care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill. Conștientă probabil de noul ei fals intelectual, ea e totuși precaută cu termenii și evită atât „împrumut“, cât și „provine“ sau „preia“. A găsit o inteligentă formulă prin care îl incriminează din nou pe Nae Ionescu fără să o afirme cu subiect și predicat: „Paranteza lui e de neînțeles dacă nu cunoști cursul [sic ! - n.n.] Evelynei Underhill; dacă însă cunoști paginile 231-237 ale Misticii, sensul parantezei lui Nae Ionescu se clarifică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și murdare. Se mai spunea că holera s-ar trage din răceală sau ar fi urmarea frigurilor. Mulți din acei anchetați pun boala pe seama alimentației. Unii consideră că holera s-ar naște din foame, dar mai numeroși sunt cei care incriminează hrana necorespunzătoare calitativ. Boala s-ar datora consumului excesiv de fructe sau dulcețuri, de vină fiind mai ales prunele, castraveții, pepenii galbeni și verzi. La fel de nepriincioase se dovedesc fructele necoapte, crude sau verzi, cum sunt merele, perele, gutuile și zarzărele. Atare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de igienă și care aveau între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi incriminați ca purtători ai contagiunii plutașii de pe Bistrița, care, după ce stăteau în contact îndelungat cu lucrătorii de la Galați și Brăila, se întorceau acasă, în Moldova de Sus, cu trenul sau alte mijloace de comunicație, aducând germenii holerei. Prompta intervenție a organelor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fost la Punct, ulterior la 75 HP și Integral, constant mefient, în pofida colaborărilor sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de tranziție” între primul val avangardist și suprarealism. Nu numai inconsecvențele estetice și ideologice ale Contimporanului sînt incriminate aici. Critica „uniștilor” se exercită, acum, de pe poziții suprarealiste asumate. Căci, odată cu „compromiterea” futurismului și a constructivismului, mișcarea condusă de André Breton devenise portdrapelul revoltei artistice: „Contrastul dintre desenul publicat pe prima pagină a acestei reviste și atacurile de pe ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nr. 10, 1 februarie 1930, reprodus în vol. Totuși, n-au fost singuri. Solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900-1940, ediție îngrijită de Maria Marian, Editura Universal Dalsi, București, 2005, pp. 131-132). „Acuzatorii” - Camil Petrescu și Barbu Lăzăreanu - au incriminat modernismul strident al acestui tip de teatru („orori osifere, monosilabisme care creează impresia de lugubru și hipertranscendental”), în schimb Sandu Tudor, Ilarie Voronca și M.H. Maxy s-au ridicat în apărarea „considerabilului efort de sinteză și viziune” al lui Sternberg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primul. Aștept textul!” (p. 269). Dincolo de obsesia „precursoratului”/întîietății și a „paternității” opiniilor critice în privința „textualismului” urmuzian, disputa între cei doi este o „bătălie” pentru conceptul de text revendicat, în acea perioadă, de către scriitorii generației ’80. Iată și pasajul manolescian incriminat de către Marin Mincu: „...Literalul acaparează literarul. O profundă schimbare de înțelegere a literaturii e pe cale să se înfăptuiască. E de ajuns a spune, fără a intra în amănunte de ordin teoretic, că Urmuz trebuie numărat printre autorii moderni de texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întorcându-se la pupitru și continuându-și lecția de educație, pe care o dădea, locatarelor închisorii, dar, și lumii de telespectatori. A urmat un scandal enorm. Răscolitor. Parte din cei care vizionaseră emisiunea aprobau ce s-a întâmplat. Parte, dimpotrivă, incriminau. Și puneau faptele, cu vehemență, la zid. Acesta s-a transferat în partidele politice. S-a iscat o luptă acerbă, cu trântiri și răstrântiri,între rivalii de la putere și cei din opoziție. În final: totul a fost adus pe masa
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
masa Parlamentului, pentru ca, el să analizeze, să dezbată, să judece și să hotărască, asupra cazului. A analizat.A dezbătut. A judecat. Și s-a pronunțat, definitiv și irevocabil. A fost, faptul,în sine, grav? A fost. A meritat să fie incriminat? Și da, și nu. A meritat să fie pedepsit? Și da, și nu. De ce, da? Pentru că, acel șef de țară, s-a dat în spectacol, cu acea rară frumusețe de femee cu românca Lăcrămioara, venită în Ioio la muncă, spre
