1,806 matches
-
realizat. Cumpărarea unui mers al trenurilor atestă că ne Încredem În enunțarea actuală a unor evenimente viitoare. Evenimentele viitoare presară paginile unei agende. Când vorbim de incertitudine, trebuie să fim de acord că deseori este vorba despre un punct de interogație Înserat În șirul unor afirmații; astfel, un candidat la un concurs al cărui proiect este de a-l promova se poate Îndoi că el va fi cu siguranță câștigătorul. 40 Nicolae Valentin, Dumitrache Caracota, Daniela Luminița Constantin, Cornelia Pârlog, Ilie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin conformism sau pasivitate. Tocmai pentru că disponibilitatea numită creativitate se remarcă Îndeosebi prin atitudine intelectuală novatoare, ea poate fi dezvoltată printr-o pedagogie adecvată, care trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin conformism sau pasivitate. Tocmai pentru că disponibilitatea numită creativitate se remarcă Îndeosebi prin atitudine intelectuală novatoare, ea poate fi dezvoltată printr-o pedagogie adecvată, care trezește și Încurajează acest mod de a privi lucrurile, stimulându-l printr-o problematizare și interogație permanentă ce pune subiectul În situația de a se reanaliza și redefini continuu 62. Astfel Înțeles, antrenamentul dedicat creativității reprezintă nu doar un imperativ utilitarist (economic) În cadrul societăților industriale aflate În expansiune, unde invenția și inovația sunt cheia succesului pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
revizuire a Constituției României din ultimul sfert de secol) și modificări ale textemului, întâlnim în discursul contemporan și felurite cazuri de dezvoltare, care vizează, concomitent sau separat, toate cele trei funcții ale unității. De pildă, [Injoncțiunea] se transformă uneori în [Interogație], în situații precum: "Să se revizuiască! Primesc?" (articol nesemnat din "Academia Cațavencu", 03.02.2010, http://www.catavencu.ro/sa se revizuiasca primesc-12412.html), "Să se revizuiască, primim?" (tema unei dezbateri lansate de Realitatea FM, 22.04.2010, http://fm.realitatea.net/sa-se-revizuiasca--primim 4141
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
4) discurs retoric; etc. Monologul propriu Ț zis: - presupune prezența unui interlocutor (!! dar interlocutorul nu își exercită menirea: nu dă replica); - este o formă de retorism; - prezența tuturor mărcilor formale ale exprimării orale adresate, din stilul oratoric; Deci: - (I) (1) interogații; (2) exclamații; (3) invocația retorică; (4) interjcții exclamative; (5) imprecații; etc.; - (II) (1) faze scurte; (2) propoziții exclamative; (3) aluzii; (4) suspensia; (5) enumerarea; (6) repetiția; (7) persoana a II-a verbală; etc.; - monologul permite personajului posibilitatea de a-și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a-și analiza adevăratele sentimente și adevăratele rațiuni ale gesturilor sale etc. Monologul interior: - este o formă de vorbire neadresată; deci nu presupune prezența interlocutorului; - este mai retoric decât monologul propriu Ț zis; Deci, prezența mărcilor formale ale exprimării adresate (interogații, exclamații etc.) este mult mai pregnantă. - de cele mai multe ori este precedat de un verb „de zicere” (verbum dicendi); având astfel regimul formal al exprimării în stil direct; ceea ce înseamnă că poate marca o opoziție între persoanele verbale (pers. a III
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nu se confundă; - alteori, naratorul este „șters”, neimplicat, un simplu observator al celor relatate; el prezintă imaginea vieții dintr-o perspectivă personală (autentică, dar subiectivă); dublată de o atitudine tot personală (ironică, înțelegătoare, de compătimire, etc.); - naratorul își poate permite interogații retorice; (!!) deci, pune întrebări la care nu așteaptă răspuns, în felul acesta, luându-l pe citiror drept martor la cele relatate, drept potențial interlocutor; - de altfel, aproape întotdeauna încearcă săl implice pe cititor în desfășurarea acțiunii, pentru a-l atrage
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de expunere caractersitic; de altfel, piesa de teatru este dezvoltarea dialogului până la acoperirea acțiunii; textul este integral dialogat; intrepătrunderea dialogului cu acțiunea se face atât de strâns, încât o anihilează total; - din dialog derivă și câteva procedee artistice: apostrofa, invocația, interogația retorică, etc.; - adeseori este folosit monologul, de unde rezultă anumite valențe lirice; - alteori este folosit aparteul, care poate să apară ca o formă a monologului ca un început de dialog cu spectatori, numai că replica locutorului spectatorului este dată prin : gesturi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția autorității ecleziatice pe care filosoful a întrevăzut-o ab initio devine vizibilă în momentul în care Patriarhul, nu numai că nu va renunța la funcția de regent, dar își va asuma și funcția de prim-ministru, încălcând orice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se împotrivi unei hotărâri a Sinodului?; 2. există pentru laici posibilitatea "de a fi, la un moment dat, în mai mare măsură, deținători ai adevărului decât ierarhia ecleziastică?". Răspunsurile pentru ambele întrebări sunt afirmative, în anumite condiții. Cât privește prima interogație, Nae Ionescu argumentează faptul că Biserica "nu se sprijină pe un corp de prescipțiuni normative arbitrare și contractuale, cum e uneori cazul legilor juridice", ci ea se fundamentează pe criteriul Adevărului astfel, creștinul urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
