35,463 matches
-
înțelepciune, Iași. Iașii sunt un oraș extraordinar. Însă ceea ce este mai românesc: Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirea Golia, Biserica Bărboi, Trei ierarhi, Mitropolia, și ceea ce este mai select, mai de paradă: Palatul Culturii, Grădina Botanică, centrul civic, centrul nou, Bulevardul Independenței, Fundația, se remarcă atât de bine cât de natural sunt Iașii între occident (de unde au luat eleganță, maniere, stiluri arhitecturale noi-vezi Luceafărul) și ceea ce este mai frumos și mai pur din ceea ce este românesc. Un oraș cu viață de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
departe, totul e singur. De la distanță; ce-i înăuntru? Furnica. Ea cară ,furnica Continui. Șiruri continui. Cât e singur e bine, stabil. Când interacționează, ce nu se schimbă? Lateral. Pământ lateral. În Iași am petrecut momente de neuitat. Pe Bulevardul Independenței, pornind din Târgul Cucului sunt magazine luminate noaptea ca stelele de pe cer, și mașinile dau suflet străzii. Pe partea dreaptă blocuri compacte, înalte și solide protejează. Pe cea stângă un șir de blocuri turn cu gri și grena, printre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
e cea mai importantă aici, în lumea reală și disciplina interioară. Iar în interiorul tău importantă e acea lume, acel vis despre lume. Visul meu e România o poieniță de primăvară, într-un crâng de colină. Visul meu e Iași, bulevardul Independenței. Visul meu e Filosofia, relații publice, Psihologia, psihologia generală și cognitivă, I.S.E.finanțe și contabilitate. Visul meu e roșu, un roșu perfect suprapus peste toate astea. Visul meu e viteza și ținuta verticală. Pe colină sunt flori multicolore, fluturi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
din Statele Unite și Marea Britanie. Viceversa, cine scrie în revistele germane de divertisment reușește să răspândească o bunăstare culturală. Desigur, întotdeauna m-a impresionat un lucru: dreptul la căutarea fericirii (happiness) se regăsea deja consacrat în faza programatică a Declarației de Independență a Statelor Unite din 1776. Nu fusese un german, ci un filozof englez, reformatorul social Jeremy Bentham, care deja în 1789 fondase sistemul său utilitaristic etico-juridic, cel ce avea să aibă o mare influență asupra principiului "maximă fericire pentru un număr
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea", laicitatea, autonomia, independența față de dominația religioasă a Bisericii, fără distrugerea religiei. Nu în mod necesar un "secularism" ideologic, nu ireligiozitatea argumentată în teorie sau doar trăită practic. Totuși, din perspectiva unei asemenea dezvoltări se impune cu tot mai mare evidență, nu ca un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și politologi. Dincolo de toate am vrut totdeauna să iau în serios independența și autonomia științelor naturale matematico-experimentale; mereu am combătut să nu fie puse la îndoială de nici un teolog sau religios care să facă referire la o autoritate superioară (Dumnezeu, Biblia, Biserica, Papa). În aceeași măsură am considerat important că dacă problemele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vreme m-am angajat în redescoperirea și reevaluarea eticii umane pe care aceste ideologii le-au neglijat. Nu pentru că aș practica un moralism ce supraevaluează și supraîncarcă morala, în special cea sexuală, transformând-o în unicul criteriu de acțiune. Respect independența față de diferitele medii ale vieții, precum economia, știința, dreptul și politica, și nu mă las instrumentalizat de interesele vreunei instituții, stat, partid, Biserică sau interes de grup. Doresc însă, în calitate de om liber, să lupt pentru ca în toate mediile vieții și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
10,9 55,7 29,3 4,1 Dacă un cuplu nu poate să aibă copii, vina principală este a femeii 2,7 0,7 25,2 71,4 Într-o lume în care vorbim de emancipare femeii și de independența economică a acesteia față de partenerul său de viață, în care s-a schimbat mentalitatea cu privire la divorț, și a crește un copil în absența unuia dintre părinți, în speță a tatălui, a devenit un aspect comun al vieții de zi cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Jacqueline Russ Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Istoria Balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1 5
