2,057 matches
-
nu se poate, pe cele de aici le cunoaștem! Trebuie să fie În altă parte! Încetează, răspunse Amadeus. Nu Încerca să ghicești, n-ai cum să afli. Pot doar să-ți spun că prietenul meu nu va lăsa nepedepsită această insultă. — Poate că e urât, pipernicit, sau are o cicatrice respingătoare? — Da’ de unde! s-a apărat vehement Amadeus. L-ai văzut la mine și sunt sigur că și tu Îl admiri. Înfățișarea lui e nobilă și inspiră respect. Bine, e puțin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
frică că te doare, banditule!. Ion Cârja s-a întâlnit cu el pe când era bătut deja, iar Simionescu i-a mărturisit: Simt că voi înnebuni. Mi se fac cele mai îngrozitoare șicane și, în fiecare seară, sunt obligat să ascult insultele care se aduc generației mele, fără dreptul de a o apăra. Mai mult, sunt bruscat cu violență, și pe șantier înadins mi se dau să execut munci de salahor care, la vârsta și posibilitățile mele fizice, constituie adevărate suplicii. Simionescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
se renunțase la tortură, noua tehnică fiind un crescendo necruțător și oribil de urlete [ ] împotriva victimei ca să mărturisească, apoi, la fiecare mărturisire socotită insuficientă, alte urlete. La început, chiar dacă victima spune adevărul [ ], oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu insulte și cu zbierete de contradicție. Bietul prizonier este înconjurat de oameni care-l privesc cu ură și dispreț, urlă și-l scuipă în față, amenințându-l cu pumnii. La sfârșitul zilei, este dus într-o celulă și lăsat acolo cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
e bună și în conformitate cu vederile politice ale dvs., intrați în Partidul Democrat al Unirii fără condițiuni.” ... târgul nefiind încheiat, „astăzi Tribuna dumnealor - căci această Tribună nu este, nu poate fi a învățătorimii române din Bucovina - ne aruncă cele mai îndrăznețe insulte.”... Ulterior, la alegerile din luna mai 1920, rezultatele pentru Senat au fost următoarele: în orașul Cernăuți a câștigat Gh. Grigorovici; în județul Cernăuți - Constantin Niculiță; în CotmaniZastavne - dr. Eugen Kozac; în Gura Humorului - Câmpulung - Const. Cozmiuc; în Suceava - Siret - dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
văzut atâți madgeari transformând ideea purificării prin distrugere într-o simplă acțiune ce se cotează la bursa politică. Am crezut în frumusețea jertfei noastre făcută cu tot elanul, pentru neamul acesta din care facem parte, și a trebuit să suportăm insultă... Am înlesnit dărâmarea latifundiarilor pentru a întrona domnia finanței și a paiaței simbriașe ei - demagogia democratică. Am crezut într-o lume nouă și a venit într-adevăr una oribilă, a cărei sensibilitate s-a coborât în pântece. Înfloresc lăcașurile de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cel mai mult avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi. Legile ospitalității persistă în mod miraculos. Înfierez risipa, insulta adusă celor săraci (amintirea perenă a anilor de după război când puneau încă deoparte "pentru chinezuți" staniolul în care era învelită ciocolata, când a opta parte dintr-un camembert ținea o săptămână la gheață și când familiile încă mai vorbeau de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
instinctului. Unii ar zice demon, alții femeie. În orice caz nu râde decât ca să-și arate dinții și nu plânge decât când îi șade bine ori e-ncurcătură. Scena de mâncare, la Suceava, a lui Măcărescu, povestită de Dr. Schwartz. Insultele sunt argumentele celor care n-au dreptate (I.I.R.) Ce bine samănă între ele aceste două surori! Da. Mai ales cea mică samănă strașnic cu cea mare. Unii spun una, alții spun alta; alții și una și alta. Să nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi și leșuri. Naturi pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul „domnul Ștefan voievod s-a întors de acolo ca un purtător de biruință cu toată oastea sa și cu toți boierii săi în cetatea sa de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numeau “Boian”. Pentru a fi original mi-am botezat și eu taurul “Boian”, fără să țin seama de numele șefului de lucrări. Atât profesor dr. Contescu, titularul disciplinei cât și cadrul didactic În cauză au considerat lucrarea mea ca o insultă și m-au declarat “respins”. La examenul de la disciplina de Boli Infecțioase am intrat În conflict cu proaspătul profesor dr. Ilie Popovici. Am extras problema “turbarea la câine”. Văzusem numeroase cazuri În clinică, participasem la examenul necropsic a numeroși câini
