9,535 matches
-
se apropie de epoca modernă - de la Cuza și Carol I pînă la abdicarea regelui Mihai, teascul ideologiei își arată apăsarea, autorul plătind tribut constrîngerilor vremii. Din acest motiv, capitolele despre Războiul de Independență, despre Primul Război Mondial și despre perioada interbelică sunt datate: limbajul autorului devine evaziv, tonul capătă o prudență mergînd pînă la opacitate, iar firul istoriei devine ininteligibil: regii sunt tratați aluziv, mișcarea socialist-muncitorească e privită ca o promisiune a viitorului, iar Marea Unire e făcută de popor din
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
Coloana Infinitului a lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, frumusețea nealterată a ținutului transilvan, frescele vechi de secole de la Mănăstirea Cozia, dar și Capul lui Decebal, săpat în stâncă pe malul Dunării, "Micul Paris" cum era denumit Bucureștiul în perioada interbelică, Castelul Hunianzilor, dărnicia poporului român sau jocul de șah al unor pensionari în parc sunt doar câteva dintre fotografiile cu care românii i-au uimit pe britanici. Chiar dacă imaginile despre România au fost mai mult decât grăitoare, expeditorii și-au
Fotografii uimitoare despre România, pentru britanici by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62776_a_64101]
-
toată lumea pregătea cele mai alese bucate, iar bucătarului Edner i s-au dat indicații să prepare o prăjitură specială - așa cum îi plăcea principelui - cu aroma de fistic. Rețeta acestui desert a apărut în cartea de rețete a unui celebru patiser interbelic bucureștean Emil Frederic. Aceasta a fost publicată pe blogul Se coace într-un cerc, dar să nu fie mai gros de 2 centimetri; se coace repede. Se face apoi o cremă din: 50 g de fisticuri, 50 g migdale și
Există o prăjitură Prințul Nicolae. Vezi rețeta originală by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62979_a_64304]
-
Paul Cernat Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școala gustiană între carlism și legionarism, prefață de Zoltán Rostás, București, Editura Curtea Veche, 2012, 416 p. Sociologul Antonio Momoc (n. 1978) e un tînăr universitar cu formație multiplă. Discipol de elită al lui Zoltán Rostás, a publicat de curînd
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
ional, aflat în siajul vechilor și susținutelor preocupări ale celui din urmă pentru istoria școlii Gusti, iar backgroundul multidisciplinar a prins bine cercetării sale. Cu un titlu acroșant ce amintește cartea de succes a lui Lucian Boia despre elitele intelectuale interbelice, volumul de față - la origine o teză de doctorat - este prima istorie realizată din unghiul condiționărilor politice a școlii de la București și a proiectului gustian de modernizare a satului. Și, totodată, o istorie instituțională a interbelicului autohton și a derivelor
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Boia despre elitele intelectuale interbelice, volumul de față - la origine o teză de doctorat - este prima istorie realizată din unghiul condiționărilor politice a școlii de la București și a proiectului gustian de modernizare a satului. Și, totodată, o istorie instituțională a interbelicului autohton și a derivelor sale autoritare. O carte în care claritatea și seninătatea discursului se aliază cu o informație de primă mînă și cu o dicțiune a ideilor ce indică nu doar un expert, ci și un autentic intelectual critic
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Mișcării Legionare. Precaut în a da credit interviurilor acordate lui Zoltán Rostás de supraviețuitorii școlii monografice (grijulii față de imaginea lor...), autorul le confruntă mereu cu articolele și intervențiile lor din epocă, pe baza unei defrișări laborioase a presei și arhivelor interbelice. Comunicarea politică se află, oricum, permanent în atenție, dată fiind competiția propagandistică dintre „tehnocrația” carlistă și „moralismul” mistic al legionarilor pentru cîștigarea țărănimii și a tineretului naționalist. Potrivit lui Momoc, „Mijloacele de comunicare politică prin care Monarhia lui Wilhelm al II
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
în care inițiatorul său a căzut sunt „capacanele istoriei” înseși, iar marile reușite ale școlii gustiene, ca și eșecurile sale oferă teme de reflecț ie serioase, unele - de stringentă actualitate. Novatoare ca perspectivă, dar de un echibru clasic, Capcanele sociologiei interbelice e o sinteză de prim-plan, un must pentru oricine va dori să reviziteze istoria culturală și politică a României interbelice.