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vă mulțumim. Sunteți un adevărat erou”, nu mai contenea funcționarul. Altădată l-am revăzut pe judecătorul care m-a trimis la închisoare. Lângă el, în boxă, ascultând actul de acuzare, se aflau tata, fosta mea soție și procurorul care mă incriminase în proces. Toți mă priveau înfricoșați. Acum eu eram judecătorul. Soarta lor depindea de mine. Le-am dat pedepse grele, apoi i-am achitat, lăsându-i să plece, ușurați, fericiți că au scăpat, cu excepția procurorului. Acesta învârtea o pipă între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe intrus. Și gata, misterul s-a elucidat. Și râse cu poftă. Ciudat, îi plăcu râsul lui, deși avea toate motivele să-l urască. - Ești nebun! Te-ai gândit la toate, n-ai omis niciun detaliu care te-ar putea incrimina, compromite. Știam că ești un jucător bun, care nu lasă urme. Scrisorile scrise la mașină, fără parfum și probabil și fără amprente. De ce atâta discreție? - Pentru că nu trebuie să știe nimeni de existența mea. Doar tu trebuie să știi, ceea ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
lui David Hennessy o listă cu invitații la petrecere, dar m-a refuzat de-a dreptul, pretinzînd că inspectorul Cabrera ar putea acuza de crimă alți musafiri dacă Frank și-ar retracta declarația de vinovăție, și poate ar ajunge să incrimineze Întreaga comunitate. Surorile Keswick mi-au spus că ele mergeau de ani de zile la petrecerile de ziua reginei. Stăteau lîngă piscină cînd flăcările au țîșnit prin fereastra dormitorului, și au fugit cu primul val de musafiri panicați către mașinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
licăreau În lumina tremurătoare a unui tub fluorescent defect. Faptul că Frank fusese eliberat din Închisoare În ajunul procesului, fie și În custodia inspectorului Cabrera, sugera că ieșiseră la iveală dovezi noi și cruciale, care contraziceau mărturisirea lui și Îl incriminau pe adevăratul ucigaș. Apoi am observat că mașina parcată lîngă Jaguar era micul BMW al Paulei Hamilton. Ea stătea la volan și mă privea apropiindu-mă; În lumina artificială din plafon, fața Îngustă Îi era gălbejită ca de icter, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
au crescut fără mamă. Știu și înțeleg asta, pentru că și eu am crescut un băiat, dar ce mai știu, Aga Malek, vă spun asta în calitate de avocată, e că niciuna dintre probe nu o 1. Nimic nu întrece înțelepciunea ta (pers.). incriminează pe Shahla. E nevinovată și a ispășit nouă ani, fără să urască pe nimeni. Nu contează, și-a recunoscut fapta și a declarat pas cu pas cum au decurs lucrurile. Ce mai vreți? — O iertare, domnule. Fiți atât de generos
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
interpretează unii feminizarea. Nu Întotdeauna Însă. Atunci când acest dublu feminin e căutat În exterior și proiectat asupra unei persoane de același sex, de obicei un adolescent sau un bărbat foarte tânăr, voci radicale denunță revoltat comportamentele sexuale deviate ale dandy-lor, incriminând În primul rând pederastia acestora (În sens extins). Aceleași glasuri Îi impută dandy-ului deficitele endocrine, impotența, sexualitatea blocată, exhibiționismul, narcisismul (ca autoerotism). Legături primejdioase tc "Legături primejdioase " Dacă femeile sunt excluse (cu cele câteva relative excepții) din procesul seducției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dus să spună în stânga și-n dreapta despre noua dietă pe care a descoperit-o. Violet, bineînțeles. Sophie știa de Violet și se poate să fi ghicit că și Philip lua așa ceva. Dar mă îndoiesc că a vrut s-o incrimineze pe Violet. —Eu știam de insulină, sări Hugo, îndatoritor. De fapt, mulți au aflat de la ea. Și chiar dacă nu mi-ar fi spus, aș fi bănuit eu că se vede cu Philip. Gândește-te și tu, nu erau deloc discreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și asta mi-a dat ceva curaj. Inșii nu erau niște handicapați, așa că mi se părea doar o chestiune de timp să se convingă că sunt nevinovat. Ipoteza că ar fi folosit asasinarea doctorului Wagner ca pretext pentru a mă incrimina s-a eliminat de la sine: dacă voiau să mă lichideze, n-aveau nevoie de pretexte, eram la mâna lor. În orele ce au urmat Întrevederii cu Încruntații din sala Consiliului, am plusat fără jenă, animat de Îndrăzneala nepăsătoare a celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dispăruse enigmatic după ce Îmi pusese În brațe, cu grație, o dischetă și-un pistol pe care să le folosesc la nevoie. Care nevoie? Probabil aia de a mă vârî Într-o nouă Încurcătură. Eventual, mai mare, În măsură să mă incrimineze iremediabil: unde naiba s-au mai văzut prizonieri care se plimbă ca vodă prin lobodă si, pe deasupra, mai sunt dotați și cu pistoale căpătate Într-un mod dubios, dacă nu subversiv de-a binelea? Dar dacă Elvira urmărea, totuși, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
