5,610 matches
-
constatat dezastrul natural pe care-l creează. Însuși țara noastră sub acest aspect a avut de suferit, când În anii 50 ai secolului trecut, În baza unei legi marxiste de dezvoltare planică și proporțională a industriei s-a pornit la industrializarea forțată a României. Urmările se văd și astăzi. La această realitate s-a adăugat o nouă dimensiune, cea a turismului, care a condus În plus și la degradarea estetică a mediului natural, Începând cu peisajele de munte, litoralul mărilor, albiei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce a făcut ca populația globului să crească de la 500 milioane la peste 5 miliarde În mai puțin de 4 secole, realizând În fapt o creștere numerică exponențială. Decisivă În producerea acestui fenomen a fost revoluția tehnică care a permis industrializarea, urbanizarea, alături de descoperirile și realizările epocale În domeniul medical și sanitar, toate cu efect benefic asupra modului de viață. În plan demografic progresul tehnico-științific s-a tradus prin creșterea duratei medii de viață, scăderea mortalității generale și un spor natural
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
milioane, Cuba 0,9 milioane. Principalele cauze ale acestei masive emigrări au fost, pe de o parte presiunea demografică generată de sporul natural excesiv la Începuturile tranziției datorită scăderii mortalității generale, iar pe de altă parte creșterea productivității muncii prin industrializare. Această ultimă situație a condus la eliberarea unei cantități importante de forță de muncă care nu-și mai putea asigura mijloacele de subzistență acasă, fiind nevoită astfel să ia calea emigrării. Important este și faptul că emigrația masivă a dus
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
inițiată la Începutul anilor 30 ai secolului trecut, care numai În domeniul agriculturii pentru realizarea colectivizării au atins cifra de 6-10 milioane de victime; ¾ marea foamete din Ucraina, În aceeași perioadă a generat la rândul ei câteva milioane de victime; ¾ industrializarea forțată, fenomen ce a condus la deplasarea masivă spre oraș a populației rurale. Exasperat de rezultatele recensământului din 1937 ce relevau tocmai aceste aspecte, Stalin anulează datele acestuia și execută staful de statisticieni care l-a condus, catalogându-i drept
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
temporală. Așa Încât următoarele cauze se detașează ca fiind cele mai importante. 1. Revoluția industrială, care Începe În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ia amploare În prima jumătate a secolului al XXlea, culminând În anii 60-80 prin procesul industrializării forțate impusă de regimul comunist. Disponibilitățile În resurse și mijloace de subzistență, ca rezultat al revoluției industriale, au influențat profund evoluția demografică. De altfel relația economie-demografie este deosebit de strânsă și ea a operat activ În vechiul regim demografic ca un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
directe și indirecte produse de cele două războaie mondiale putem spune că și În România s-a consumat ceea ce Îndeobște este cunoscut ca explozie demografică, fenomen ce acompaniază revoluția industrială. 2. Urbanizarea poate fi considerată În egală măsură consecință a industrializării, dar și cauză a tranziției demografice. Dezvoltarea aglomerărilor urbane În jurul centrelor industriale, ca și modernizarea orașelor și suprapopularea lor au produs mutații profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și facilitățile pe care viața la oraș le oferă, centrele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a lungul timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai ales a zonelor suburbane complet lipsite de facilități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai ales a zonelor suburbane complet lipsite de facilități sanitare (canalizare, sisteme de epurare a apei și reziduurilor, prevenirea și combaterea poluării etc). Epoca industrializării, care Începe În secolul al XVIII-lea și ia avânt În secolul al XIX-lea, face ca Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea să se Înregistreze diferențe considerabile În privința mortalității infantile Între țări, zone geografice, medii (urban și rural
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