proprie inițiativă, ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
urmare, cuvântul lui Dumnezeu constituie cultura Duhului. Este vorba de o păzire a cuvântului lui Dumnezeu nu la nivelul etic, al purei formalizări, ci la nivelul trăirii duhovnicești, al practicii efective. Pornind de la presupoziția unei cercetări duhovnicești care implică o interogație capitală de ce, ființa poate descifra sensul și esența lucrurilor. Cu alte cuvinte, păzirea cuvântului lui Dumnezeu depășește aspectul moral implicit, efectul său secundar, trimițând la sensul său primordial, acela al cuvântului de viață. Prin păzirea cuvântului lui Dumnezeu se creează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
trimite la lucrările și autorii aleși pentru predare în clasă, care adesea sînt valori perisabile, nu la fel se întîmplă în al doilea caz. "Canoanele sînt mai mici și mai cuprinzătoare deopotrivă, și oricum mai puțin tangibile. Ele includ valori, interogații, intenționalități, conținuturi constante ale naturii umane. Operele cu adevărat canonice sînt selectate pe baza unui proces natural nedirijat, care rămîne în ultimă instanță imprevizibil chiar dacă e modelat de anumiți parametri" (V.N.). Un prim parametru este preferința majorității manifestată în timp
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
decelată cauza impactului: "Secretul este că amîndouă, și plumbul ca și violetul, au rădăcini comune, nu în natură, ci în metafizică, însemnînd descompunerea". Analizînd Poemă în oglindă constată, dar în același timp își pune și ne propune bune și firești interogații: "Oglinda măritoare ne transportă la limitele neantului pline de reflexe și de agonie violetă. Muzica, culoarea și cuvintele se întîlnesc pentru a satura de sensul descompunerii întregul cosmos. De unde această viziune catastrofică, mai rea decît orice dizgrație? De ce se așează
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lipsită de sens etichetează și moartea ca absurditate". Sînt remarci care cer o limpezire, dacă progresul are un sens dincolo de tehnică, dacă îl punem în slujba științei, în acest caz ea mai poate deveni o vocație cu sens? După această interogație urmează o alta, cu mai adînci rezonanțe: "care este vocația științei în cadrul ansamblului vieții omenești și care e valoarea ei?" Întrebările oferă un bun prilej de a călători prin cultura și istoria lumii, de la mitul puterii din Republica lui Platon
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unui reproș nefondat, dar în același timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea cuvântului imprudență). O altă tehnică persuasivă întâlnită în discursul publicistic eminescian este abundența interogațiilor retorice, ca primă etapă a argumentării poziției în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
discursul publicistic eminescian este abundența interogațiilor retorice, ca primă etapă a argumentării poziției în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al receptorului. Adverbul interogativ oare, folosit de două ori în poziție inițială întărește valoarea interogativă a enunțului, dar în același timp îi conferă și o valoare dubitativă. Inversiunea fost-am
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea proiect nu ar putea trăi în societatea pe care o propune, atunci modelul trebuie respins. Iar Platon și Socrate, care fac o ocupație publică din interogație și din liber examen, formînd, pe deasupra, adepți ai acestei atitudini, vor fi eliminați primii din cetatea pe care o proiectează. Republica lui Platon intră, fără tăgadă, în categoria modelelor respinse și, ca oameni moderni, nu putem fi decît de acord
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-a obișnuit să refuze ori să pună în cauză transcendențele obiectivate, absolutul instituționalizat? Jocul dintre obiectivitatea transcendenței și libertatea umană devine, în aceste condiții, o temă-cheie de interogație. Obișnuită să i se asigure libertățile sociale, privindu-le ca pe un bun de la sine înțeles, persoana poate citi, zi de zi, în ele expresia demnității sale. Dar totodată poate citi și cît de limitată e porțiunea din verticala ființei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism vertical. Asta dacă înțelegem simbolismul în regim pozitiv, explicit, strict descendent, dacă așteptăm ca el să învestească
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Faptele celor tineri dovedesc o nouă orientare spirituală. Expunerea, autenticitatea și semnificația ei am discutat-o aiurea. Aș vrea să cunosc un singur fapt care să infirme noutatea acestor experiențe și a rezultatelor lor"38. Semnificative par a fi, pentru interogațiile asupra noii spiritualități, și atitudinile lui Eugen Lovinescu, Lucian Blaga, Sandu Tudor și Mihail Sebastian. Răspunsul dat de Mircea Vulcănescu la întrebarea Tiparniței literare era al doilea ca întindere, după cel al lui Vasile Băncilă (din păcate, un text diluat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Braudel, reprezintă o unitate de măsură reprezentativă pentru ceea ce înseamnă destinul postum al unei opere sau al unui autor. Iar dacă am afla aici un fel de etalon pentru un început de evaluare, n-am putea scăpa deopotrivă nici de interogația: cît de lungi trebuie să fie aceste interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne tot punem și tot repunem, în termenii zilei, chestiunea identității noastre ca neam sau națiune, ca spiritualitate și cultură, ne interesează ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]