3,607 matches
-
pentru Universitatea din Liverpool. Unul dintre profesorii universitari, Edwin Brooks, realizează un studiu despre șoseaua transamazoniană și invazia negustorilor de cherestea și a companiilor miniere. Vrem să-i trimitem un raport complet despre țara noastră. După părerea lui Brooks, tribul indienilor xavante a fost torturat și asasinat anul trecut de către proprietarii funciari care voiau să le fure pământurile. A fost și cu cei de la Vilas Boas să-i caute pe kreenkore ca să-i ducă în rezervația Xingú, dar nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
oricât de întinse ar fi pământurile de la Xingú și oricâtă bunăvoință ar avea călugării de la Vilas Boas... Câți numără Vilas Boas? — Doi: Claudio și Orlando... — Doi oameni nu sunt de-ajuns ca să oprească răul care li se va pricinui acestor indieni. Nici două mii, nici două milioane. Câtă vreme Omenirea nu recunoaște faptul că cei care îi distrug pe indieni o distrug și pe ea, nimeni nu va salva triburile amazoniene. Poate că se va întâmpla o minune, îndrăzni să spună preotul. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Câți numără Vilas Boas? — Doi: Claudio și Orlando... — Doi oameni nu sunt de-ajuns ca să oprească răul care li se va pricinui acestor indieni. Nici două mii, nici două milioane. Câtă vreme Omenirea nu recunoaște faptul că cei care îi distrug pe indieni o distrug și pe ea, nimeni nu va salva triburile amazoniene. Poate că se va întâmpla o minune, îndrăzni să spună preotul. Există o adevărată preocupare pentru indieni și conservarea lor. Sunt rare zilele când ziarele nu publică telegrame care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Câtă vreme Omenirea nu recunoaște faptul că cei care îi distrug pe indieni o distrug și pe ea, nimeni nu va salva triburile amazoniene. Poate că se va întâmpla o minune, îndrăzni să spună preotul. Există o adevărată preocupare pentru indieni și conservarea lor. Sunt rare zilele când ziarele nu publică telegrame care tratează problema. Și marile reviste, canalele de Televiziune, documentarele cinematografice... Peste tot se observă un nou interes... Poate că lumea nu e complet oarbă. Poate că în curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de bine, prieteni ai yubani-lor și vor să dea ajutor. Yubani-i n-au nevoie de ajutorul albilor, se justifică José. Tu ești diferit... Un alb diferit... — Ei pot face mai mult decât mine. Unul este jurnalist. Știi ce e asta...? Indianul făcu un efort să-și amintească. Închise ochii, se încruntă caraghios, ca și cum ar fi căutat ceva în memorie, dar până la urmă, negă printr-un gest: — Nu, admise el. Cred că nu erau jurnaliști la Misiuni... E un fel de medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Ridică din umeri: — Două zile... Trei zile... Multe zile... Tapirii și cerbii n-au dată. Trebuie să-i vâneze, să le tăbăcească pieile și să înceapă să usuce carnea. — O să mă anunți? — O să te anunț... Se ridică în picioare, dar indianul îl reținu de braț. Era o anume îngrijorare pe chipul lui. — E ceva ce vreau să te întreb, spuse el. Ceva ce mă neliniștește de ieri... părea că îi vine greu să se hotărască să vorbească. Cunoști huayahuasca...? — Huayahuasca...? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
taberele dușmanilor și să audă ce vorbesc. Strămoșii noștri foloseau huayahuasca pentru a spiona intențiile dușmanilor lor și, de aceea, n-au pierdut niciodată vreun război. — Înțeleg. Un drog. Un halucinogen... — Ce? — Nimic. Continuă. — Parcă nu m-ai crede, comentă indianul. — Tu ai trăit cu albii, José... Știi că există niște treburi ale vracilor care nu sunt de crezut. Leacurile lor n-au valoare în comparație cu medicamentele misionarilor. Și aceștia n-au avut niciodată huayahuasca... — Există pe aceste pământuri multe lucruri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