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
teme de reflecț ie serioase, unele - de stringentă actualitate. Novatoare ca perspectivă, dar de un echibru clasic, Capcanele sociologiei interbelice e o sinteză de prim-plan, un must pentru oricine va dori să reviziteze istoria culturală și politică a României interbelice.
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
lui Alexandru Nicolae, 101 greșeli de lexic și de semantică (Humanitas, 2011, p. 186-187). Ca să înțelegem oscilațiile prezentului e întotdeauna util să urmărim istoria normei. E destul de surprinzător să constatăm, în acest caz, că norma e destul de recentă. În dicționarele interbelice, diferențierea nu exista. Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, apărut sub coordonarea lui Sextil Pușcariu, tomul II, partea I, F-I, 1934) înregistrează, sub cuvântul-titlu a investi, mai multe sensuri, printre care cele două pe care norma actuală le desparte: „a
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
nicio margine. N-are niciun Dumnezeu. Ce-ai lăudat ieri, spurci azi, ori invers, dintr-o pornire voluptuos-nămoloasă a interesului. Și, desigur, polemica nătîngă, ce-și propune, bunăoară, a apăra Muza comunistă, fără să omită a stropi cu noroi, bunăoară, interbelicul. Niciuna din aceste metehne nu se regăsește în scrisul lui Dumitru Ungureanu. Părînd neafiliat niciunui cerc de interese, d-sa își debitează opiniile inconformiste, așa cum crede de cuviință. În chip statornic, criticul ia distanțele cuvenite față de marasmul totalitar, ba chiar
Un polemist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4825_a_6150]
-
acest punct de vedere, un campion. Ar mai trebui notat, poate, că exercițiul său e cu atât mai dificil cu cât nu e pus în practică pe spații mari. Regman nu compune lapidare rapoarte de verdict (cum se obișnuia în interbelic), ci dezvoltă adevărate invazii revuistice. Unul din reproșurile predilecte pe care le adresează colegilor de magistratură e acela al dimensiunilor meschine ale demonstrațiilor lor critice. Cum să execuți sau, dimpotrivă, să învestești un autor în numai patru pagini manuscrise? Lui
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
hotărât să vizitez pe Timotin” (Ibrăileanu). În dicționarul lui Laurian și Massim (1876), maliția e definită în cheie preponderent negativă, dar e înregistrat și sensul care va deveni dominant: „joc cu care vrea cineva să supună pre altul”. În perioada interbelică, persistă în dicționare sensul pur negativ - „pornire de a face rău, de a vătăma” (Candrea), „înclinațiune de a face rău” (Șăineanu), dar sunt bine reprezentate și semnificațiile curente: „mică răutate”, „glumă răutăcioasă” (Candrea), „simplă dispozițiune la veselie și glumă” (Șăineanu
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
Gabriel Dimisianu La origine teză de doctorat, cartea Biancăi Burța-Cernat despre „proza feminină interbelică” (Fotografie de grup cu scriitoare uitate, Ed. Cartea Românească, 2011) are însușirile proprii unei astfel de lucrări (este doctă, riguroasă, amplă) și încă una care nu le este totdeauna proprie: atrage literar, este expresivă, o citim cu neslăbită plăcere de la
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Biancăi Burța-Cernat începe de la nivelul titlului și se manifestă pe tot parcursul analizelor”. Să spun înainte de altele că acțiunea Biancăi Burța- Cernat este polemică în punctul de pornire și deseori pe parcurs, fie și numai atunci când analizează texte ale autoarelor interbelice, mereu văzute altfel decât cei care le-au comentat înainte. Marii critici din epocă, E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, sunt deseori contraziși, corectați - neadmiși, oricum, ca instanțe infailibile. Polemicile, cu ei și cu alții
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
puse în aplicare. Autoarea cărții de față respinge din principiu, așa cum am văzut, enclavizarea literaturii scrise de femei, „ghetoizarea” acesteia, dar ea însăși va vorbi despre „proza doamnelor de altădată” (din secolul XIX), despre „maturizarea scrisului feminin”, despre „desantul feminin interbelic”, admițând, când formulează astfel, o strângere laolaltă spontană a forțelor scriitoricești reprezentate de femei, o însumare cumva de la sine înțeleasă a prezenței acestora în mișcarea literară. Despre un desant literar masculin mă gândesc că nu ar fi putut vorbi. Altfel
