2,070 matches
-
românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006. Nastasă, Lucian, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231. Sigmirean, Cornel, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000. Van Rooy, Wim, L'Agitation étudiante et la fondation de l'Université Nouvelle en 1894, în "Revue Belge d'Histoire Contemporaine", VII, 1-2, 1976, pp. 197-241. Vanderkidere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
l'Homme - Instytut Historii Uniwersytetu Jagiellońskiego, Cracovie, 1999, pp. 149-158 / pp. 151, 152, 153, 156; Lucian Nasatasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 301-308; Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pp. 157, 711; Mihai Sorin Rădulescu, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe drumul spre modernizare. În acest sens, Ambianța culturală în nordul Moldovei interbelice debutează stabilind că zona Botoșanilor și a Sucevei se circumscrie zonei periferice denumită nord al Moldovei, o "provincie în provincie", a cărei identitate este conferită și de intelectualitatea locală ce depune eforturi creatoare pentru promovarea unui colț de țară marginalizat. Pentru fiecare dintre orașele Botoșani, Dorohoi, Fălticeni, Suceava, Rădăuți, Siret, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Vatra Dornei am încercat să surprindem atmosfera specifică, dominată de liniște și încremenire
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cadrului instituțional, am realizat, pe baze statistice, o imagine de ansamblu a populației școlare și a absolvenților instituțiilor de învățământ cercetate, pe criterii confesionale și de apartenență socială, cu evidențierea particularităților din județele "regățene" și cele "bucovinene". Istoriografia dedicată formării intelectualității românești urmărește, de regulă, traseul academic al intelectualilor români la universitățile din țară sau din afara granițelor. Rolul social al școlii românești de diferite grade (gimnazii, seminarii, licee) nu ocupă un spațiu istoriografic atât de vast, fiind totuși consemnat în lucrări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor corelate "sămănătorismului întârziat". Am consacrat această cercetare culturii și intelectualilor provinciei ca un tribut adus contribuției acestora la procesul de modernizare a României întregite. Demersul a pornit și de la constatarea precarității studiilor consacrate intelectualității românești din această zonă a țării. Aceasta, cu atât mai mult cu cât intelectualii din Transilvania și Banat au beneficiat de abordări ample în istoria ultimelor decenii. Pentru nordul Moldovei, cercetătorii s-au aplecat mai ales asupra relevării rolului și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
celor apropiați pentru sugestiile și opiniile care au făcut posibilă finalizarea acestei lucrări. Capitolul I PE URMELE IDENTITĂȚII CĂRTURARULUI DIN PROVINCIE Conform analizei întreprinse de istoricul francez Christophe Charle 1, trei perspective complementare oferă un spectru coerent de abordări asupra intelectualității. Analizat în sfera sociologiei, intelectualul este definit pe baze funcționaliste, prin raportare la diviziunea muncii și la stratificarea socială, cu accent pe capitalul simbolic deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-au metamorfozat pentru mulți în program politic 11. În spațiul românesc, alți factorii interni și individuali, dar și contextul extern amplificat de criza economică din anii '30, oferă o perspectivă coerentă de analiză a ralierii unei părți importante din intelectualitatea interbelică la extrema dreaptă. Nu este însă scopul acestei lucrări de a plasa raportul dintre intelectuali și politică în prim-plan. Subiectul ocupă, oricum, o poziție privilegiată în arealul studiilor despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de analiză a ralierii unei părți importante din intelectualitatea interbelică la extrema dreaptă. Nu este însă scopul acestei lucrări de a plasa raportul dintre intelectuali și politică în prim-plan. Subiectul ocupă, oricum, o poziție privilegiată în arealul studiilor despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate" și modelează opinia publică ține de producția culturală scrisă. Intelectualul dobândește puterea editorială și monopolizează câmpul cultural exercitând autoritate prin producerea de bunuri culturale. 1.2 Intelectualul și bunurile culturale Autonomizarea producției
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muncă intelectuală, cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat autonomă și independentă 19. În secolul XXI, o astfel de categorie s-ar transpune în clasa de mijloc a specialiștilor mai puțin prezenți în spațiul public 20. Ultimul apologet