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ființei-acolo ca ființă-acolo, este sustras singularității privirii care se așează asupra lui, patosului său, care se cufundă în Noapte în vreme ce adevărul obiectiv și științific prin urmare este independent de subiectivitatea individuală a individului și se definește prin intermediul acestei independențe, adevărul mai originar despre care vorbim și care se identifică cu subiectivitatea absolută, acest adevăr variază odată cu viața, are o istorie, care este istorialul absolutului, îmbrățișarea sa cu sine potrivit modalităților fundamentale ale Suferirii, o individualitate, în măsura în care esența patosului său
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
conjugarea rolurilor profesionale și parentale. Găsirea soluțiilor funcționale și păstrarea echilibrului psihoafectiv personal și al familiei sunt direct proporționale cu nivelul de educație. Persoanele cu studii superioare fac mai bine față solicitărilor. Ca tendințe generale, părinții singuri permit mai multă independență copiilor lor (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1997, p. 41). Femeile părinți singuri se confruntă mai ales cu dificultăți financiare, iar bărbații părinți singuri au dificultăți privind munca domestică, ceea ce îi determină să apeleze la ajutor, solicitând rude, prieteni, cunoștințe. Copiii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de caracter pentru a suporta încercările (a se reține faptul că persoanele în cauză au cunoscut toate formele de violență: simbolică, verbală, fizică) și, abia apoi, continuarea studiilor și/sau găsirea unui loc de muncă, prin care să fie posibilă independența economică. Experiența trăită în copilărie, semnificativă pentru viața adultă, este diferită pentru persoanele crescute în familii față de cele din instituții (centre de plasament și adopție). Pentru acestea din urmă, oricât de umană ar fi fost instituția sub protecția căreia au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
context, blândețea, protecția, grija, respectul pentru relații), dar nu unilaterală, într-un sens care să privească beneficiarul ca pasiv și neajutorat, ci, dimpotrivă, prin evidențierea calităților sale ca puncte de sprijin pentru o împuternicire care să-i confere autonomie și independență. Asistența socială dezvoltă o specie de activități care includ tot ceea ce facem ca să menținem și să refacem lumea noastră, astfel încât să putem trăi cât mai bine cu putință. Persoanele aflate în Centrul mamă-copil cunosc toate etapele ce decurg din înțelesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Dreptul la viața de familie ca drept la privatitate" Cei mai mulți oameni înțeleg privatitatea ca o valoare, o stare de fapt care trebuie recunoscută ca un drept al persoanei de a dispune de solitudine și reflexivitate, de un cadru oferit de independența și autonomia de care dispune, un loc de retragere față de confruntările din sfera publică. Privatitatea apare ca valoare politică 3. Anticii experimentau libertatea mai cu seamă în spațiul public, în agora, față de care gospodăria și familia erau secundare 4. Modernii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
limitări ale vieților femeilor. În teoria de factură liberală, efortul de emancipare a femeilor se observă în trecerea graniței dintre public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste. În paradigma liberală, s-au câștigat drepturi în sfera publică, nu însă și în cea privată. În familiile tradiționale românești, configurate după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În teoria de factură liberală, efortul de emancipare a femeilor se observă în trecerea graniței dintre public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste. În paradigma liberală, s-au câștigat drepturi în sfera publică, nu însă și în cea privată. În familiile tradiționale românești, configurate după modelul liberal, femeile se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
servicii de ocrotire și educare a copiilor, astfel încât părinții lor să rămână antrenați deplin pe piața muncii. 4.1. Experiența României privind familia în comunismtc "4.1. Experiența României privind familia în comunism" Cei care munceau puteau să-și dobândească independența economică. Munca era considerată o nevoie vitală (Marx), dar și o datorie 36. Deși era garantată egalitatea femeilor cu bărbații privind munca (salarii egale pentru muncă egală, aceleași condiții de muncă etc.), valorizarea socială a muncii lor era totuși diferită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acest sens, este o deschidere spre modernitate. Neamestecul statului minimal (din paradigma liberală), ca și, în situația opusă, a statului de tip paternal-socialist nu au constituit căi de emancipare a femeilor. Antrenarea femeilor în activitatea economică (și, de aici, dobândirea independenței lor privind resursele de existență) ține de nevoile generale ale societăților care se feminizează și îmbătrânesc demografic. Pur și simplu, există o cerință de forță de muncă. Dobândirea de către femei a drepturilor politice și civile este o consecință a nivelului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
