44,521 matches
-
vădit ilegală. Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare: Articolul 13 Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; (...) ... ... VIII. Opinia judecătorului-raportor Rezumând problema de drept supusă dezlegării, judecătorul-raportor, în esență, a reținut că portul măștii de protecție
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
protecție, precum și modalitatea în care aceasta este purtată la momentul comiterii faptei să aibă aptitudinea de a îngreuna identificarea autorului, în caz contrar, varianta agravată nu va fi incidentă. Totodată, s-a reținut că interpretarea literală a normei care instituie varianta calificată a infracțiunii de furt relevă faptul că elementul circumstanțial prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal constituie o împrejurare obiectivă, a cărei realizare este independentă de poziția subiectivă a autorului în raport cu rezultatul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
înlătură elementul circumstanțial agravant, iar în lipsa unei prevederi exprese, a conferi acestei împrejurări o atare consecință ar însemna a adăuga cauzei justificative un efect pe care legea nu îl prevede. De altfel, dacă legiuitorul ar fi considerat că măsura instituită în scop de prevenție sanitară face ca sancționarea mai gravă a furtului comis de către o persoană mascată cu o mască de protecție să nu fie justificată în condițiile obligativității acesteia ar fi putut să confere împrejurării, cu caracter de
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
furtului comis de către o persoană mascată cu o mască de protecție să nu fie justificată în condițiile obligativității acesteia ar fi putut să confere împrejurării, cu caracter de excepție, un astfel de efect, prin chiar actul normativ care o instituie. ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel București, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: ... IX.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării În conformitate cu
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
prealabil înțelesul sintagmei „persoană mascată“ din cuprinsul variantei calificate a infracțiunii de furt reglementate prin art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, pentru a stabili măsura în care persoana ce poartă o mască de protecție în îndeplinirea obligației instituite în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, poate fi considerată o persoană mascată în sensul legii penale. Subsecvent se impune clarificarea efectelor ce decurg din îndeplinirea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
consecință a principiului legalității, norma de drept penal este de strictă interpretare și aplicare, iar argumentul invocat în excluderea incidenței elementului circumstanțial agravant referitor la faptul că autorul nu ar urmări prin mascarea sa îngreunarea identificării, ci respectarea obligației legale instituite în contextul pandemic nu poate fi primit deoarece norma nu prevede în conținutul său concret o astfel de cerință esențială atașată elementului subiectiv. În cazul în care existența unui anumit scop ori mobil poate fi stabilită pe bază de probe
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
rezultatul obiectiv al acțiunii de a se masca și este analizată odată cu evaluarea modalității faptice de acoperire a feței de a se circumscrie noțiunii de „persoană mascată“, independent de poziția subiectivă a autorului. Sintetizând, interpretarea literală a normei care instituie varianta calificată a infracțiunii de furt relevă faptul că elementul circumstanțial prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal constituie o împrejurare obiectivă, a cărei realizare este independentă de poziția subiectivă a autorului în raport cu rezultatul
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 22 mai 2020. Conform art. 1 din cuprinsul actului administrativ normativ menționat, pe durata stării de alertă, în spațiile publice închise, spațiile comerciale și la locul de muncă a fost instituită obligativitatea purtării măștii de protecție. Se impune a se aminti că măsura a suferit în timp modificări în funcție de contextul epidemiologic. Or, îndeplinirea unei obligații impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, constituie, potrivit art. 21 alin.