există niște treburi ale vracilor care nu sunt de crezut. Leacurile lor n-au valoare în comparație cu medicamentele misionarilor. Și aceștia n-au avut niciodată huayahuasca... — Există pe aceste pământuri multe lucruri pentru care medicamentele albilor nu sunt potrivite, îi spuse indianul. Când albii au vrut să înceapă războiul și am avut din nou dușmani, Xudura și-a amintit vechea formulă a huayahuasca, la fel cum și-a amintit și formula pentru micșorarea capetelor... Sunt câteva zile de când Ulla, fiul lui Kano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sunt oamenii cu mașina... Ambarcațiunea lor nu e verde. Care este mașina verde? — Cum poți să crezi lucrurile astea? Sunt închipuiri! Închipuiri de halucinat... Îi îngădui lui Xudura să drogheze un biet băiat și vrei să accepți toate coșmarurile lui. Indianul se ridică în picioare și se îndreptă către cea mai îndepărtată colibă. — Vino! îi ceru el. Îl urmă în tăcere. Coliba, mică și întunecoasă, era ocupată doar de un hamac în care dormea un băiețel slăbit și tras la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Piá este cea care vorbea: era aceeași voce cu care Piá a învățat să spună doar „banane“. Dădu din cap, încercând să-și alunge gândurile. Se întoarse către José Correcaminos. — Trezește-l! Vreau să aud ce a spus despre tabără... Indianul îl zgâlțâi din nou pe băiat. — Întoarce-te, Ulla...! Întoarce-te! îi ceru el. Revino de unde se află dușmanii noștri... Spune ce rău se gândesc să ne facă... Deschise ochii din nou și îi fixă în tavanul de paie, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și vor relua lucrările cu mai mult avânt. — Și muncitorii...? Au fost înspăimântați la vederea capetelor micșorate. — E o chestiune de bani. Vor mări leafa pe zi și vor găsi alți oameni dispuși să muncească. Acum cinci ani, în Perú, indienii aguarunas i-au lichidat pe toți cei care construiau o șosea aproape de Iquitos. Și aguarunas n-au fost niciodată atât de temuți precum yubani-i. Poate că muncitorii se vor mai gândi dacă li se aduce aminte. — Poate, admise Inti Ávila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
vor câștiga yubani-i - dacă îl va câștiga cineva - ci, mai degrabă, Sierralta și cei care vor ști să trezească opinia publică și să prezinte nedreptatea situației. Acum câteva luni, niște țărani columbieni au asasinat cu sânge rece vreo douăzeci de indieni, inclusiv femei și copii. Judecătorul i-a pus în libertate pentru că au declarat simplu că „nu știau că e un delict să ucizi indieni...“ Cu toate astea, intervenția jurnaliștilor a avut ca rezultat un scandal mondial, o nouă judecată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nedreptatea situației. Acum câteva luni, niște țărani columbieni au asasinat cu sânge rece vreo douăzeci de indieni, inclusiv femei și copii. Judecătorul i-a pus în libertate pentru că au declarat simplu că „nu știau că e un delict să ucizi indieni...“ Cu toate astea, intervenția jurnaliștilor a avut ca rezultat un scandal mondial, o nouă judecată și o condamnare. Acum, cel puțin în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
au declarat simplu că „nu știau că e un delict să ucizi indieni...“ Cu toate astea, intervenția jurnaliștilor a avut ca rezultat un scandal mondial, o nouă judecată și o condamnare. Acum, cel puțin în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare de o zi și scandal pentru o clipă. Oamenii au prea multe griji și se ocupă imediat de altceva... Când șoseaua braziliană a amenințat cu nimicirea tribului pacaas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
a fost pe punctul de a suspenda lucrările. Cu toate astea, dintre cei treizeci de mii de pacaas novos care existau în 1950, n-au rămas în 1968 decât trei sute. Același lucru s-a întâmplat cu „Serviciul de Protecție a Indianului“... S-a demonstrat până la saturație că asasinii triburilor braziliene au fost conducătorii acestuia. Chestiunea a ajuns până la cele mai înalte sfere, au trebuit să dizolve „SPI“ și chiar să-i bage la pușcărie pe mulți dintre membrii acestuia, dar noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
până la saturație că asasinii triburilor braziliene au fost conducătorii acestuia. Chestiunea a ajuns până la cele mai înalte sfere, au trebuit să dizolve „SPI“ și chiar să-i bage la pușcărie pe mulți dintre membrii acestuia, dar noua „Fundație Națională a Indianului“ nu pare mai bună... Aceiași oameni de la „SPI“ sunt acum în „FUNAI“, cu diferența că se străduiesc să acționeze pe tăcute. Iar jurnaliștii au obosit să mai vorbească despre asta. — Noi, jurnaliștii, n-am obosit, îl corectă Sierralta. Cititorii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
