4,097 matches
-
creier. Felul cum funcționează creierul influențează modul în care gândurile sunt transpuse în limbaj. Suntem capabili să construim enunțuri care corespund faptelor. Dar această calitate a noastră face parte din realitate. Putem susține contrariul, și anume că rațiunea este un intelect imaterial care poate ajunge la cunoașterea perfectă, dar aceasta înseamnă distorsionarea realității. Elemente din domeniul științelor cognitive Nu putem construi o imagine a realității fără să o deformăm. Descoperiri recente din domeniul științelor cognitive au arătat că informațiile acumulate trebuie
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Frank Luntz, dar fără a oferi un antidot. în studiul lor, Lakoff și Mark Johnson susțin că distincția dintre minte și creier e o eroare în capcana căreia au căzut filosofii timp de secole***, păcălindu-i pe mulți. Conceptul de intelect imaterial a adus rezultate impresionante în căutarea adevărului. Evident, ele implicau distorsionarea realității și încă suferim consecințele acestui lucru. Erori fertile Separarea gândirii de realitate este o eroare fertilă. Evident, nu e singura de acest tip care a apărut adesea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
am suferit. Poate că ar fi cinstit să admit că am acordat mai multă importanță societății deschise decât Karl Popper însuși. în scrierile lui Popper, societatea deschisă nu este un concept foarte bine articulat. El se bazează pe ideea că intelectul uman nu are acces la cunoașterea perfectă. Societatea deschisă acceptă failibilitatea noastră, spre deosebire de cea închisă, care o neagă. Nici măcar nu este clar dacă societatea deschisă denotă o stare de lucruri reală sau una ideală. Nu poate fi o reprezentare completă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se confrunta cu dovezi contradictorii. Prin urmare, modul de gândire dogmatic tinde să invoce o autoritate supraumană, precum Dumnezeu sau Istoria, care i se revelează într-un fel sau altul omului. Revelația este singura sursă a adevărului. în timp ce oamenii, cu intelectul lor imperfect, se contrazic la nesfârșit cu privire la aplicațiile și implicațiile doctrinei, aceasta însăși continuă să strălucească în puritatea sa augustă. în timp ce observația înregistrează un flux constant de schimbări, domnia puterii supraumane rămâne neatinsă. Acest mecanism întreține iluzia unei ordini mondiale
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lor sociale; În plus, au existat și unele proiecte sau programe de cercetare aplicative prin care s-au urmărit modalitățile practice de realizare a integrării În anumite școli generale și profesionale de masă a unor copii cu deficiențe (copii cu intelect liminar, cu deficiențe fizice care nu afectau autonomia personală și posibilitatea practicării unor profesii, copii cu hipoacuzie sau cu ambliopie ușoară și moderată etc.); rezultatele au fost favorabile și au Încurajat extinderea acestor modalități de educare și profesionalizare a copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În cadrul sistemului psihic uman, interacțiunea tuturor elementelor sale componente este o condiție obligatorie, fără de care activitatea umană, adaptarea la mediu, crearea unor valori etc. nu ar fi posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie-atenție1 rezidă mai Întâi În apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, În ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite tipuri de deficiență, vom descoperi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lor, care le-au creat aceste stări.” (S.Iancu, 2000) Multe studii de specialitate identifică posibilele cauze. Acestea pot fi Împărțite În factori individuali (structura morfofuncțională a individului, perturbările structurii și funcțiilor creierului, prag scăzut de rezistență neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
de elevi În care se realizează integrarea? Care sunt criteriile de elaborare și aplicare a unui curriculum diferențiat/adaptat? Cum trebuie aplicată și Înțeleasă evaluarea școlară a elevilor cu diferite tipuri de deficiențe, În special a celor cu deficiențe de intelect? Analizând particularitățile specifice procesului de Învățare a copiilor cu diferite tipuri de deficiență, se ajunge la concluzia că una dintre calitățile esențiale ale curriculum-ului școlar vizează un grad cât mai mare de flexibilitate, astfel Încât să permită fiecărui copil să
MODALITĂȚI DE ABORDARE PRIVIND EDUCAȚIA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2147]
-
Educația incluzivă vizează reabilitarea și formarea persoanelor cu nevoi speciale, aflate În dificultate psiho-motorie, de intelect, de limbaj, psihocomportamentală etc. printr-o serie de măsuri conjugate de ordin juridic, politic, social, pedagogic. Ca strategie, principiul educației integrate atrage incluziunea persoanelor cu handicap În medii de formare normale, generale, dar cu dispozitive de instrucție și educație diferențiate