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mediului specializat fiind valide în aceeași măsură. Colportarea ideilor emise de intelectuali în societate introduce în scenă categoria consumatorilor de idei - intelighenția (profesori, jurnaliști, politicieni, juriști) - care poate include intelectuali, fără a se limita însă la aceștia 25. Interfeței dintre intelectualitate și societate îi revine astfel un rol major. Fără aportul intelighenției, creația intelectuală și-ar nivela mult mai dificil traseul spre marele public. Pe de altă parte, Sowell atrage atenția asupra pericolului unei translatări eronate a ideilor intelectualilor, cu efecte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atrage atenția asupra pericolului unei translatări eronate a ideilor intelectualilor, cu efecte directe și negative atât asupra societății, cât și asupra autorității intelectuale. Deplasarea polului responsabilității dinspre intelectuali spre intelighenție, de-a lungul istoriei, este totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a lungul istoriei, este totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ideale sau idealizate - nu poate fi contestată. Pentru intelectualii din vechea gardă, dezideratul suprem a constat în unirea provinciilor într-un stat național unitar, toate acțiunile în câmp politic și cultural fiind dedicate acestui scop. Prin raportare la această generație, intelectualitatea interbelică se dorea eliberată de "povara" politicului și fidelă exclusiv creației prin care cultura românească să iasă din anonimat. Intelectualii români par atașați de această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
această misiune până în a doua jumătate a anilor '30. Treptat, extremismul european în ascensiune va exercita o atracție din ce în ce mai puternică pentru o generație dezamăgită de politicianismul steril ce deconspira faptul că unirea avea și un revers al medaliei. Pentru o intelectualitate a culturii pleda, la începutul deceniului patru, și unul dintre liderii tinerei generații, Mircea Eliade, argumentând că într-o "țară fără posibilități de revendicări politice", "cultura este singurul mijloc de afirmare"34. Neînregimentarea politică - pe care Eliade încă o clama
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
modelul centrului. Misiunea realizării acestei directive aparține intelectualului provinciei a cărui "evadare spre Capitală, denotă și o abdicare dela personalitatea omului care trebuie să învingă și să dinamizeze viața acolo unde nu este"52. Încremenirea provinciei pe care o deplânge intelectualitatea locală se datorează, deci, în parte, și lipsei de implicare a celor ce aleg calea renumelui dobândit în marile centre urbane. În sens contrar celor exprimate de Petrescu sunt și răspunsurile lui Constantin Noica, tânăr filosof afirmat în capitală, dar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să fie o frescă fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1931, când conducerea sa este preluată de profesorul și animatorul cultural, Tiberiu Crudu, care creează un muzeu regional, o bibliotecă populară, editează publicații și contribuie la realizarea unui album monografic al zonei. În 1924, un alt loc de manifestare a intelectualității l-a constituit Universitatea populară "Nicolae Iorga", inaugurată în sala Teatrului "Mihai Eminescu", având ca președinte un alt membru al corpului didactic botoșănean, profesorul Ariton Iacobeanu. Principala activitate consta în susținerea de prelegeri și proiecții la care participau personalități ale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deschisă de Nicolae Iorga, cu o expunere despre istoria sufletului omenesc, istoricul vizitând frecvent locul natal și conferențiind pe diferite teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la Institutul de fete "Goraș" reîncep timid activitatea odată cu 1923, dar locația favorită a intelectualității o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce și-a serbat aniversarea a trei decenii de carieră la Botoșani, în 193312. Și la teatrul Unirea au loc diferite manifestări culturale, precum
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu profil cultural sau socio-politic, unele cu o frecvență îndelungată, altele cu caracter efemer 23. Așadar, în atmosfera provincială a Botoșaniului, ambianța culturală interbelică se manifesta cu efervescență, antrenând intelectualitatea locală, în cadrul căreia cadrele didactice sunt actori principali, dar și un public consumator de cultură destul de numeros. Dorohoi. În provincia nord-moldovenească se afirmă și Dorohoiul, județ aflat la granița cu Botoșani, cu o populație de peste 12.000 de locuitori la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este preluat și de acest liceu. Aici, C. Nottara își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei de 50 de ani37. Într-un oraș mai puțin bogat în instituții culturale, intelectualitatea locală se întrunea adesea ad-hoc la farmacia urbei. Germanistul Virgil Tempeanu, Artur Gorovei sau Sadoveanu au ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În interbelic s-au afirmat câteva societăți culturale evreiești, alături de secția locală a Ligii Culturale și de biblioteca publică. Tipografiile locale I. Bendit, Cultura și M. Saidman au publicat, încă din 1877, producția intelectuală a zonei 40. Cu mari eforturi, intelectualitatea locală publică periodic, începând cu 1932, revista literară Înmuguriri, sub direcțiunea lui Mihail Havriș și a profesorului Virgil Tempeanu, deschisă tinerelor talente, dar și colaboratorilor de renume: Lovinescu, Sadoveanu, Artur Gorovei, Leca Morariu. Suceava. Fostă reședință a Moldovei lui Ștefan
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
prin activitățile extrașcolare ale Liceului de băieți Ștefan cel Mare, dar și prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]