5,207 matches
-
instituțională este însă tot una individualizată, chiar dacă apare ca produs al jocului interacțiunilor individuale. Capitalurile (financiare, sociale, umane, culturale, simbolice etc.) sunt distribuite social, dar realizarea lor este, în ultimă instanță, individuală. Astefel, accentuarea și multiplicarea inegalităților se asociază cu individualizarea lor. Individualizarea inegalităților este totuși profund ambiguă. Pe de o parte, orice analiză empirică a structurii sociale emergente din perioada tranziției ar evidenția asemănări puternice cu cea specifică societăților capitaliste dezvoltate în privința inegalităților în distribuția bogăției și veniturilor, în diviziunea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
însă tot una individualizată, chiar dacă apare ca produs al jocului interacțiunilor individuale. Capitalurile (financiare, sociale, umane, culturale, simbolice etc.) sunt distribuite social, dar realizarea lor este, în ultimă instanță, individuală. Astefel, accentuarea și multiplicarea inegalităților se asociază cu individualizarea lor. Individualizarea inegalităților este totuși profund ambiguă. Pe de o parte, orice analiză empirică a structurii sociale emergente din perioada tranziției ar evidenția asemănări puternice cu cea specifică societăților capitaliste dezvoltate în privința inegalităților în distribuția bogăției și veniturilor, în diviziunea economică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Persistența într-o stare sau alta de-a lungul timpului vieții personale a început să fie comparată cu distribuția socială a inegalităților. Din compararea distribuției sociale cu persistența individuală a rezultat: a) tendința de creștere și multiplicare a inegalităților, b) individualizarea oportunităților și a riscurilor asociate inegalităților și c) mobilitatea individuală într-un spațiu social inegalitar. Mai întâi, să ne referim la distribuția socială a inegalităților. În toate țările OECD, cele mai mari inegalități apar în distribuția bogăției. Coeficientul Gini corespunzător
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mobilitatea veniturilor pe cicluri succesive ale vieții este mai mare în SUA și mai mică în Italia, inegalitatea transversală este mai mare în SUA și mai mică în Italia, dar inegalitatea oportunităților este mai mare în Italia decât în SUA. Individualizarea americană este mai accentuată decât cea italiană, ceea ce se asociază cu șanse și oportunități de viață mai dezvoltate în SUA decât în Italia. Acest tip de date este semnificativ din două puncte de vedere. Mai întâi, este vorba despre o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și autonome în raport cu cele clasice, constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții și cu instituțiile sociale. În condiții de individualizare a inegalităților și de multiplicare a oportunităților, inegalitățile recente, subiective cum sunt, ajung ele însele să genereze inegalități obiective clasice. Sigur că este mult mai dificilă specificarea inegalităților recente, ca să nu mai vorbim despre măsurarea sau includerea lor în analize
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da seamă de spațiile inegalitare clasice, dar și de cele recente. Spațiile constitutive ale inegalităților recente sunt individualizate. Ele se manifestă la nivelul dinamicii construcției sinelui individual și iau formele diferențiate ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care numai periodic izbucnesc, asemenea unui vulcan în erupție instantanee ce surprinde pe toți sau pe nimeni. Strategii de construcție identitară asociate inegalităților recente Inegalitățile recente își constituie și propriul spațiu de manifestare sub forma strategiilor construcțiilor identitare pe care individualizarea tot mai accentuată le impune. În acest proces, putem specifica trei strategii - fixare, retragere, preluare -, care, prin consecințele lor, generează varii inegalități. Fixarea este acea strategie de construcție identitară prin care un individ se conformează pe deplin și necondiționat cadrelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sfârșit, celor mai săraci nu le rămâne decât identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât construcția actuală a realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc în societate. Întrucât construcția actuală a realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața competitivă tot mai extinsă și nevoia de reflexivitate individuală tot mai presantă transformă individul în acel subiect istoric solicitat să participe la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fi de aur. De aceea, media manifestă o atracție deosebită pentru relatarea oricărei opțiuni sau acțiuni extraordinare. Chiar și când nu există, trebuie inventată pentru a întâmpina foamea de frivol, scandal, disfuncțional și anormal a publicului. Odată cu aceasta, întrucât individualizarea se distanțează de repere colective, se ajunge să se ofere fiecăruia șansa de a construi propria morală și propriul adevăr, propria normalitate și propriul univers. Dialogul devine cu atât mai zgomotos, cu cât se duce între surzii prinși în propria