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
dificultăți emoționale și de comportament care afectează procesul de Învățare; dificultăți senzoriale și psihice și are nevoie de echipament specializat suplimentar sau serviciu specializat; dificultăți de comunicare și de relaționare care devin bariere În Învățare. În cadrul colectivului pe lângă copii cu intelect normal sunt și copii cu cerințe educative speciale (deficiență mentală ușoară) ce Întâmpină dificultăți la disciplina limba română, matematică, istorie și geografie și conform certificatului de expertiză și orientare școlară li se recomandă programă adaptată la aceste obiecte. Singurul mod
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
comportament. În unele țări (ex. Spania) și categoria copiilor supradotați este inclusă În utilizarea conceptului. 6. Dificultățile/tulburările de Învățare se referă la tulburări cu dominanță psihomotorie, psihoafectivă (fără deviații semnificative de comportament), la ritmul lent de Învățare și/sau intelectul liminar, la tulburările instrumentale (deficiențe minore de ordin perceptiv sau cognitiv) tulburări care intervin pe fondul unei relative integrități psihofizice ale copilului. 7. Conceptul de copil/persoană cu nevoi speciale este conceptul cel mai larg și include toate categoriile de
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
cu ei voi vorbi și voi fi acum și în veci. Amin<footnote Ibidem, p. 143. footnote>. Alcătuind un scurt rezumat, putem specifica câteva dintre cele mai importante caracteristici ale luminii la Simeon: această lumină nu este lumina naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
rezumat, putem specifica câteva dintre cele mai importante caracteristici ale luminii la Simeon: această lumină nu este lumina naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și trupul; fața lui Dumnezeu este văzută în lumină, dar într-un mod spiritual, mai degrabă decât într-o formă vizibilă
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și trupul; fața lui Dumnezeu este văzută în lumină, dar într-un mod spiritual, mai degrabă decât într-o formă vizibilă<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 238. footnote>. Această lumină sau iluminare care depășește inteligența și simțurile, nu este
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
văzută în lumină, dar într-un mod spiritual, mai degrabă decât într-o formă vizibilă<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 238. footnote>. Această lumină sau iluminare care depășește inteligența și simțurile, nu este de ordin intelectual, așa cum e adesea iluminarea intelectului, luată într-un sens alegoric și abstract; ea nu este nici de ordin sensibil; totuși, lumina aceasta umple în același timp și inteligența, și simțurile, manifestându-se omului în întregul lui, și nu uneia din facultățile sale<footnote Vladimir Lossky
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
harul dumnezeiesc se revelează ca lumină și se simte ca iubire revărsată în suflet. Ea aduce sufletului o bucurie nemăsurată și o voioșie de negrăit, sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este transfigurat. În manifestările ei de la început, lumina duce la pierderea cunoștinței, nu mai știi unde te
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ar pricepe." Cu toate astea, era convins că Botticelli minte. Oamenii cu instrucție puțină au o mare capacitate, remarcase el, de a mimetiza stilul exterior al altora. Butoiescu prinsese maniera verbală a lui Ioanide și-l parodia imperceptibil. Ceea ce chinuia intelectul arhitectului era faptul de a nu fi absolut sigur că Botticelli disimulează, s-ar fi putut ca de data aceasta să fi fost sincer. Imposibil, de altfel, de știut, atât de impenetrabilă devenise din lipsă de reacțiuni marcate emoția constructorului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
celui de al doilea război mondial. Cei care au remarcat lipsa suportului epic al romanului n-au observat că tocmai timpul istoric, riguros determinat de romancier, imprimă cărții ritmul lui. Mulți s-au înspăimîntat de compoziția stufoasă a cărții, dar intelectul e turburat să descopere dincolo de aparențe schematismul clasic al marilor romane. Cartea nu e un acvariu, un posibil dosar de existențe, ci pinacoteca umanității unei epoci, o incursiune monografică în sufletul unor oameni eterni, studiați pe latura lor categorială de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ideea lui Aristotel de a pune în discuție filosofică exemplele virtuții, se poate trage concluzia că oamenii secolului XXI încă se simt atrași de găndirea profundă a înaintașilor și, exercițiu împotriva căderii 143 parafrazăndu-l pe Aristotel, pot spune că dacă intelectul este ceva divin în comparație cu ființa umană, atunci și viața dusă în conformitate cu intelectul va fi divină.
