1,749 matches
-
de la nu știu ce escapadă la cumpărături a președintelui sau de la ședințele foto pe care le face cu mulțimile, aluzii despre amantlâcurile politicienilor cu niște doamne care vor și ele să parvină (sau au parvenit deja) în lumea politicii. În emisiunile de interminabile despicări ale firului în patru de la Realitatea TV sau Antena 3, nu politica este avută în vedere (sau, cum ar trebui, diferitele politici), ci politicienii. La noi nu se discută despre fenomene, programe sau strategii, ci aproape exclusiv despre persoane
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un supliciu. Între timp, ochiul meu se schimbase, fusese obișnuit, prin intermediul televizorului, cu o altă dinamică a imaginilor. În era videoclipului generalizat (pe carel vezi nu numai pe canalele muzicale, dar și la reclame, știri sau chiar în filme), cadrele interminabile ale lui Tarkovski nu pot părea decât plictisitoare, dacă nu chiar enervante. O experiență asemănătoare - deși de data aceasta alta era cauza lipsei de entuziasm - am trăit recent, când postul B1 a difuzat filmul lui Lucian Pintilie, De ce trag clopotele
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
șoarecele, îi ies cele trei gheare de la un picior, apare scris „Gala desenului animat“ și apoi îi ies și celelalte trei gheare, începea să prezinte Viorica Bucur. Desigur, nu vorbea foarte mult, dar mie mi se părea că ținea prelegeri interminabile și că mânca din timpul în care ar fi trebuit să dea desenele animate. Stăteam și o ascultam cu inima cât un purice, așteptând can orice moment să fiu chemat la masă. Și ea vorbea relaxat, de parcă ar fi avut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
filmul n-a prins la noi. Iar asta mi se pare cu adevărat grav și, cum spuneai, suspect. Grav pentru că un film despre care s-a tot scris că aduce un suflu proaspăt într-o cinematografie terminală nu a interesat interminabilul șir de intelectuali chipurile informați de la noi. (Căci de la publicul de rând nu poți emite mari pretenții, câtă vreme : 1. n-a existat nici cea mai decentă fărâmă de publicitate și 2. filmul n-are nici pe departe distribuția unei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
există câteva), pentru asta am albume de pictură și de fotografie. Vreau o poveste care să fie atât de bine spusă, încât să mă convingă că nu există graniță între real și iluzie. Alex. Leo Șerban : Aici este o discuție interminabilă apropo de necesitatea poveștii în film (Este filmul mai aproape de literatură decât de artele vizuale ? Și, dacă este un hibrid, în ce proporții ? etc.) sau de ce numim pur și simplu poveste : Godard spunea că un film trebuie să aibă un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
simplul motiv că nu se născuse încă; fiului meu OCTAVIAN care, deși abia intrat la școală, nu a avut nevoie să-i fac eu temele; soției mele LUCICA, pentru că nu mi-a cerut să facem cu schimbul, zilnic, la cozi interminabile în fața magazinului alimentar, "să prindem" o jumătate de pâine, o pungă cu lapte, vreun ou, ori o pungă cu oase geluite, să avem ce pune pe masă copiilor, deoarece, la vremea când am scris acest roman, încă nu se acutizase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
destul de des probleme de plan și de producție: tot felul de comenzi, contracte, angajamente, muncitorii lucrează în acord global... Toate astea le discut cu o doamnă... Întotdeauna, de cîteva luni încoace, e foarte amabilă cu mine. Mă ține la discuții interminabile, în fața unei cafele, discuții începute cu producția curentă și terminate cu ultimele cărți apărute în librărie și ultimele filme din oraș. Un timp am crezut că-mi face curte, dar m-am dumirit destul de repede: cînd ajungeam la literatură, aducea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
români, și totul Îi făcea pe aceștia să se revolte sau să se Îngrijească. Portul atât la evrei, cât și la evreice era deosebit ; bonetele acelea de catifea garnite cu blană, antereele lungi, barbele inculte și prolixe și perciunii cei interminabili, iar la femei perucele mari și păroase de pe cap cu cărarea lor lată (femeile la măritare Își tăiau părul) care se vedea de la o poștă că-i artificială, toate acestea te izbeau ca ceva straniu și neadaptabil” <endnote id="(898
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
merge mult cu trenul, după care merge mult pe jos, trecînd peste podețe șubrede, străbătînd codri deși (te aștepți să dea nas în nas cu Gollum din Stăpînul inelelor și să iasă împreună la poalele Muntelui Osîndei), urcînd o scară interminabilă (din fericire și-a adus pantofii cu toc), însoțită mereu de piuiturile, pîrțurile electronice și ding dong-urile de western spaghetti ale muzicii lui Mircea Florian. Deci, jos cu plăcerile trecătoare și cizmulițele roșii (ca ale lui Gheorghe Cozorici în ștefan