director sau președinte. Să admitem că a ajuns. Numai că instituția în cauză este, din punct de vedere istoric și economic, victima unui destin meschin, lipsit de agresivitate, prea melancolic sau delăsător. Și atunci domnul director se revoltă și o incriminează: instituția e de vină. Or, cultura unui popor nu poate fi o instituție ierarhică; nu se pot face clasamente între poeți, cum spunea Nichita Stănescu, altminteri „cel mai bun poet ar fi anul acesta Dinamo București, anul următor Universitatea Craiova
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mâncători cu toții de lebede! Am făcut toate aceste precizări pentru a arăta că, dacă unii dintre contestatarii vehemenți ai postmodernismului ar citi o parte măcar din poeziile lui Daniel Corbu, ar mai reflecta asupra acestei orientări artistice, înainte de a o incrimina. În ceea ce-l privește, așa cum arătam la început, Daniel Corbu este, cu siguranță, un poet a cărui operă îl situează în nucleul postmodernismului românesc, scrisul său având, între alte caracteristici, o profunzime și o gravitate, care îl fac sinonim cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
altarele în prezența marelui preot spre a îmbărbăta armatele. Nu există timp și loc în care teama de zei să nu fi făcut state puternice." Deși îi era prea cunoscută criza morală, corupția sălbatică din timpul papei Alexandru VI, cel incriminat de Guicciardini în Istorii, și cauza atitudinii anticlericale din epocă, Machiavelli nu întîrzie în detalii ocazionale și întruchipări vremelnice ale puterii papale. Pe el îl interesa locul instituției în stat și pe aceasta n-o discreditează. Dimpotrivă, îi acordă un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ctitor”. Irezistibilă ca lansarea la apa neagră a submarinului unui articol din Mondorama, de unde Petre Nicodim atacă cu Întrebări retorice și multe alte semne de punctuație, Europa. O judecă la rece, la cald, pe-o pagină-ntreagă, e supărat, o incriminează trepidînd și-i arată ca Necruțătorul viciile: „prosperitate, egoism și kitsch”, o frămîntă, o Înfierează, o pune cu spatele la zid, ironic, neiertător, apoi abătut: „istoria e nerecunoscătoare”. Iar e de vină istoria. Niciodată nimic despre biologie, arheologie, mutanți. De vină pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de tras acești eroi, deloc anonimi, după ce dușmanul ne-a eliberat și ne-a pus jugul, se poate afla citind din scoarță-n scoarță acest roman al lui Vasile Ilucă, „Hanul cercetașului”. Regimul comunist - un surogat, În fond - le-a incriminat fapta eroică de apărare a patriei, Înlocuind-o cu sintagma de dușman al poporului și, cel mai grav, al Uniunii Sovietice, cea care a tăbărât peste noi, să ne bage cu forța binele pe gât. Este de apreciat și din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
exista un real pericol de inundații devastatoare. Iată cum pedagogul ia atitudine civică față de această situație: pe de o parte îi compătimește pe cei amenințați, vrând să-i protejeze prin invocarea divinității, pe de altă parte îi admonestează și îi incriminează pe cei care „s-au îmbogățit defrișând în mod criminal podoaba arboricolă a vechilor noștri codri”. (p. 139) Găsim destule pagini în care atitudinea și limbajul sunt specifice satirei. În eseul începutul noului an școlar 2009 - 2010, surprindem satisfacția pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
candidatului respins oficial se află în grupul prezent a spus-o clar: „Da, e adevărat că nu mai vreau să fac parte din asemenea comisii ca figurant, ca marionetă și că în anul cutare am primit un bilet cu un incriminat fără vină - spunându-i și numele întreg”. Colegul, care nu credea că eu am respectat adevărul faptic, ce știe el, fiind mai tânăr, despre „lupta de clasă” în învățământul românesc când se admiteau dosare cu originea sănătoasă și nu candidați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
toate vin în sprijinul susținerii adevărului, în această problemă, în opoziție cu aceea a Comisiei W. care susține cu vehemență contrarul. Disecând și mai amănunțit această problemă, nu e greu să ne convingem că, interesat și partizan se măsluiește adevărul, incriminând nejustificat Țara și poporul român. Sper că, noi discuții și mai ales mărturii dezbrăcate de ură și interes abil nemărturisite să vină într-un viitor apropiat clarificând această spinoasă problemă. Am impresia (poate nu pe deplin justificată), dar România este
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]