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
poate trage concluzia că oamenii secolului XXI încă se simt atrași de găndirea profundă a înaintașilor și, exercițiu împotriva căderii 143 parafrazăndu-l pe Aristotel, pot spune că dacă intelectul este ceva divin în comparație cu ființa umană, atunci și viața dusă în conformitate cu intelectul va fi divină.
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
citi nu poți învăța lucruri noi. Fără a încerca să faci legături între noțiunile deja citite și aflate în memorie, nu le poți întipări pentru eternitate. Uitarea este tot o formă de gândire, una esențială pentru a ne putea stimula intelectul, ceea ce ne dovedește că omul cult este într-o continuă învățare pe întregul parcurs al vieții. Însă și omul deștept învăța pe tot parcursul vieții. Care este deosebirea? Această constă în faptul că omul cult își modelează propria stare de
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
structura de personalitate în funcție de maniera reușită sau nereușită în care comunică, utilizând cuvinte, gesturi, atitudini și mimici specifice și dând prioritate anumitor canale de exprimare așa-numitele canale "privilegiate" situate, după caz, la nivelul imaginii sau al imaginarului, la nivelul intelectului, al simțirii sau al acțiunii. O bună evaluare a comportamentelor este o premisă a intercunoașterii, iar aceasta înlesnește comunicarea" (Golu, P., 2003, p. 225). Relațiile interperceptive (intercognitive). Între oameni, cuvâtul, gestul, mimica, privirea sunt direct implicate în comunicare, dar și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar "mai sunt alimentate menționază H. Corneluis și Sh. Faire (1996) și de procesele profunde, inconștiente idei neconturate, relații neexplorate, intimități nerezolvate" (p. 139). În opinia celor două specialiste australience, controlul emoțiilor (negative) "este ameliorat prin înțelegerea interacțiunii intime dintre intelect, organism, energie, afectivitate, gânduri și acțiuni" (p. 140). Știind că în cea mai mare măsură șansele calmării sau a stingerii unui conflict depind de mediul emoțional al persoanelor implicate, H. Cornelius și Sh. Faire (1996) propun următoarele conduite (pp. 154-156
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a succesului terapeutic, ținând cont de natura procesului morbid și de patogenie. 3.2.1. Probe pentru evaluarea funcțiilor cognitive 3.2.1.1. Testarea inteligenței Kulcsar, (1980)43 susține că există două criterii importante în explicarea naturii psihologice a intelectului uman: cel funcțional și cel structural. Din punct de vedere funcțional, inteligența se poate defini ca aptitudine generală orientată spre adaptarea la situații problematice noi. Din punct de vedere structural, realizarea conduitei inteligente presupune convergența proceselor și funcțiilor psihice spirit
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o incapacitate de formare a reflexelor condiționate. Durata vieții este de obicei până la 20-30 de ani când decesul apare datorită multiplelor complicații somatice. Ei necesită supraveghere și îngrijire continuă. Subiecții cu un QI între 70-80 sunt integrați în categoria denumită intelect liminar sau de limită. Caracteristica principală care-l diferențiază pe subiectul liminar de debilul mintal este capacitatea de învățare, precum și capacitatea de adaptare la colectivitate. La vârsta adultă, după depășirea obstacolului școlar, acești subiecți se integrează destul de bine la viața
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]