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
public internațional select.) Dar în spatele lui Goldberg se află cineva și mai puternic, iar acel cineva e tocmai colonelul (Ion Dichiseanu) care l-a chinuit pe Moldovan în închisoare. Cîntăreața cazinoului e o anume Miss Lorry (Loredana Groza), care cîntă (interminabil, căci filmul e produs de Andrei Boncea) în trei limbi de circulație internațională, printre care și romîna, iar hoțul cazinoului e însuși Limbă (Jean Constantin), pe care Moldovan continuă să l trateze cu ceea ce înțelege el prin simpatie o condescendență
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care Marița, îl determină pe soțul ei Ghiță, să jure fals la un proces prin care a cîștigat un teren dobândit de Costache. Feciorii lor, Ion și Gheorghe, au provocat multe nenorociri familiei moșului lor, Costache Gheorghiu, ducând la procese interminabile și hotărâri judecătorești nedrepte, acestea ca urmare a unor legi rămase în vigoare de pe vremea iobăgiei, ce fusese desființată încă de părintele statului modern, Alexandru Ioan Cuza. Nenorocirile ținându-se lanț, familia Costache Gheorghiu nu poate decât să blesteme nedreptatea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lăsăm celor care lucrează cu mașinăriile inventate, sofisticate și copleșitoare. Noi lucrăm cu sufletul și sufletul nu cere logică. Sufletul cere credință, dăruire, inconștiență și nebunie. Luni 27 septembrie 1999- sala Pruteanu Spre deosebire de prima săptămână de lucru care a părut interminabilă, cea care a trecut, a doua, s-a scurs într-o clipită, deși programul a fost încărcat și dens. Îmi pare foarte rău că n-am puterea să notez zilnic ceea ce facem. Voi reda exercițiul făcut săptămâna trecută la sfârșitul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pâine", începând să traduc într-o limbă sau alta. A fost cel mai reușit moment pentru presa străină, dar și acum îmi aduc aminte cu groază de "sabia lui Damocles Oprea" care atârnase deasupra capului meu câteva zeci de secunde interminabile. Cutremurul a căzut chiar în zilele organizării cu fast a festivităților consacrate centenarului Independenței și la "ora H" eram la reședința ambasadorului peruan din Pangrati, în spatele Televiziunii. Venise să participe la festivități ministrul de interne peruan, bun amic al președintelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
după zeci de ani de muncă, erau Cornelia și Sandu, "părinții adoptivi" ai tuturor românilor veniți în delegație sau pripășiți prin Chile. Niște oameni minunați cu care am rămas în legătură și azi, soția și Cornelia având săptămânal "ședințe telefonice" interminabile, de mă întreb ce mai au să-și mai spună după aproape 40 de ani de "Dialog la distanță". Am mai întâlnit și doi români-greci care țineau un restaurant și un român proprietarul unei cofetării și o româncă frumoasă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ba acasă, ba la restaurante și nu mai pridideau cu oftaturile și uneori chiar cu lacrimile. Cu mulți din ei am rămas în legătura până și în ziua de azi, revăzându-ne la București sau la Santiago, scriindu-ne scrisori interminabile sau susținând convorbiri telefonice la fel de interminabile. Una din "despărțirile" mai deosebite am avut-o de cei doi "diplomați economici" de la fosta ambasadă a RDG. Ambasada fusese închisă după 11 septembrie 1973, dar printr-un acord guvernamental special, de reprezentare de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu mai pridideau cu oftaturile și uneori chiar cu lacrimile. Cu mulți din ei am rămas în legătura până și în ziua de azi, revăzându-ne la București sau la Santiago, scriindu-ne scrisori interminabile sau susținând convorbiri telefonice la fel de interminabile. Una din "despărțirile" mai deosebite am avut-o de cei doi "diplomați economici" de la fosta ambasadă a RDG. Ambasada fusese închisă după 11 septembrie 1973, dar printr-un acord guvernamental special, de reprezentare de către România și a intereselor RDG , cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
accesibilă mi se păruse limba japoneză În atmosfera prietenoasă și calmă a teatrului din Tokyo și, prin contrast, cât de neinteligibilă devenea greaca, limba maternă a mamei mele, printre oficianții teatrului elin. Demarajul a fost greu, cu serii de audiții interminabile, căci multe roluri nu-și găseau interpreții. Exact ce lipsea pentru a-mi accentua oboseala cronică pe care o acumulasem. Ambianța orașului canicular nu ușura deloc situația: zgomotul agresiv al motocicletelor, volumul ridicat la maximum al muzicii barurilor de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
