1,946 matches
-
s-a prezentat în fața Camerei la 12 martie. Camera era în majoritate liberală, iar președinte N. Pâcleanu. De cum se arată în Cameră, noul minister este interpelat și i se contestă origina cum că nu ar fi constituțională. Dezbaterea asupra acestei interpelări durează 2 zile. Lascăr Catargiu înțelege că nu va putea lucra cu această Cameră, însă trebuia un motiv pentru ca s-o dizolve. De aceea la sfârșitul zilei de a doua cere Camerei să închidă discuția asupra interpelării și pune chestia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dezbaterea asupra acestei interpelări durează 2 zile. Lascăr Catargiu înțelege că nu va putea lucra cu această Cameră, însă trebuia un motiv pentru ca s-o dizolve. De aceea la sfârșitul zilei de a doua cere Camerei să închidă discuția asupra interpelării și pune chestia de încredere. Cu 66 voturi contra 57 Camera votează prelungirea discuției. 60 bucureștii de altădată 3. Carol I i-a convocat, în dimineața zilei de 11/23 martie 1871, pe locotenenții domnești, care-i predaseră puterea în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
simțămintele“ față de țară („Pentru ce oare încrederea s-a prefăcut în temere, iubirea în ură și dezgust, simțămintele simpatice ce respirau actele din acea epocă în espresiuni ofensatoare, în insulte pentru națiune?“). La 30 ianuarie 1871 N. Blaremberg, într-o interpelare în Cameră, a calificat scrisoarea principelui Carol ca un „rechizitoriu în regulă în contra națiunii și a pactului fundamental“ (Constituția), iar intenția sa de a se reîntoarce în patria germană ca „un act de dezertare, un act de înaltă trădare“, precizând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decembrie 1869, MOF, nr. 281, 21 decembrie 1869/2 ianuarie 1870, p. 1299. „Scrisoarea de liberă trecere“ era datată 12 iunie 1869, și era contrasemnată de „șeful diviziei“, Merișescu. al Fracțiunii liberale din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70. Interpelarea deputatului de Bârlad, Ioan C. Codrescu a fost rostită în ședința Adunării Deputaților din 16/28 decembrie 1869. El începea printr-un atac violent la adresa Alian ței israelite universale, care ar fi exagerat unele incidente petrecute în Ro mânia prezentându
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate dintre locuitori erau evrei) scăzuse drastic numărul întreprinzătorilor ro mâni. Singura soluție ar fi fost, după opinia sa, alungarea evreilor „vagabonzi“ peste hotare. Interpelarea acestuia a fost susținută și de Cezar Bolliac care, exagerând la rându-i, s-a referit la situația din București unde „artera principală a Capitalei, Ulița Franceză, Podul Mogoșoaiei, ulița Lipscanilor, toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale, cele mai multe în Moldova, de la Herța la Galați (I.C. Codrescu, deputat al orașului Bârlad, Cotropirea judovească în România. Interpelare făcută Ministerului în ședința Adunării Deputaților din 16 decembrie 1869, București, 1870). Când toate aceste fapte și declarațiuni au fost cunoscute în țară curentul antisemit a crescut. Fierbere mare a produs, mai ales, tonul arogant al evreilor cari veneau din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le cerea să oprească invazia evreilor la sate și să le interzică de a fi cârciumari, a doua adresă către prefectul de Bolgrad ca să adune pe evrei într-o colonie și să-i oblige la munca câmpului. În răspunsul dat interpelării lui Ioan Codrescu, Kogălniceanu a mai spus că evreii veniți de peste graniță și aglomerați în județul Vaslui au dat naștere boalei biblice: elefantias. Și a cerut apoi votarea unei legi sanitare care să oprească aglomerarea oamenilor prin locuințe. Îngrijorarea mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ședință și i-a tăiat tocul cu un briceag, spre a dovedi domnilor senatori că este de mucava. Și, în adevăr, tocul era de mucava. Deșliu stătea în capul băncii prelaților, față cu banca ministerială. Când Deșliu anunța o interpelare, tribunele gemeau de lume. Bineînțeles, nimenea nu ieșea mai învățat de la aceste ședințe, dar agitația era întreținută. Peste un an sau doi, ziaristul Valentineanu i-a cumpărat o țigaretă de chihlibar prin subscripție publică. Țigareta a fost expusă în fereastra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