jumătatea secolului al XIX-lea să se Înregistreze diferențe considerabile În privința mortalității infantile Între țări, zone geografice, medii (urban și rural), categorii sociale și profesionale etc. S-a observat atunci, cel puțin În Anglia și Franța, țări În care procesul industrializării și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește de o creștere fără precedent a mortalității infantile, ceea ce făcea ca supraviețuirea și implicit speranța de viață să fie mult inferioară mediului rural (mediul urban În Anglia avea o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caracteristici ale timpului Încă un aspect și anume acela al abandonului copilului În primele zile sau săptămâni de viață care atinge proporții Îngrijorătoare În țările industrializate. Cunoscut din cele mai vechi timpuri, abandonul capătă amploarea unui fenomen social În epoca industrializării și urbanizării, ajungând la periferia marilor orașe la un procent de 10% din totalul nașterilor. Ocrotirea copiilor abandonați a impus crearea unor stabilimente În acest scop, unde mortalitatea Însă depășea 50% din numărul celor ocrotiți, ceea ce sporea semnificativ mortalitatea infantilă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Începutul secolului XX, când Începe să se pună ccentul pe sănătatea mamei ca o condiție importantă pentru reducerea mortalității infantile. Din acest moment, grație dezvoltării științelor medicale, Îmbunătățirii continue a condițiilor de viață, ameliorării nivelului de trai ca urmare a industrializării (parte componentă a revoluției tehnico-științifice) mortalitatea infantilă Înregistrează un declin evident, mai ales În țările dezvoltate a căror resurse permiteau acest lucru. Prin acest indicator deosebit de sensibil, dar și dependent de factori economico-sociali, diferența Între țările dezvoltate și cele În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și este incomparabil mai mare În mediul rural, ca de altfel și mortalitatea infantilă, spre deosebire de unele țări din vest În care mortalitatea În urban era mai mare decât În rural, cel puțin În perioada de Început și de avânt a industrializării. tranziția demografică, indisolubil legată de industrializare, Începe În țara noastră cu aproape 100 de ani mai târziu față de țările din vest și se Încheie În jurul anului 2000 cu particularitățile ei (vezi România și tranziția demografică). Prima componentă a tranziției demografice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediul rural, ca de altfel și mortalitatea infantilă, spre deosebire de unele țări din vest În care mortalitatea În urban era mai mare decât În rural, cel puțin În perioada de Început și de avânt a industrializării. tranziția demografică, indisolubil legată de industrializare, Începe În țara noastră cu aproape 100 de ani mai târziu față de țările din vest și se Încheie În jurul anului 2000 cu particularitățile ei (vezi România și tranziția demografică). Prima componentă a tranziției demografice mortalitatea generală Începe să scadă, destul de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
stării de sănătate Avem aici În vedere o serie de factori ambientali din proximitatea copilului În creștere, care pot influența creșterea și dezvoltarea copilului, din care selectăm pe cei considerați astăzi ca fiind de mare importanță. 1. Mediul urban și industrializarea, au determinat În ultimele două secole o migrare masivă a populației rurale către oraș. Pe lângă facilitățile pe care indiscutabil le presupune, mediul urban devine un factor de risc dacă ne referim la aglomerarea pe care o realizează, la riscurile epidemiologice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și recreere etc.; România a cunoscut ca și alte țări europene un proces tot mai accelerat de urbanizare În decursul secolului XX, proces firesc datorită modului de producție și a relațiilor feudale, a declanșării procesului de modernizare a societății prin industrializare și viață urbană, dar și stabilirea de relații de producție capitaliste. De la Începutul secolului al XX-lea și până astăzi numărul orașelor a crescut de 3,2 ori (de la circa 100 la 320), iar populația urbană s-a multiplicat de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de ce orașul a supraviețuit unor perioade dificile, de ce s-a dezvoltat, și dacă Încă mai există aceste motive de creștere. Unele localități din România au fost ajutate pentru a crește foarte mult În dimensiune În timpul afluxului de muncitori din perioada industrializării, a dezvoltării agriculturii etc., iar după 1990 migrarea populației a determinat reducerea numărului de locuitori. Alte localități au fost dezvoltate și pentru turism, cum ar fi cele de la munte sau de la malul mării. Aceste regiuni s-au dezvoltat datorită topografiei
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
clădirilor utilizate cu destinație industrială. Industria include totalitatea activităților implicate În producția, depozitarea și distribuția bunurilor tangibile. Această activitate se referă la transformarea materiilor prime sau a subansamblelor În produse finite, extinzându-se și la nivelul ambalării, depozitării și distribuirii. Industrializarea poate fi definită ca fiind acel proces de dezvoltare puternică a industriei Într-o societate predominant agrară. Industrializarea unei țări sau a unei zone are loc atunci când sporurile de populație activă din agricultură se reduc.1 Dezvoltarea industrială nu se
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
