6,119 matches
-
și reflectezi: ce binevenită ar fi o școală a părinților! Și ce bine ar fi ca profesorii să fie Învățați să lucreze și cu părinții! Să spui sau să nu spui acest lucru? Aceasta-i Întrebarea. 5.8. Profesorul - un interlocutor al părinților elevilor Ce trebuie să facă un profesor-diriginte atunci când se Întâlnește cu părinții elevilor din clasa lui? Care ar fi axioma procedurală ce trebuie să Însoțească ținta acestei Întâlniri? Înclin să cred că o atare activitate trebuie considerată o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se precizeze că activitatea economică se va menține în limitele prevăzute de Protocol, adică să nu îmbrace forma unor activități politico-diplomatice și ca Ambasadele să facă ceea ce puteau face Reprezentanțele comerciale. Dl. Ruete este de acord cu cele menționate de interlocutori și prezintă textul proiectului în acest sens. Minuta din 14 ianuarie 1967 Dl. C. Bogdan prezintă un text referitor la desființarea Reprezentanțelor comerciale, cu menținerea în vigoare a Protocolului din 1963. Se propune să se accepte, în mod tacit, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și într-o asemenea împrejurare, încât mi-am reamintit-o și atunci când Președintele Franței, generalul Charles de Gaulle, în cursul vizitei la București în 1968, a făcut remarca, atunci când Nicolae Ceaușescu, însoțit de Ion Gh. Maurer la convorbiri, îi prezenta interlocutorului stadiul relațiilor României cu URSS, că nu trebuie să uite faptul că URSS este puternică, un colos care se află în imediata vecinătate; participam la aceste convorbiri și am reținut remarca, dar aveam să o înțeleg în mod zguduitor în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mi-au fost deschise, ori de câte ori am apelat, până la nivelul ministrului afacerilor externe. Acolo, la Haga, am învățat repede că mesajul venit din țară, cu multe referiri și citate din Nicolae Ceaușescu, nu era o cale sigură pentru a-mi convinge interlocutorul de temeinicia punctului de vedere românesc. Am răzbit cu formule ca: România consideră ..., Guvernul român insistă ... sau MAE român propune ... Îmi amintesc de o declarație a guvernului român care mi-a fost trimisă, în limba română, pentru a o înmâna
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
doresc o trecere în revistă a acțiunilor bilaterale în curs și în perspectivă. La sfârșitul expunerii mele, pe temele de mai sus, am lipit și datele primite din țară cu privire la raporturile pe linie consulară, contacte umane și căsătorii mixte. Aici, interlocutorul a notat conștiincios tot ce spuneam eu. Știam că el era cel care trebuia să întocmească răspunsul la interpelarea din parlament. Același ziarist m-a sunat și mi-a sugerat, cu plăcere nedisimulată, să trec pe la parlament pentru a-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la obiect. Ziariști profesioniști, care știau până unde să meargă cu întrebările. S-a vorbit în olandeză, lăsându-mă în ceață. Noroc că ocolo se afla și un ziarist de la Agenția Olandeză de Presă, care mi-a fost un bun interlocutor în anii anteriori, când am lucrat la Haga. Întrucât nu a șofat niciodată, a acceptat imediat să-i fiu șofer până la Haga. Am depănat amintiri, dar a fost timp suficient și pentru a-mi relata, în engleză, conținutul declarației ministrului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al Federației Ruse, care a preluat puterea la 7 mai 2008, ne va fi necunoscut în ce privește pozițiile sale față de asemenea probleme importante, și nu numai, cât și a modului său de abordare, a problemelor de comportament, în funcție și de interlocutor, bineînțeles. Și nu în ultimul rând, o altă problemă importantă care va apărea în cursul negocierilor, care vor avea loc, sperăm, și față de care va trebui ca partea română să se pregătească fundamental, va fi cea a datoriilor României față de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
forță; E. Șevardnadze a apreciat că, în cazul în speță, se va acționa, inspirându-se de la SUA, prin pârghia economică, ceea ce se aprecia că ar fi putut avea eficacitate mai mare decât alte căi; astfel, se vor diminua, potrivit afirmațiilor interlocutorului sovietic, acțiunile pe plan politic poloneze asupra altor state socialiste din zonă. Era evident, că în pozițiile URSS interveniseră unele mutații, în asemenea probleme, ca o consecință a experiențelor negative rezultate din acțiuni militare (în RDG, Ungaria, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este mai bun ca cele din trecut, dar nu este bun la modul absolut". Ideea chestionării infailibilității conducătorilor sovietici și cea a punerii la îndoială ca panaceu la toate a experienței sovietice sunt prezente în schimbul de gânduri dintre cei doi interlocutori, ca și de altfel