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vor avea o purtare cuviincioasă, oferind cu bunăvoință (subl. a,) găzduirea de care vor avea trebuință. Porțile și ușile caselor vor fi deschise. Oricine, bărbat sau femeie, tânăr ori bătrân, care se va deda la acte ce ar aduce o insultă armatelor Imperiale, precum: împușcături cu vreo armă de foc ascunsă, aruncarea de orice fel de lucruri, cum și amenințare cu vorba ori cu gestul, va fi imediat pedepsit cu împușcarea“... (subl. a.). Ne scandaliză prefectul Capitalei, gen. Mustață. Întregul stil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reflexiune i-a atras un ordin de a se prezenta la poliție, deși bolnavă; enervată, a avut slăbiciunea să subscrie o hârtie prin care poliția germană o iartă de închisoare și de o amendă de 3 000 lei datorați pentru insulta unui funcționar german. Se duse pe jos foarte greu, căci trăsura îi fusese luată, ca toate trăsurile din București, care au fost grămădite în strada I.C. Brătianu pe un loc viran. Caroseriile elegante Lohner, Marius, Bevallete, după trei zile de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
populația locală, răspândea numai știri trunchiate când erau bune pentru noi, exagerate când ne puteau speria sau demoraliza. Astfel, un articol al mitropolitului Mangra sfârșea cu laude lui Carp, „care a dorit victoria Germaniei“. Acesta, prin atitudinea sa, merita această insultă și opiniunea publică o confirma. Dl Teișanu spunea că, ducându-se la el cu impiegații căilor ferate, muritori de foame, le-a răspuns: „Rugați-vă la Dumnezeu să ajungă germanii la Prut, atunci numai se va limpezi situațiunea noastră“. Publicul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și de alții.“ „Nu se poate, nu se poate.“ Se agita din ce în ce mai mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când luăm un ziar întoarcem paginile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că și politica trebuie făcută de cineva, dar nu de oricine. * Prea mulți cred că a tăinui adevărul nu e același lucru cu a minți fățiș. * A tăinui hoția e la fel de grav cu practicarea ei. * Unii sunt săraci și murdari. * Insulta nu înjosește pe cel insultat. * Prin întuneric nu umblă curajoșii, dar mișună lașii. * Logoreicii își pun în valoare superficialitatea. * Cine ia vorba din gura altuia, crede că poate mesteca orice. * Cine gândește după ce a vorbit, nu dă dovadă de înțelepciune
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
în picioare nu se referă doar la bocanci. * Dacă cineva îți trage o palmă peste obrazul drept, întoarce-i-o pe cel stâng. * L-a pălmuit doar pe obrazul stâng, pentru că el e de dreapta. * În Parlamentul României se practică insultele verbale și artele marțiale. * Deși nu e tăiat de sabie, capul plecat nu se mai ridică. * A sta cu privirile în pământ înseamnă că ai pierdut ceva. * Pentru a obține performanțe mai bune, unii alergători apelează la „iepuri”; iepurii apelează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dăunătoare: impune altora numai ce-ți convine ție. * Unele imperii au dispărut, dar năravurile lor au rămas. * Nimeni nu-și imaginează câte poate spune un om atunci când tace. * Asemănarea unor oameni cu unele animale nu este de fiecare data o insultă. * Televizorul folosește mai ales la pierderea timpului. * Dacă ai ciudă pe cineva, îi dai o carte cu autograf și-l obligi s-o citească. * Singure, țelurile nu sunt suficiente; mai trebuie să lucrezi pentru realizarea lor. * Munca făcută cu plăcere
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