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
nu înlătură elementul circumstanțial agravant, iar în lipsa unei prevederi exprese, a conferi acestei împrejurări atare consecință ar însemna a adăuga cauzei justificative un efect pe care legea nu îl prevede. De altfel, dacă legiuitorul ar fi considerat că măsura instituită în scop de prevenție sanitară face ca sancționarea mai gravă a furtului comis de către o persoană mascată cu o mască de protecție să nu fie justificată în condițiile obligativității acesteia ar fi putut să confere împrejurării, cu caracter de
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
furtului comis de către o persoană mascată cu o mască de protecție să nu fie justificată în condițiile obligativității acesteia ar fi putut să confere împrejurării, cu caracter de excepție, un astfel de efect, prin chiar actul normativ care o instituie. În lipsa unei prevederi legale exprese, principiul legalității se opune unei interpretări jurisprudențiale în sensul înlăturării unui element circumstanțial agravant, în condițiile în care voința legiuitorului poate fi decelată din chiar litera legii și prin corelarea normelor relevante. Cât privește
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare. Se completează cu cod 51 - Boală infectocontagioasă pentru care s-a instituit măsura izolării - numai în cazul certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care s-a instituit măsura izolării, potrivit legii. În cazul completării codului 07 - Carantină, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica «Observații»
ORDIN nr. 1.165/218/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254230]
-
modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare. Se completează cu cod 51 - Boală infectocontagioasă pentru care s-a instituit măsura izolării - numai în cazul certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care s-a instituit măsura izolării, potrivit legii. În cazul completării codului 07 - Carantină, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica «Observații» de pe versoul formularului numărul documentului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică județene
ORDIN nr. 1.165/218/2022 () [Corola-llms4eu/Law/254230]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, paragrafele 67 și 68, și susține că în Legea nr. 55/2020 este permisă o delegare legislativă, de facto, din partea puterii legislative către Guvern. Astfel, art. 1 din Legea nr. 55/2020 instituie scopul reglementării, prin referire inclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, fără a se stabili însă care sunt drepturile fundamentale vizate și în ce situații pot fi acestea restrânse. Practic, prin actul normativ criticat, restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
nr. 21/2004, actualizată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020. ... 15. Se susține că există două acte normative care reglementează același lucru, și anume: instituirea stării de alertă și măsurile ce pot fi dispuse pe perioada în care este instituită starea de alertă. Această dublă reglementare încalcă în mod vădit prevederile art. 13 (privind integrarea proiectului în ansamblul legislației), ale art. 14 (privind unicitatea reglementării în materie), ale art. 15 (reglementări speciale și derogatorii), ale art. 16 (privind evitarea paralelismelor
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
deosebiri majore de conținut între forma inițiatorului, a primei Camere sesizate și forma adoptată de cea de-a doua Cameră. În urma introducerii de către Camera Deputaților a art. 5 și a art. 6, pe de o parte, au fost instituite măsuri care nu au fost avute în vedere nici de către inițiator și nici de către Senat, majoritatea fiind măsuri restrictive de drepturi și libertăți fundamentale. Pe de altă parte, se vizează reducerea exercițiului libertăților și drepturilor fundamentale care nu
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
adoptată în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor. ... 34. Curtea a reținut că legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ, nereprezentând un aspect ce revine controlului Curții Constituționale. ... 41. Totodată, Curtea a constatat că reglementarea concretă a elementelor care determină efectivitatea accesului la justiție în cazul contestării hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau încetează starea de alertă și a actelor subsecvente reprezintă o obligație pozitivă ce intră în competența legiuitorului, acesta fiind obligat să intervină prin adoptarea unui cadru legislativ care să respecte principiul proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi sau
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
COVID-19 nu reprezintă aspecte/împrejurări ce pot fi caracterizate prin certitudine, elementele ce influențează aceste etape de desfășurare nefiind predictibile/cuantificabile, Curtea a apreciat că legiuitorul se află într-o imposibilitate obiectivă de a reglementa o durată maximă pentru care se poate institui starea de alertă în cazul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, legiuitorul trebuie să compenseze această imposibilitate obiectivă prin reglementarea unui ansamblu legislativ complet, clar și previzibil în materia declarării/prelungirii stării de alertă în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
emisiilor de gaze cu efect de seră, aflate sub jurisdicția statului român. (2) Registrul Uniunii asigură contabilizarea precisă a tranzacțiilor din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și este instituit în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei
REGULAMENT din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254245]
-
împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, în legătură cu o lucrare de construcție realizată în lipsa autorizației de construire. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu instituie posibilitatea sancționării faptei contravenționale prin aplicarea sancțiunii principale a avertismentului. În acest sens se susține că faptele contravenționale apără valorile sociale a căror încălcare însă este de o gravitate mai redusă, iar rolul de agent constatator și sancționator nu poate
DECIZIA nr. 846 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254293]
-
stabili destinația/categoria de folosință, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite prin art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 27. Prin Sentința civilă nr. 56 din 24 martie 2021, Tribunalul Arad - Secția I civilă a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să emită în favoarea reclamanților decizia de compensare
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
De aceea, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, astfel cum se arată la art. 21 alin. (6^1) din Legea nr. 165/2013, sau se aplică prezumțiile relative instituite la art. 15^1 alin. (1) din același act normativ. ... 33. Apelanta-pârâtă a solicitat, de asemenea, modificarea sentinței sub aspectul evaluării realizate de instanța de judecată prin raportare la normele cuprinse în grila Camerei Notarilor Publici din 2020, apreciind că o
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
că soluția legislativă este, în esență, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea reține, în prezenta cauză, aplicabilitatea jurisprudenței sale anterioare, pronunțate în legătură cu acest text de lege. ... 21. Astfel, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
lege (paragrafele 42 și 45). ... 22. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv - că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
judecătorul-raportor și chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 83. În privința regularității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie mai multe condiții cumulative de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, și anume: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]