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se distanțează de repere colective, se ajunge să se ofere fiecăruia șansa de a construi propria morală și propriul adevăr, propria normalitate și propriul univers. Dialogul devine cu atât mai zgomotos, cu cât se duce între surzii prinși în propria individualizare. Libertatea de selecție și interpretare este însă însoțită de o puternică neliniște interioară, de o stare de anxietate indusă de lipsa cultivată a reperelor comune sau de ascunderea lor în spatele constrângerilor insidioase, atât de invizibile și totuși parcă omniprezente. Media
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
difuze. De aceea, cred că sociologul francez M. Gauchet are dreptate când spune că „în mijlocul celei mai savante, celei mai pătrunse de știință, celei mai instruite societăți care a existat vreodată, ideologia dominantă provoacă fără să-i pese regresia intelectuală”. Individualizarea reflexivă este amenințată să opereze cu conținuturi prea puțin semnificative și să cadă pradă unei gândiri și unui mod unic de procesare a informației, în condițiile în care media, inclusiv internetul, au devenit deja mijloacele dominante ale informării. „Profesorul Google
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și expun tocmai ceea ce este mai excentric. Întrecerea în excentricități s-a declanșat, iar normalitatea stă în umbră. Poate de aceea media sunt atât de reprezentative pentru modernitatea pe care o trăim. 3.7. Asimetria unei dualități românești: structură sau individualizare? Ar fi greu, chiar imposibil să nu se observe dualitatea românească în acest stadiu de intrare în modernitatea reflexivă. Pe de o parte, „monetarizarea societății”, exprimată în explozia creditelor de consum și de acces la bunuri occidentale, a investițiilor în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la bunuri occidentale, a investițiilor în autostrăzi și în noile industrii IT; de cealaltă, o agricultură de secol al XIX-lea, gospodării ale producției autarhice, sărăcie lucie, cod lingvistic restrictiv, abandon școlar, mod de viață precar. Pe de o parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
parte, individualizarea prin proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea zgomotos și contradictoriu, să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analize și în comentarii lumea structurilor. Mai mult, asezonăm decalajul cu un masochism de factură ciudată care ne-a prins și ne menține într-o stare de perpetuă autoincriminare, ce nu mai oferă decât șanse reduse celeilalte lumi - cea a individualizării -, care se produce rapid și tot mai extins în toate mediile sociale. Ca o compensare, eu am optat pentru prezentarea insistentă a acestei lumi care se naște, lăsând-o pe cealaltă să iasă tiptil de pe scenă. Am lăsat în mare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mediile sociale. Ca o compensare, eu am optat pentru prezentarea insistentă a acestei lumi care se naște, lăsând-o pe cealaltă să iasă tiptil de pe scenă. Am lăsat în mare parte dualitatea în umbră și am ales întrebările și configurările individualizării, întrucât, așa cum am demonstrat, acestea vor rămâne pe mai departe cu noi într-o asemenea măsură, încât orice întârziere a reflecției ar avea prea multe riscuri personale și sociale. Capitolul 4. Familia și relațiile de gen Viața individuală din perioada
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structurii sociale. Prin ocupație s-ar realiza participarea în viața publică, pe când familia ar oferi cadrul de realizare al vieții private. În capitolul precedent am văzut ce transformări recente s-au produs în structura socială cu referire la aria ocupațiilor. Individualizarea, căutările identitare, extensia inegalităților și accentuarea reflexivității au fost procesele care m-au interesat. De data aceasta, propun să ne referim la familie și la relațiile de gen. Să încep prin a spune că noi, cei de astăzi, am moștenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
manifestările modernității, fie ele personale sau sociale, reverberează în familie sau trec dincolo de zidurile separatoare ale privatității familiale, pentru a constitui un alt tip de spațiu public. Într-un astfel de spațiu public nou al vieții familiale, putem observa cum individualizarea crescândă din modernitate nu doar separă, ci cheamă, cu strigătele de alarmă ale riscurilor fragmentării și singurătății, parteneriate de un alt gen. Structura socială actuală nu doar înlătură componente mai vechi, ci și instituie altele noi. Familia este prinsă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu doar separă, ci cheamă, cu strigătele de alarmă ale riscurilor fragmentării și singurătății, parteneriate de un alt gen. Structura socială actuală nu doar înlătură componente mai vechi, ci și instituie altele noi. Familia este prinsă și în procesele de individualizare, și în cele care se derulează în spațiile ordinii și structurii sociale. Schimbările de acest tip nu au survenit însă peste noapte. Ele au propria istorie, și de aceea trebuie să coborâm puțin în trecut. Familia tradițională a fost o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau a rolurilor etalate și etalabile au început a fi chestionate și mai ales schimbate. Familia și relațiile intrafamiliale, odată cu accentuarea individualizării și a dezvoltării societății postindustriale, se schimbă în mod radical și, prin aceasta, produc schimbări în structura socială. Modernității reflexive îi corespunde un tip nou de familie și relații familiale, pentru că constituie o nouă structură socială se. 2. Individualizarea tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]