cea a responsabilității fiecărei conduceri de a soluționa problemele dezvoltării conform condițiilor din fiecare țară. Nota mai evidențiază că România a făcut progrese însemnate în promovarea schimburilor economice și, în general, în normalizarea relațiilor cu statele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu ne fi convins nici ei". Evoluția lucrurilor ne va arăta cine în această apreciere a avut dreptate" a subliniat liderul român. Convorbirile desfășurate de-a lungul a șapte zile pe acest subiect au adus în atenția și spre știința interlocutorilor așa după cum au recunoscut și Ion Gheorghe Maurer, și Liu Shaoqi o sumedenie de informații despre cele două partide, despre experiența lor nefericită în raporturile cu P.C.U.S., despre politica mondială. Este cert că acest schimb substanțial de informații a favorizat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în țara de reședință sau să aibă convorbiri telefonice inițiate de partea sud-coreeană. În cadrul acestor contacte și convorbiri, ei urmau să se comporte ca și față de reprezentanții altor țări cu care România nu are relații diplomatice. În cazul în care interlocutorii sud-coreeni afirmau că au sprijinit cereri sau inițiative ale țării noastre în cadrul organizațiilor înternaționale, din partea română trebuia să fie adresate mulțumiri "în termeni reținuți". * Oficiile diplomatice și consulare precum și reprezentanțele comerciale ale României în străinătate nu puteau să invite la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Coreea, condusă de Kim Dong Kyu, secretar al Comitetului Central al P.M.C., Nicolae Ceaușescu l-a informat, în mod direct, fără nici o "pregătire prealabilă", că "România dorește să stabilească relații cu Republica Coreea", fără însă să precizeze caracterul relațiilor. Pentru interlocutorul nord-coreean, această "dorință" a fost nu numai o surpriză, dar și un puternic șoc. După ce a ascultat traducerea, care a fost în sarcina mea, demnitarul coreean, gesticulând din mâini și deosebit de agitat a spus că nu se poate așa ceva, că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a spus: "Mă, tu ce ai tradus aici ? Fii atent și tradu exact ce îți spun eu !" și a repetat cele spuse mai înainte, adăugând că "stabilirea de relații nu înseamnă neapărat relații diplomatice". Am tradus încă odată, dar reacția interlocutorului a fost aceeași. Evident nervos, președintele Ceaușescu s-a adresat unui diplomat coreean, prezent și el la primire și cunoscător al limbii române, întrebându-l "Mă, ce a tradus ăsta aici ?, a tradus corect ?". Surprins, dar și puțin speriat de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din limba română nu pot fi traduse simultan și în mod inteligibil în limba coreeană. Totuși, știind acum despre ce este vorba, am tradus totuși cuvânt cu cuvânt, după care am formulat întreaga frază în topica specifică limbii coreene. Reacția interlocutorului a fost, și de această dată, aceeași. Abia în acel moment președintele Ceaușescu a înțeles "tactica" interlocutorului și, în consecință, a spus că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acum despre ce este vorba, am tradus totuși cuvânt cu cuvânt, după care am formulat întreaga frază în topica specifică limbii coreene. Reacția interlocutorului a fost, și de această dată, aceeași. Abia în acel moment președintele Ceaușescu a înțeles "tactica" interlocutorului și, în consecință, a spus că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru a ajuta pe cititor să înțeleagă adevăratul substrat al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că "oricum noi nu vom întreprinde nimic fără acordul tovarășilor coreeni", după care a schimbat brusc tema discuțiilor, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru a ajuta pe cititor să înțeleagă adevăratul substrat al modului în care a reacționat interlocutorul, găsesc necesar să fac câteva precizări. La vremea respectivă, Constituția Republicii Populare Democrate Coreene preciza că teritoriul țării cuprinde întreaga Peninsulă Coreeană și că are capitala la Seul. Din acest motiv, autoritățile nord-coreene duceau o politică de respingere categorică și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Coreeană și că are capitala la Seul. Din acest motiv, autoritățile nord-coreene duceau o politică de respingere categorică și de condamnare a oricăror acțiuni, idei sau tentative de contacte și relații cu autoritățile de la Seul. Cu toate acestea, la București, interlocutorul coreean nu a reacționat dur și nici nu a respins dorința exprimată, deoarece avea în față pe președintele Ceaușescu "marele conducător al poporului român și prietenul apropiat al președintelui Kim Ir Sen" pe care nu putea să îl "contreze". În