activitate se referă la transformarea materiilor prime sau a subansamblelor În produse finite, extinzându-se și la nivelul ambalării, depozitării și distribuirii. Industrializarea poate fi definită ca fiind acel proces de dezvoltare puternică a industriei Într-o societate predominant agrară. Industrializarea unei țări sau a unei zone are loc atunci când sporurile de populație activă din agricultură se reduc.1 Dezvoltarea industrială nu se Încheie odată cu finalizarea industrializării. Noi procese apar În prim-plan, legate de modernizare, miniaturizare, informatizare, automatizare etc., În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
ca fiind acel proces de dezvoltare puternică a industriei Într-o societate predominant agrară. Industrializarea unei țări sau a unei zone are loc atunci când sporurile de populație activă din agricultură se reduc.1 Dezvoltarea industrială nu se Încheie odată cu finalizarea industrializării. Noi procese apar În prim-plan, legate de modernizare, miniaturizare, informatizare, automatizare etc., În contextul revoluției științifico-tehnice. Industria este extrem de importantă În dezvoltarea unei țări, cele mai mari puteri ale lumii având o industrie dezvoltată. În fruntea țărilor cu cea
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
industriale spre lucrări care le conferă statutul de arhitectură industrială modernă. Tendința funcționalistă și inovația estetică se regăsesc Într-un șir important de lucrări cu tematică industrială: Atelierele și anexele Grivița, București, 1930-1940, arhitect Maria Cotescu; 1 I. Blaga, (1983), Industrializarea: Schița unei teorii contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Uzinele IAR, București, 1937, arhitect P.M. Cantacuzino; Uzinele Metalurgice Brașov, 1936-1937, arhitect L. Constantinescu; Uzina de anvelope, Banloc, Florești Prahova, 1937, arhitect O. Doncescu; Halele Fabrica Tohanul Vechi și Orăștie, 1937-1938
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
mai sus. Bibliografie Anghel I., Ionescu A.R., „Sustenabilitatea În analiza și evaluarea proprietăților”, Valuation Journal, no. 6, 2011 Bădescu Ghe., Evaluarea proprietăților imobiliare, Colecția Biblioteca ANEVAR, 2008 Bădescu Ghe., Oancea-Negescu M.D., Analiza investițiilor imobiliare, Editura Economică, 2009 Blaga I., Industrializarea: Schița unei teorii contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983 David F.R., Strategic Management, 8th Edition, Prentice Hall, 2000 Deakin M., Property Management. Corporate Strategies, Financial Instruments and the Urban Environment, Ashgate Publishing Company, 2004 Deakin M., The Transition to Property
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
era mai generală în mediile moderniste ale începutului de secol european, pe urmele romanticilor, apoi ale unor Baudelaire, Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bâlci reprezenta, în atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu în care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale îndemânării sau ale stângăciei își amestecau farmecele pentru spectatorul obosit de monotonia sarcinilor vieții serioase”. În ce privește celălalt
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
altele "perverse", cum se exprimă sociologia contemporană. "Para-moderniste" sunt îndeobște efectele nedorite. După cum amintește Fred W. Riggs, într-un eseu din 1996 închinat lui Dwight Waldo, cunoscut specialist în administrația publică din Statele Unite, modernitatea s-a sprijinit pe trei piloni: industrializarea, democrația și națiunea. Ele îi apar unite treimic, ca în tridentul lui Neptun. Riggs demonstrează că modernizarea, care face gloria civilizației contemporane, este rodul conlucrării celor trei stâlpi de susținere. Lumea nu-și poate permite să renunțe la modernizare, la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o despărțire de modernism, ci, dimpotrivă, concentrarea atenției spre efectele paramoderniste, în măsură să submineze și să distrugă cuceririle benefice ale modernizării. Consecințele negative paramoderniste s-ar datora tendințelor de autonomizare, până la autarhie, a celor trei elemente constitutive ale modernității: industrializarea, democrația, națiunea.( Teză susținută și de Alain Touraine). Altfel spus, ratarea unității lor dialogice. Orice tentativă de neglijare a uneia dintre părțile triadei duce la efecte paramoderniste. Democrațiile au produs, prin recul, fie autoritarism și dictatură, ca în Germania lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Altfel spus, ratarea unității lor dialogice. Orice tentativă de neglijare a uneia dintre părțile triadei duce la efecte paramoderniste. Democrațiile au produs, prin recul, fie autoritarism și dictatură, ca în Germania lui Hitler, fie autoritarism slab, anarhie și birocrație. Autarhia industrializării a produs demențiala cursă a perfecționării tehnicii militare, poluarea nimicitoare a mediului înconjurător. Cât privește autonomizarea națiunii, aceasta a dus la veleitățile imperiale generatoare de războaie mondiale și locale. Suntem cu toții familiarizați scrie Riggs cu multe simptome ale sindromului paramodern
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]