atenție pentru relațiile armonioase, băieților le sunt cultivate raționalitatea, spiritul de competiție, sobrietatea comportamentală (unui băiat mic i se spune frecvent că e o rușine să plângă, „doar e băiat”). Corelat, fetele vor fi înclinate spre dependență, iar băieții spre independență. Este ca și cum bărbatul, cel care câștigă pâinea, a absorbit în personalitatea sa independența asociată cu interpretarea ideologică a rolului său, în timp ce personalitatea femeii, cea care îngrijește și crește copii, s-a impregnat până la saturație de dependența celor pe care îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comportamentală (unui băiat mic i se spune frecvent că e o rușine să plângă, „doar e băiat”). Corelat, fetele vor fi înclinate spre dependență, iar băieții spre independență. Este ca și cum bărbatul, cel care câștigă pâinea, a absorbit în personalitatea sa independența asociată cu interpretarea ideologică a rolului său, în timp ce personalitatea femeii, cea care îngrijește și crește copii, s-a impregnat până la saturație de dependența celor pe care îi slujește. Opoziția dintre personalitatea independentă și personalitatea dependentă trasează o serie de opoziții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Măsurile de promovare a eficienței și competitivității se întemeiază pe protejarea intereselor economice prin intermediul legilor anti-monopol, al legilor proprietății, prin măsuri împotriva fraudei, a corupției, prin reglementări corespunzătoare ale sistemului bancar, ale piețelor financiare și de asigurări, prin asigurarea (respectarea) independenței justiției etc. Pentru a nu afecta perfomanțele sectorului privat, guvernul ar trebui să se bazeze mai mult pe mijloace indirecte de reglare a activității economice, în scopul asigurării unei activități eficiente și competitive a pieței. 2) O funcție importantă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Se pune un accent din ce în ce mai mare pe dezvoltarea regională (35% din fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt direcționate în acest sens). Europa încearcă să încorporeze națiunea, fără a o distruge, într-un cadru continental mult mai larg, o sumă de independențe într-o mare de interdependențe. Realitatea trebuie privită în față: inevitabil și inconturnabil am fost antrenați și noi pe acest drum. De ase-menea, se urmărește pe cât posibil alocarea banilor direct către utilizatorii finali, pentru sporirea responsabilității acestora și creșterea gradului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în teritoriu, sau o alocare geografică echilibrată a resurselor. Restricțiile sau facilitățile financiare și dezvoltarea indusă a localităților, distribuția patrimoniilor și veniturilor determină funcțiile serviciilor publice și afectează structurile sociale și funcționarea instituțională. Oricum, descentralizarea politică este strâns legată de independența fiscală. Totul se reduce, în ultimă instanță, la capacitatea sau incapacitatea de guvernare a autorităților locale și, în primul rând, la capacitatea lor fiscală. Numărul acestora, organizarea, drepturile și obligațiile lor depind de sistemele de guvernare politică. Nivelurile administrative intermediare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nici o propunere, nici o soluție nu este, a priori, exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă în elaborarea alegerilor colective. Postulatul nr. 5: Independența alegerii de alternativele non pertinente. Aceasta semnifică faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z. Simplificîndu-și propunerile la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
control al furnizării serviciilor publice. În fine, descentralizarea poate fi un factor favorizant al dezvoltării, ea punînd mai bine în valoare resursele specifice, rețelele de comunicații ale unei comunități și faci-litînd cooperarea intrași intercomunitară. Autonomia locală înseamnă, în primul rînd, independență financiară, iar gradul de independență ne dă nivelul de autonomie. De multe ori, autoritățile locale se văd investite cu calitatea și responsabilitatea de decidenți, în chestiuni foarte importante, fără să dispună, însă, de sursele și resursele financiare care să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]