-i vedeți pe yubani, așa cum ați cerut. O să vă ajut în tot ceea ce doriți să aflați despre acest subiect, dar nu sper să obțineți nimic pozitiv... Nici un om alb - ca individ sau în colectiv - nu-i va salva niciodată pe indieni. Vor trebui să o facă ei înșiși. Nu sunt de acord, interveni Inti Ávila. Cei care au salvat Natura n-au fost nici indienii sioux, nici indienii crow, nici măcar Daniel Boone sau David Crockett. Au fost protestele lui Toreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nimic pozitiv... Nici un om alb - ca individ sau în colectiv - nu-i va salva niciodată pe indieni. Vor trebui să o facă ei înșiși. Nu sunt de acord, interveni Inti Ávila. Cei care au salvat Natura n-au fost nici indienii sioux, nici indienii crow, nici măcar Daniel Boone sau David Crockett. Au fost protestele lui Toreau și scrierile lui Muir și ale lui Audubon. Puțin câte puțin, au format un curent de opinie care a dus la crearea „Asociației Forestiere Nord-Americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
om alb - ca individ sau în colectiv - nu-i va salva niciodată pe indieni. Vor trebui să o facă ei înșiși. Nu sunt de acord, interveni Inti Ávila. Cei care au salvat Natura n-au fost nici indienii sioux, nici indienii crow, nici măcar Daniel Boone sau David Crockett. Au fost protestele lui Toreau și scrierile lui Muir și ale lui Audubon. Puțin câte puțin, au format un curent de opinie care a dus la crearea „Asociației Forestiere Nord-Americane“. Iar Theodore Roosevelt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu indiferența, adevărul cu uitarea, viitorul cu prezentul... Poate că asta e misiunea ta ca naturalist, admise el. Dar nu este deloc a mea... Ceea ce mă preocupă este să apăr locul în care trăiesc, pământul pe care îl iubesc și indienii care mi-au oferit prietenia lor. Și asta nu mai poate aștepta. Opinia publică se trezește foarte încet și eu aș vrea să opresc această șosea. Să o împiedic să mai înainteze fie și un metru... A sosit odată cu zorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tăcuți pe Kano și pe José Correcaminos, care păreau să se fi înălțat la rangul de conducători pe durata bătăliei. — Bine, zise el. Ce o să facem acum? O să atacăm, se mărgini Kano să răspundă cu convingere. — Când? — În zori, răspunse indianul. Asta așteaptă și ei, spuse el. Să atacăm în zori, așa cum fac yubani-i de când lumea și pământul. Dar dacă o facem, nici unul dintre războinicii tăi nu va ajunge nici la mijlocul luminișului... Iar sarbacanele tale nu bat până acolo. Sau bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Trei... Cinci..., și să rămână tot nemișcați. Când brațele ridicate în sus au ajuns la cincisprezece, José Correcaminos se întoarse spre albi: — Sunt destui? întrebă el. — Da, sunt de-ajuns... José spuse ceva în yubani, brațele coborâră din nou și indienii își reluară vechea lor poziție, strânși pe vine. Așteptară sosirea exploratorilor. Găsiseră avioneta camuflată lângă șosea, la vreo trei kilometri depărtare. O porniră în liniște prin cele mai întortocheate desișuri, strecurându-se tiptil ca niște umbre, fără să miște o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe față și cu pieptul înainte, și s-ar fi terminat acolo istoria yubani-lor. — Dar. Dacă Ecla învinge și hotărăște să atace noaptea venind dinspre râu? Îți imaginezi carnajul? — Nu vom fi făcut altceva decât să schimbăm rasa morților. Masacrarea indienilor, dacă atacă ziua... Masacrarea albilor, dacă o fac noaptea... Sau viața yubani-lor valorează mai puțin...? — Nu, bineînțeles că nu. Nu e asta... — Poate că n-o să se întoarcă nici unul... Sau poate se întorc fără să fi găsit șarpele. — Asta n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și acum - cum se mai schimbă lucrurile! el era cel care se afla la celălalt capăt. „Asta trebuie să fie ceea ce se numește «Cooperare Militară Nord-Americană»... Mitraliere care s-au săturat să ucidă vietnamezi, înmânate Guvernelor din America Latină ca să ucidă indieni. Aș vrea să știu ce ar spune Bolívar... Sau poate n-a luptat pentru o viață mai bună pentru indieni...? Probabil că nu, pentru că, de când a murit, creolii au progresat mult, dar indienii n-au avansat deloc în peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ceea ce se numește «Cooperare Militară Nord-Americană»... Mitraliere care s-au săturat să ucidă vietnamezi, înmânate Guvernelor din America Latină ca să ucidă indieni. Aș vrea să știu ce ar spune Bolívar... Sau poate n-a luptat pentru o viață mai bună pentru indieni...? Probabil că nu, pentru că, de când a murit, creolii au progresat mult, dar indienii n-au avansat deloc în peste un secol.“ Ce diferență era între yubani, care se opuneau trecerii șoselei, și cei care s-au opus venirii conchistadorilor? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]