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia să devină ea însăși din obiect al contemplației subiect contemplator, oferind propria versiune literară (nu literaturizantă !) a feminității”. Separat de Hortensia Papadat-Bengescu, opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate că mai puțin le suportase Henriette Yvonne Stahl. Celelalte însă, ori nu fuseseră mai deloc luate în seamă (Ticu Archip, Sanda Movilă, Anișoara Odeanu), ori se bucuraseră la început de ecouri dar fuseseră apoi uitate
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
autori din aceeași generație sau cu alții cu mai vechi statut ca Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu. Din relevarea acestor raporturi, din referirile la numeroși autori români sau străini, se conturează tabloul extrem de variat și de însuflețit al literaturii noastre interbelice, cu vârfuri și depresiuni, cu experiențe fertile și cu eșecuri. Și mereu cu delimitări, cu reacții polemice față de judecățile criticilor din epocă. „Sanda Movilă - neant”, decretase E. Lovinescu, dar cercetătoarea actuală citește cu ochii săi romanul acesteia Desfigurații. Constată că
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
de exemplu) și terminând cu includerea unuia sau altuia dintre scriitori (a lui Macedonski, de exemplu). Bătălia canonică purtată de Maiorescu și care desparte „direcția nouă” de romantism inaugurează modernitatea sau o amână? Mai încoace: până când durează în realitate epoca interbelică, până la al doilea război, cum sună denumirea, sau până în 1947, când debutează, instituțional și literar, realismul-socialist? Și în câte perioade ar trebui împărțită literatura epocii comuniste? Ca să nu mai amintesc de discuția legată de generațiile de după război (’50, ’60, ’70
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
De aceea volumul aduce cu un șantier de schițe menite unor viitoare prelucrări, cu care autorul nu s-a mai canonit însă. Ce-l salvează e „mirosirea” sufletului lui Nae, adulmecarea halenei spirituale pe care a emanat-o în epoca interbelică. Altfel spus, apropierea biografică de Nae îl pune pe Băncilă în pielea unui martor asistînd la un spectacol de fascinație intelectuală, și cum acest spectacol are loc fără intermediari, autorul e comparabil cu Vulcănescu în privința a cît de plauzibil îi
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
te înțeleagă”). Nae nu le-a dat prilejul adversarilor de a-l pricepe. A rămas un condotier cu tresăriri imprevizibile, un „pirat al spiritului”, cum îl numește Băncilă, dar un pirat care a strîns în jurul lui floarea inteligențelor din generația interbelică. În genere, filosofii nu au coeficient atracțios: sînt mofluzi, dizgrațioși, stînd cu mintea spînzurată de abstracții sterile. În schimb, Nae a avut magnetism: a gîndit în mijlocul vieții și de dragul ei, ba chiar a făcut-o cu har dialectic, și de
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
în paralel în trei săli, au coincis cu o frenetica perioadă din activitatea ICR Lisabona (Periplul cinematografic românesc la Coimbra și Porto, cu participarea lui Laurențiu Damian și a lui Angelo Mitchievici; negocieri pentru pregătirea unei expoziții a avangardei române interbelice; vernisajele expozițiilor sculptoriței Elenă Surdu Stănescu și pictorițelor Georgeta Grabovschi și Diana Pantea-Rifas, la Muzeul Apei și Galeria Colorida din capitală Portugaliei... ș.a.m.d.). Ca atare, am reușit să particip doar la o sesiune, însă una certamente interesantă. În
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
pentru copiere. Practicile sunt, desigur, vechi; noutatea o reprezintă doar tehnologia modernă și, mai ales, teribila extindere, banalizare și aparentă acceptare socială a fenomenului. Termenul de bază, fițuică, a fost înregistrat și explicat în studiile despre argoul școlar din perioada interbelică. În 1937, Gh. Agavriloaei îl definea ca „hârtiuță pe care sânt scrise lecțiile spre a (le) copia mai ușor la teză” („Din argot-ul școlarilor”, în Buletinul Institutului de Filologie română Al. Philippide). În mod destul de surprinzător, DEX nu a înregistrat
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
numai remarcat de „trupa lui Manolescu”, dar și că a făcut parte din ea? Consacrarea e un lucru misterios... De necitit, „Contemporanul” (indiferent de număr). Conjuncția și Tot în „Observator cultural” nr.330, Cronicarul a remarcat dezbaterea „Un altfel de interbelic” la care participă, cu contribuții echilibrate, Zoltán Rostás, Paul Cernat, Ionuț Butoi, Theodora- Eliza Văcărescu. Textelor lor iau în discuție perioada interbelică căreia caută să-i lărgescă conținutul, în dimensiunile sale sale reale și complete, dincolo de o imagine ce a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]