naționale. * Caragiale a existat și înainte de „O scrisoare pierdută”, dar există mai vârtos după. Atunci când nu ai ce face, apucă-te de lucru. * Dacă vrei să devii politician, nu-ți asuma rolul de cățel. * Opulența publică este cea mai gravă insultă adusă nevoiașilor. * Cu îngăduința slujitorilor ei, diavolul a pătruns în biserică. * La noi, dezmățul politic se conjugă mai mult ca perfectul cu cel economic. * Guvernanții nu ne vor răul; doar ni-l provoacă. * Ei chiar ne mint, iar noi chiar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mă întorc la han; acolo este gazdă, un măcelar de rând, un morar și doi producători de cărămizi. Cu acești oameni îmi petrec ziua, joc cricca 178 și table, și altele, până când se iscă o mie de dispute și infinite insulte și injurii și cel mai adesea se luptă pentru o quattrino 179, și oricum, ai putea să ne auzi strigând de la Sân Casciano 180. Astfel, laolaltă cu acesti păduchi, îmi mai scutur mucegaiul de pe creier, măi scap de apăsarea răutății
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
memorie) au fost păstrate pentru consemnarea problemelor importante ale scriitorului sau ale familiei sale5. Acestea cuprindeau nașteri, decese, căsătorii, funcțiile deținute, contracte de proprietate, hotărâri judecătorești, vendete personale, rețete pentru prepararea alimentelor și a medicamentelor, împrumuturi acordate sau împrumuturi primite, insulte și injuriii suferite. Uneori, în ele sunt cuprinse relatări ale unor evenimente istorice aflate în plină desfășurare 6. Cronicile vernaculare și cărțile autobiografice ar fi putut exercita o influență puternică asupra istoriografiei renascentiste începând cu jumătatea secolului al XV-lea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să înțeleagă încercarea de reducerea a unor pensii nejustificat de mari sau desființarea unor posturi de sinecură. Dar ei nu acceptă nici o renunțare, și pentru asta ies pe stradă în număr foarte mare, cu manifestații de protest, se dedau la insulte, la vandalisme, la amenințări, la greve și alte acțiuni de masă. În decursul timpurilor au fost numeroase perioade grele, când salariile oamenilor au fost micșorate, când mulți au fost dați afară din servicii, a fost de pildă perioada Curbelor de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a vorbi în numele populației creștine din tot imperiul. Articolul XIV îi permitea Rusiei să construiască la Constantinopol "o biserică publică de rit grecesc, care se va afla permanent sub protecția ministerelor acelui imperiu, acestea ferind-o de orice constrîngere sau insultă." Articolul VII, cel mai controversat, era formulat după cum urmează: Sublima Poartă promite să apere tot timpul religia creștină și bisericile ei, ea permițînd totodată în orice situație ministerelor Curții Imperiale a Rusiei să intervină atît în favoarea noii biserici de la Constantinopol, la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
altceva era vorba. Despre soartă. Cu ea nu te tocmești: „Hai, soarto, să mai încercăm o dată!“. Definiția boului Un senator i-a zis altui senator că e bou. Nimeni n-a mai văzut de mult timp un bou, așa că nici insulta nu mai e ce-a fost cândva. În magazine, carnea de bou se cheamă „de vită“, fapt care trimite cu ideea la vacă, nu la bou. Dacă senatorul i-ar fi spus colegului că e vită, situația avea un miez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
magazine, carnea de bou se cheamă „de vită“, fapt care trimite cu ideea la vacă, nu la bou. Dacă senatorul i-ar fi spus colegului că e vită, situația avea un miez litigios. Nu că a fi vită e o insultă mai mare ca a fi bou, dar există expresii - precum „vită-ncălțată“ sau „vită-n bocanci“ - care deranjează. Odinioară, când agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii bou. Cel mult, o chestiune de destin. Erai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii bou. Cel mult, o chestiune de destin. Erai născut pentru a trage la jug în tăcere. De când nu mai vedem boi pe ulițe, diferența dintre metaforă și insultă s-a pierdut. În fapt, senatorul care a urmărit să-și irite colegul l-a lăudat. A zis despre el, indirect, că e supus, muncitor și eficient. Ca un bou, în sensul bun al cuvântului. Pentru că există și un sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]