asalt și l-au răsturnat. Eu eram din opozițiune și lucram mână în mână cu Gheorghe Ionescu. Conferințele, cu literatura și cu știința, au rămas pe planul al doilea, și de-a cum devenisem un mic parlament, unde înfloreau polemicele, interpelările, personalitățile și voturile de blam pentru comitet. După fiecare ședință ieșeam înfierbântați de lupta oratorică și prelungeam până în stradă vociferările, protestările și acuzările. Apoi au urmat inevitabilele demisiuni ale celor rămași în minoritate, lipsa de fonduri spre a plăti chiria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șeful guvernului, a fost atacat, când a intrat pe Dealul Mitropoliei, de către un fost funcționar, anume Paraschivescu, care l-a lovit de mai multe ori cu bastonul.9 În ședința Senatului de la 27 ianuarie, senatorul I. Deșliu și-a dezvoltat interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paraschivescu, care l-a lovit de mai multe ori cu bastonul.9 În ședința Senatului de la 27 ianuarie, senatorul I. Deșliu și-a dezvoltat interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al. Orăscu, vicepreședinte al Senatului, și a marelui jurisconsult C. Bosianu, Ion Deșliu și-a putut dezvolta interpelarea. După o lungă și foarte animată dezbatere, care pasionase întreaga Capitală, căci tribunele erau peste pline, a luat cuvântul Alexandru Orăscu. După un aspru rechizitoriu făcut lui Maiorescu pentru suspendarea profesorului G. Danieleanu, a propus următoarea moțiune: „Senatul, ascultând pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
26 de voturi pentru și 72 contra („Adunarea Deputaților. Ședința de la 13 decembrie 1875“, MOF., nr. 284, 24 decembrie 1875/5 ianuarie 1876, p. 6845); în aceste condiții, I. Deșliu dezvoltă în Senat la 28 ianuarie/9 februarie 1876 o interpelare în aceeași problemă, referindu-se și la profesorul Daniileanu, care fusese destituit de la Universitatea din București; moțiunea de neîncredere în ministrul Instrucțiunii Publice, propusă de Al. Orăscu, vicepreședintele Senatului, va fi votată cu 32 de bile albe contra 21 negre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților. Sesiunea ordinară. Ședința de la 12 ianuarie 1877“, MOF., nr. 11, 16/28 ianuarie 1877, p. 375). Ioan Massoff (Teatrul românesc, vol. II, p. 377) susține, pe A doua zi la Cameră, mare fierbere. Deputatul Grigore Vulturescu interpelează guvernul. La interpelare se asociază Pantazi Ghica, colonelul D. Leca, N. Dimancea, Lascăr Costin etc. Toți spun că s-a violat Constituția și cer destituirea membrilor din Comitet. Petre Grădișteanu, care făcea parte din Comitet, ia apărarea Comite tului, apoi intervine ministrul Cultelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dizolve întreaga armată, să se retragă la Craiova și de acolo săprotesteze în fața Europei contra violării drepturilor...“ - Istoria Parlamentului, p. 232). Finanțele României erau în rea stare, iar Sturdza propovăduia eco nomiile la extrem. Asupra acestui subiect adresă guvernului o interpelare în Senat; cu acest prilej face o lungă expunere a situației financiare a țării, iar pentru vindecare a propus: vânzarea moșiilor statului pentru plata da toriei publice, restabilirea licențelor băuturilor spirtoase, urcarea impozi tului fonciar și scăderea bugetului armatei la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să declare război Turciei.46 La 29 aprilie, o mare zi istorică. Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelează guvernul asupra provocărilor repetate ale turcilor și întreabă ce măsuri va lua România spre a și apăra libertatea și teritoriul. Bineînțeles, interpelarea era făcută din inițiativa guvernului.47 anul 1877 345 45. Artileria turcească din Turtucaia a deschis focul la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La 29 aprilie Camera și la 30 aprilie Senatul votează o Moțiune prin care România declara că Turcia rupsese vechile legături ce o unea de România. La 9 mai independența este proclamată și în acte. La 9 mai, în urma unei interpelări a lui Nicolae Fleva 61, Camera votează cu unanimitate de 79 voturi și cu apel nominal și 3 abțineri următoarea moțiune: „Camera, mulțumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat vo tului ei de la 29 aprilie anul curent, Ia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cealaltă parte, ele sunt semnul interesului pentru celălalt participant la dialog ("întinse mâna"). În același timp, formulele lingvistice pe care le utilizează discursul lui Pașaliu implică prezența unei priviri exterioare: conjunctivul cu valoare de imperativ ("Să vorbim"), formulele de interpelare directe ("domnul meu", "domnilor studenți"), verbele la imperativ ("închipuiți-vă"), verbele la persoana I, plural, (vedem), și, în egală măsură, interogația retorică ("Dar ce fel de muzică scot ei, când sunt trimiși la plimbare pe digul de piatră?"). Dimensiunea declamatorie
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de somare de a-ți vedea de drum duce la sensul enunțului în discurs. Dacă aceeași teamă de intruși apare drept comună romanilor din Pompei și micilor proprietari din sud-estul Franței, o diferență majoră rezidă, într-un caz, într-o interpelare directă a trecătorului, și în celălalt, în distanța aparentă a simplei descrieri a animalului. Nici un imperativ evident, de parcă nimeni nu mai vorbește cu nimeni. Operația de "derivare ilocuționară" (Anscombre 1980) convențională conduce în zadar la același comportament al trecătorului care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și sintaxa emotivă despre care am vorbit deja). Ancorarea deictică primară are ca bază PR enunțiativ și forma sa de aspect încheiat: PC1. Forma perifrastică de "trecut recent", construită cu PR verbului venir de (Elle
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de revoluționari a pătruns în superbul edificiu, cu intenția de a-i da foc. Noroc că au intervenit la timp forțele de ordine, așa că n-a fost afectată de rebeli decât o parte din aripa de nord. Au urmat interminabilele interpelări în Parlament, unde radicalii cereau raderea de pe suprafața pământului a acelui "simbol al epocii întunecate", iar conservatorii cereau o nouă folosință a palatului, amintind că "istoria patriei nu poate fi narată fără marile izbânzi de sub domnia unor monarhi luminați". Până
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de revoluționari a pătruns în superbul edificiu, cu intenția de a-i da foc. Noroc că au intervenit la timp forțele de ordine, așa că n-a fost afectată de rebeli decât o parte din aripa de nord. Au urmat interminabilele interpelări în Parlament, unde radicalii cereau raderea de pe suprafața pământului a acelui "simbol al epocii întunecate", iar conservatorii cereau o nouă folosință a palatului, amintind că "istoria patriei nu poate fi narată fără marile izbânzi de sub domnia unor monarhi luminați". Se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Dacă sala de chihlimbar din Ermitajul din Sankt Petersburg a dispărut în cel de al doilea război mondial și a trebuit să fie refăcută, tot ceea ce vedeți aici este original!" "Totuși, de ce Rakavanda Nouă?" E drept că o a patra interpelare de acest soi se întâmplă foarte rar. Atunci ghizii sunt autorizați să întrerupă expunerea și să conducă oaspeții spre ieșire. (În Palatul Rakavanda Nouă există ieșiri directe din aproape fiecare punct în care te-ai afla.) E mai prudent să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
jurnalul care îi este atribuit - aruncă o lumină nouă asupra istoriei Principatelor din perioada 1834-1859, cât a deținut titlul de consul general al Majestății Sale la București. în februarie 1848, Colquhoun relatează haosul care a caracterizat deschiderea Adunării muntene, numeroasele interpelări vizând scandaluri de corupție și agitația în jurul alegerilor pentru funcțiile de răspundere în Cameră. O lună mai târziu, el descria puternicul impact pe care la avut revoluția din Franța în rândul tinerei generații, școlite la Paris. El prezenta și înființarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]