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Ungar, aflat în vizită în R.P.D. Coreeană, a răspuns că "Partidul Cehoslovac are suficientă experiență și că deține controlul asupra evnimentelor". El a declarat apoi că "Îndatorirea noastră este să avem încredere în ei (n.a. cehoslovaci) și să îi sprijinim...". Interlocutorul coreean a reacționat supărat, condamnând faptul că presa cehoslovacă critică diferite probleme din țară și a afirmat "că partidul nu mai are rolul de conducător în Cehoslovacia, guvernul nu folosește metodele coercitive ale dictaturii proletariatului, iar educația ideologică lipsește...". Întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
probleme din țară și a afirmat "că partidul nu mai are rolul de conducător în Cehoslovacia, guvernul nu folosește metodele coercitive ale dictaturii proletariatului, iar educația ideologică lipsește...". Întrucât Arpad P. a intervenit și a argumentat cu calm afirmațiile sale, interlocutorul Park a dat puțin înapoi, spunând că ceea ce se întâmplă acolo este "o treabă internă a tovarășilor cehoslovaci și noi sperăm că ei și-o vor rezolva". Schimbând tema discuțiilor, Park a criticat "unele țări socialiste" printre care Cehoslovacia, care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
absolvenți ai facultăților de medicină și agronomie din țara noastră, lucrează în țări din Golful Arab și în Sudan. În aprilie 1972, cu ocazia vizitelor efectuate la Cairo, Alger și Khartum, președintele Ceaușescu s-a confruntat pentru prima dată cu interlocutorii săi pe un teren destul de tensionat, cu poziții diametral opuse și reacții pe măsură din partea liderilor celor trei țări arabe, inclusiv cu cel al Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Președinții arabi afirmau, la începutul convorbirilor, că au fost surprinși că o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
palestiniene. Întâlnirea în premieră de la Cairo, din aprilie 1972, între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele O.E.P., Yasser Arafat, a fost tot atât de importantă ca și cea cu Anwar Al Sadat, dar poate mai dificilă, datorită complexității problemei palestiniene. Cei doi interlocutori, care nu se mai întâlniseră direct până atunci, au dezbătut timp de câteva ore tema palestiniană, pornind de la aspectele istorice, etnice, politice, economice și terminând cu cele sociale. Nicolae Ceaușescu i-a prezentat lui Yasser Arafat, ca și lui Anwar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
România a fost prima țară care s-a implicat cu succes, printr-o diplomație profesională și originală, influențând până și modificarea modului de gândire al unor lideri arabi și israelieni, aducându-i cu diplomație la masa tratativelor. Politicieni arabi aminteau interlocutorilor rolul României, în legătură cu negocierile pentru încetarea războiului din Vietnam sau cu stabilirea relațiilor diplomatice între China și SUA. Mărturisesc că nutream sentimente de mândrie, ca român, diplomat și interpret, când auzeam în direct aprecieri pozitive despre diplomația românească, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fostul înalt demnitar sirian, Salah Bitar, dialogul purtându-se între cei doi convivi în franceză. În privința discuțiilor mele cu primul lider politic palestinian sus-menționat, a rezultat apoi o telegramă către Centrala MAE în care este inserată și o idee a interlocutorului meu, conform căruia "teritoriile palestiniene ocupate nu vor fi redobândite de palestinieni nici după patruzeci de ani de la pierderea lor în războiul de șase zile din 1967!" Tot norocul mi-a surâs și la o reîntâlnire, întâmplătoare și neprogramată anterior
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
intrare cu: "ceri accesul în Arabia Saudită știind că ai interdicție pentru că vii dintr-o țară cu care țara mea nu are relații diplomatice!". I-am cerut să citească viza diplomatică saudită obținută de la Ambasada Regatului Arabiei Saudite în Statul Kuweit. Interlocutorului meu i s-a înseninat fața, constatând că eu știu să și citesc nu numai să vorbesc limba arabă literară. Mi-a cerut și ne-a cerut apoi tuturor celorlalți cetățeni români să fim fotografiați, față și profil. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
-și formeze o părere despre felul cum se comportă un diplomat dintr-o țară socialistă, deoarece în câteva dintre asemenea contacte a constatat multă reținere în acceptare, în comportament, mai ales în privința temelor, a abordării acestora, chiar și a participării. Interlocutorii în general evitau să accepte discuții pe teme de convingeri și ideologii politice, sau, dacă le acceptau, le abordau foarte diplomatic. Vizita a decurs într-o atmosferă cât se poate de relaxată. La fel s-a întâmplat și la întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]