netezime și mai ales de plăcută, reconfortantă răceală pe care plăcile de teracotă le transmit palmelor mele și - prin ele, - scurgându-se în el și împrospătându-l, întregului meu corp tânăr, înfierbântat de ardoarea „luptei”, de efortul acelui duel verbal interminabil. * Figura cea mai strașnică pe care proverbiala mea timiditate mi-a făcut-o vreodată a fost aceea de a mă transforma într-un mic... securist. Și asta tocmai în vara care a urmat excluderii mele din UTM și din facultate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
e la secret, la cel mai strașnic, bine păzit secret: acela al nomenclaturii morților... * Mama, care numai leneșă nu era, plângându-se de îmbrăcatul și dezbrăcatul zilnic, dimineață de dimineață, seară de seară. Se săturase, se plictisise de acest ritual interminabil. Pentru „treaba” asta nu mai avea răbdare... La sfârșitul anului în care (azi, 12 martie 1991) scriu rândurile de față se vor împlini zece ani de când mama a scăpat de această corvoadă. Pe care, iată, se pare că am preluat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ceva, de fapt ca să-mi dea posibilitatea să-i contemplu. Evenimentul - să te întâlnești cu propria dirigintă care pe deasupra să fie însoțită și de soțul ei! - îi copleșește. De atâta timiditate ambii au încremenit parcă într-un fel de visare interminabilă. * Într-o noapte de toamnă destul de sumbră, la Snagov, unde sunt numai cu tata. E târziu, afară s-a stârnit vântul și nu prea mă simt în apele mele. E drept că și cimitirul e foarte aproape, peste drum. Recunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
duioșie, cu vinovăție, mă revolt: nu, ea nu! Ea nu e vinovată! Până aici, domnilor! Soția mea, alte mii, zeci de mii, sute de mii de femei oneste, cu serviciu, casă, copii, lovite de blestemul plaselor goale și al cozilor interminabile, trebuind să suporte dezastrul bucătăriilor fără gaze, căldură, lumină etc. nu sunt și nu pot fi socotite - de nimeni - vinovate. Ducând povara cea mai grea a lungilor ani de dictatură umilitoare, ele au fost, de fapt, instrumentele supraviețuirii noastre. Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
menționez că monstruosul fapt mi-ar fi scăpat, poate, și mie, așa cum le-a scăpat altora, dacă nu aș fi fost dintotdeauna înclinat spre religie, dacă nu aș fi „simpatizat” cu ardoare creștinismul. Despre ce este vorba? În una din interminabilele sale cuvântări, „conducătorul”, mare amator de versuri, cum îl știm, după ce a confundat pentru a mia oară bigotismul cu mistica (de parcă o obtuză precupeață bisericoasă ar putea avea ceva în comun cu Sf. Francesco d’Assisi!), amestecându-le apoi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dragostea se revarsă sfâșietor, patetic, dureros. Dragostea și mila. Dragostea lui Choubert pentru Madeleine, mila lui pentru căderea ei sub dominația polițistului, nădejdea lui mereu amânată de a o regăsi ; dragostea Madeleinei pentru Choubert, regretele și remușcările ei, mila pentru interminabila și epuizanta lui hăituire de către polițist. Mărturisirea deznădăjduită, de dragoste și regrete, a polițistului, în ipostaza de tată, către Choubert care nu-l aude ; de asemeni, mărturisirea lui Choubert, ca fiu, către polițist, care nu-l aude, nici unul nu-l
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prins cu ceva ilegal, puteai fi iertat, dar dacă erai exclus, te arestau pentru cea mai mică infracțiune. Pe lângă aceasta, nu mai puteai ocupa nici o funcție administrativă, oricâte școli de partid ai fi avut. Ca și cum acele ședințe de la județ 112 interminabile la care participau și instructorii de la Consiliile Unice, alături de primari, nu ar fi fost de ajuns, comandamentele de la Consiliul Unic la care ne deplasam săptămânal sau de câte ori se impunea, erau prilej de trasare de sarcini. În toată această planificare venită
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de telefon! Taxele nu erau mari, bucuria de a avea un telefon fiind însă foarte mare, "dispozitivul" funcționa "într-o veselie", nu atât în ceea ce mă privește, eu fiind sătul de el la serviciu, ci din partea soției, prinsă în convorbiri interminabile cu neamurile, prietenele, colegele de școală și facultate... De la invenția lui Graham Bell, benefică întregii lumi de altfel, avea să mi se tragă și lunga și statornica relație de "Intrigă și iubire" a "Cooperativei Ochiul și Timpanul" față de subsemnatul. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]